Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Laura Baldini: Ne-am dorit să fim prezenți peste tot cu ciorapii pe care îi producem. Povestea unui brand „italian”, creat în România, care mizează pe aceeași filosofie și pentru noua linie de business: produse cosmetice organice pentru retail

Laura Baldini

Oricât de italienesc ar suna, Laura Baldini este un nume românesc. La fel și brandul de ciorapi omonim, creat în urmă cu peste 20 de ani, la Timișoara, de o foarte tânără antreprenoare pe atunci. Imediat după ce a terminat facultatea, a început să lucreze cu marile rețele de distribuție care aduceau în România produse ale marilor branduri internaționale. Într-o perioadă în care nu aveai de unde să înveți ce înseamnă factură sau TVA, care este diferența dintre profit și cash flow, ce este o firmă și care sunt procesele din interiorul ei, experiența aceasta i-a fost școala.

Decizia de a-și deschide propria companie a luat-o după ce un partener a încurajat-o să facă acest lucru și i-a acordat și un împrumut pentru a porni la drum. La 23 de ani distanță, după ce a trecut prin criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, Laura Baldini a lansat sub același brand o linie de cosmetice organice special gândită pentru retail. Și se bazează pe aceeași strategie care a funcționat și în cazul ciorapilor: produse de calitate la un preț bun, la care să ai acces ușor.         


„Să faci business în anii 2000 era cu totul diferit de cum este acum. Când am început noi, în ’93, nu exista nimic pe piață. Magazinele erau goale. Orice aveai era binevenit. Se plătea la livrare sau câteodată chiar și în avans. Nu trebuia decât să ai marfă, iar restul mergea de la sine. Erau însă multe lucruri de învățat, pentru că pe vremea aceea nimeni nu știa nimic. Au fost 7 ani de căutări. În primii 3 ani, am distribuit produsele care intrau atunci pe piața din România, ale brandurilor mari de cosmetice și de ciocolată.

A trebuit să învățăm pe propria piele ce înseamnă să ai o companie, dând cu capul și făcând o grămadă de greșeli. După primii ani de distribuție, ca agenți sau prin propria firmă, am început să ne orientăm către zona de produse textile și am întâlnit compania Sanpellegrino, cel mai mare producător de ciorapi din Italia, la vremea aceea. Această experiență m-a făcut să înțeleg ce înseamnă un ciorap de damă și am fost pur și simplu fascinată. Tot un prieten, care își deschisese o firmă de marketing, m-a întrebat de ce facem doar distribuție și nu ne creăm propriul produs”, povestește Laura Baldini.

„Ciorapul Coca-Cola”

La începutul anilor 2000, pe piața locală erau cunoscute doar două mărci: Adesgo și „ciorapii de Sibiu”. Concurența nu era așadar foarte mare, iar Laura Baldini știa deja să facă distribuție. A urmat sfatul prietenului său și a început să producă ciorapi în Italia pe care să-i comercializeze inițial sub brandul propriu, „Laura”. 

„Ne-am dorit să fim ciorapul Coca-Cola, adică să avem puține articole, dar să fim prezenți peste tot, inclusiv în micile magazine de la țară. Așa am pornit. Aveam peste 50 de distribuitori și eram peste tot în țară. Apoi am făcut trecerea la retailerii mari. În jur de 70% din vânzările noastre veneau din articolele simple, de bază. Ulterior am trecut printr-o transformare. Am făcut un studiu mai serios și ne-am dat seama că noi nu foloseam argumentul principal al produsului, faptul că ciorapii erau produși în Italia. Atunci am făcut rebranding și am trecut la Laura Baldini, și am început să adăugăm și alte linii de produse, mai nișate. Articole și dresuri modelatoare, dresuri colorate din microfibră, ciorapi cu tratament anti-celulitic pe bază de cafea, dezvoltat cu o universitate din Italia”, spune antreprenoarea.

Spre deosebire de multe business-uri care au dispărut pe fondul crizei din 2008, pentru compania Laurei Bladini aceasta a fost o perioadă în care brandul a devenit și mai vizibil. Pe de o parte, pentru că investise deja în sisteme informatice care îi permiteau să urmărească fluxul de vânzare prin conectarea la sistemele cliențiilor săi, și astfel să facă ajustările necesare, iar pe de altă parte pentru că această criză „a făcut curățenie în piață”.      

Pandemia. Între amenințare și oportunitate

În primele 3 luni de pandemie, vânzările au scăzut cu 80%. Pentru că nimeni nu mai ieșea din casă, Laura Baldini a adăugat în portofoliu produse textile folosite acasă. Aceasta a fost strategia pe termen scurt care să-i permită să țină cifrele într-o zonă de siguranță. Planul pe termen mai lung a fost să dezvolte o nouă linie de business, care pe lângă securizarea business-ului, rezolva și problema sezonalității vânzărilor de ciorapi. S-a îndreptat către produsele cosmetice vegane și organice, pe care deja le folosea și în care credea. Și și-a propus să rezolve problema de care s-a lovit din poziția consumatorului. Chiar dacă întreaga industrie de cosmetice se află în prezent pe acest trend, produsele se găsesc numai în magazine specializate, iar prețurile nu sunt tocmai accesibile.       

„Suntem atenți la ce mâncăm, dar nu suntem la fel de atenți la ce punem pe piele. Am vrut să aducem acest tip de produse la un nivel la care să fie accesibile pentru toată lumea, pentru că e vorba de sănătate. Linia de cosmetice conține 100% ingrediente naturale, ceea ce este foarte rar în industrie pentru că este foarte greu să faci un produs fără conservanți, fără substanțe dăunătoare, organic și să ai un preț bun. Piața de cosmetice se duce în această zonă de natural, de organic, iar noi suntem deja acolo. Pentru că am gândit această gamă de produse tocmai ca să ajungă în retail și să fie accesibile pentru toată lumea”, explică Laura Baldini.

Cea mai bună opțiune pentru producție a fost Turcia. Pe lângă faptul că este o țară cu tradiție în zona de cosmetice, în Turcia sunt și mulți furnizori mici care pot răspunde rapid cerințelor pentru crearea unor produse noi. În plus, spre deosebire de furnizorii italieni, care sunt specializați pe produsele cosmetice clasice, turcii au formula unor amestecuri naturale al căror miros nu deranjează prin izul „băbăcios”, care poate ține departe consumatorii tineri.

Produsele au intrat deja în marile lanțuri de retail din această vară, dar au fost primite cu destul de mult scepticism de reprezentanții acestora.

„A fost mult mai greu decât ne-am așteptat. Am crezut că intrarea va fi ușoară în condițiile în care suntem numărul unu pe dresurile de damă, iar acesta va fi un argument de încredere. Am început cu puține produse. Au fost neîncrezători pentru că nu aveau zona asta acoperită și credeau că piața nu este pregătită. Acum plasează comenzi săptămânal, ceea ce îi uimește și pe ei. Pentru că piața este pregătită, dar produsele nu se găsesc în zona de maximă comoditate, adică în supermarket. Iar noi asta ne-am dorit. Un produs de o calitate bună, la un preț competitiv și foarte accesibil”, spune Laura Baldini.

Pandemia a accelerat și dezvoltarea în online. După 2 ani, cifrele încep să arate bine, iar antreprenoarea speră ca, în viitor, magazinul online să genereze 25-30% din vânzări. Acesta va fi un spațiu destinat mai degrabă produselor de nișă, atât din categoria ciorapilor, cât și a cosmeticelor, pentru care este mai greu să găsești un loc la raft.      

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult