Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga au puțin peste 20 de ani și fac parte din generația care nu a auzit prea des „nu” sau „nu se poate”. Prin felul în care au crescut, în mintea lor totul e posibil. Și poate tocmai de aceea au reușit să transforme o temă de seminar din anul I de facultate într-un business deocamdată mic, dar cu o miză destul de mare: să pună simboluri naționale, motive folclorice și vorbe din popor în contexte pe care tânara generație să le accepte și să se identifice cu ele.
„Tot ce ține de simbol românesc a fost foarte politizat. Asociem ia cu Gabriela Firea și campaniile electorale, iar tinerii nu vor să se identifice cu așa ceva. De aici a pornit ideea de încerca să explicăm pe înțelesul tinerilor folclorul, mitologia și tradițiile. (...) Perspectiva asupra ce știm că înseamnă tradițional s-a schimbat. Este o mișcare care a apărut în muzică, de exemplu, cu Subcarpați, apoi au apărut tot felul de proiecte despre satul românesc. În pandemie am început să ne retragem pe la sate și vedem că putem să facem lucruri și acolo, am început să citim autori contemporani. În jurul meu, cel puțin, visul occidental s-a mai stins, iar în actualul context tinzi să crezi că România este o țară mai protejată. Și noi suntem dezamăgiți aproape zilnic, dar e un gust dulce-amar, pentru că am văzut că există foarte multe elemente de care ne putem agăța. Sunt mulți străini care au venit în România și care au început să ne arate lucruri pe care noi ori le luăm de-a gata, ori nu le credem ca fiind speciale, dar care în alte țări nu se întâmplă. Am început să ne uităm și către lucrurile bune pentru că fiecare țară are problemele ei”, spune Miruna.
„Copii, sunteți chiar fraieri dacă nu încercați să puneți în aplicare ideea”
Acesta a fost feedback-ul pe care l-au primit de la profesoara lor după ce au prezentat proiectul de seminar. Studenții la Comunicare și Relații Publice aveau ca temă un brief publicitar pentru o companie care exista sau pe care o puteau inventa. Dar pentru că ei erau șase, iar restul colegilor formaseră echipe de 3-4, au decis să realizeze un proiect mai consistent. Au găsit un nume, au creat un logo, au elaborat un plan de comunicare și au creat și produsul: tricouri cu simboluri naționale și motive folclorice brodate. Și astfel a început povestea lui Badea Neaoș.
„Eram studenți, aveam timp și multă creativitate. În mințile noastre răsărise ideea de a încerca să o punem în practică, dar nu avusese nimeni curajul să o verbalizeze. Nu avea nimeni nicio treabă, suntem copii din clasa din mijloc din România, nu are niciunul tată om de afaceri. Dar aveam foarte mult entuziasm și venim dintr-o generație care nu a auzit niciodată nu sau nu se poate. În mințile noastre și în modul în care am trăit totul este posibil. Nu știm ce înseamnă nu. (...)
Am plecat cu 100 la entuziasm și 0 la experiență și cunoștințe. Eram așa de implicați emoțional, încât nu mai conta nimic. Mi-ar plăcea să mă întorc în timp acum 3 ani și să mai am aceeași mentalitate. Atunci a fost momentul perfect. Pentru că era timp, entuziasm, și aveam acest beneficiu al necunoscătorului. Dacă ne-ar fi luat cineva de-o parte și ne-ar fi zis că o să fie foarte greu, nu am fi crezut”, povestește Miruna.
Fiecare dintre ei a pus la bătaie bursa de 700 de lei, iar cu suma strânsă au făcut un stoc mic, au rezervat domeniul de internet și au înființat firma. Au lansat site-ul în septembrie 2020, cu cele 5 produse create deja pentru temă, iar primele comenzi au venit din partea familiei și ale prietenilor. Lucru care i-a ajutat foarte mult. Și ușor-ușor au început să învețe. Au văzut, de exemplu, că tinerii de vârsta lor preferă textele și zicătorile, în timp ce Milenialii explorează mai mult zona de imagini și simboluri. Și au început să le combine. Și-au testat produsele în comunitățile online pe care le-au strâns în jurul lor sau la festivaluri ca Untold sau Electric Castle, unde feedback-ul este spontan și foarte sincer.
Dar pentru că Badea Neaoș se află pe o piață cu „miliarde de produse”, era nevoie de o experiență personalizată. Astfel, fiecare produs este însoțit de povestea simbolului sau a textului inspirat din folclor.
Jocul încrederii. Dezavantajul de a fi tânăr antreprenor
A fi tânăr vine cu multe avantaje, dar atunci când vrei să dezvolți un business, există și un revers al medaliei: lipsa de încredere a furnizorilor.
