Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Laura Codruța Kovesi, interviu în Republica: „Este exclus ca o persoană care face o simplă greșeală să fie condamnată pentru abuz în serviciu”

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a spus într-un interviu pentru Republica.ro că 42% dintre dosarele aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție au ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu. 

În total este vorba de 3.200 de dosare, care potrivit acesteia, vor fi închise în cazul în care CCR va dezincrimina pe 15 iunie această infracțiune. 

„Anul trecut, doar în dosarele în care am făcut rechizitorii, infracțiunile de abuz în serviciu au produs un prejudiciu de 620 de milioane de euro. Aceste sume s-ar putea recupera doar în situația în care aceste cauze vor fi soluționate de judecători, se vor dispune hotărâri de condamnare și, implicit, confiscarea acestor sume de bani. În