„Nu ne-am permis din prima un stoc de tricouri brodate. Avem tricourile goale, iar când primeam o comandă, o trimiteam la brodat, motiv pentru care timpii de așteptare erau mari. La început lucram cu o doamnă care ne tot amâna și atunci am învățat că ne trebuie un plan de rezervă, că ne putem avea un singur furnizor. Dar când am început să luăm comenzi tot mai mari, abordarea s-a schimbat. Pentru că au văzut că plătim facturile la timp, avansul, atunci când îl cereau. A fost un joc al câștigării încrederii. Pentru că dacă ei renunță la tine, nu sunt foarte afectați, dar pentru noi era o pierdere mare pentru că trebuia să găsim alt furnizor, să testăm, iar toate acestea iau timp”, explică Miruna, care speră ca pe termen lung să aibă propriul atelier.
Toți cei 5 tineri implicați în business lucrează fie în companii, fie ca freelanceri, pentru că un business nu poate face profit din primul an, iar tot ce au câștigat, au reinvestit. Experiența astfel dobândită și toate cunoștințele pe care le-au acumulat lovindu-se de problemele reale din piață, i-au ajutat însă să obțină joburi bune.
„La 20 de ani nu ai ce să pierzi!”
Acesta este sfatul pe care îl dau atunci când sunt chemați la diverse evenimente să vorbească despre experiența lor.
„Încearcă! Pentru că dacă ești student, ești scutit și de niște taxe, iar lucrurile pe care le înveți astfel te vor ajuta. Încearcă, chiar dacă închizi firma peste un an! La 20 de ani nu ai ce să pierzi.”
Fișă de business. Subiectiv
Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Voința și puterea de a pune în practică, nu doar de a genera idei.
Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Răbdare și un spirit extraordinar de a face haz de necaz.
A existat vreun moment în care ați vrut să renunțați? Da. Credem că sunt normale momentele de genul și că modul în care reușești să treci peste ele face diferența.
Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Când am câștigat finanțarea de 50.000 de euro în cadrul proiectului FIX, din Cluj.
Ce este antreprenorul? Omul care vine să rezolve probleme și care știe că trebuie să fie mereu în serviciul altor persoane.
Fișă de business. Obiectiv
Investiția inițială: 1000 euro
Număr de angajați: 5 asociați și o colaboratoare part-time.
Timp de recuperare a investiției: 6 luni
Cifra de afaceri (2022): 70.000 de lei.
Profit: începând de anul acesta care nu s-a încheiat încă
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De fapt, în ziua de azi ia a ajuns să fie asociată în primul rând cu șoșoaca securista și cu sie-mion, deci cu extrema dreaptă ultrareacționară legionaro-fascistă și fundamentalistă. De acolo trebuie pornit, fiindcă de acolo a și pornit prostia asta, respectiv ultrapolitizarea folclorului: în interbelicul românesc, așa-zisele "haine naționale" erau purtate ostentativ cam numai de legionaro-fasciști, în frunte cu zelea codreanu! Restul lumii se îmbrăca normal. Și azi e cam la fel. Na, mai e o dată pe an Ziua Iei, tot o dată pe an 1 Decembrie, când se afișează mai multă lume cu așa ceva. Dar în rest, cel mai mult vezi așa ceva toată ziua la șoșoci și aur-olaci.
Cât despre produse, am vizitat magazinul online Badea Neaoș din pură curiozitate; eu zic că produsele sunt... cam nașpa, no offence, și de asemenea, cel mai grav, sunt aberant de scumpe, eu clar nu aș da 100 lei sau mai mult pe un tricou, că nici nu e Gildan sau Fruit of the Loom și nici nu e cu trupe metal, ca să zici că merită!
Dar uite, asta ar putea fi o idee pt. tinerii antreprenori: să încerce colaborare cu trupe de folk metal, că există și în România, trupe gen Sur Austru, Dordeduh, Ashaena, Bucium, An Theos etc. Bucovina cred că sunt deja prea cu nasul pe sus, dar cine știe? În orice caz, rezultatul ar fi tricouri cu trupe și cu sloganuri în același timp. Dar ar trebui să fie imprimate, nu brodate, pe Gildan sau Fruit of the Loom, sau și pe Keya, că atunci ar fi la prețuri mult mai accesibile și vânzarea ar fi mai bună. Și, cine știe, poate cândva anumite sloganuri istețe ale lor, odată ce ar fi adoptate de trupe, vor deveni cândva nu doar imprimeuri pe merch textil, ci și titluri de piese și/sau albume...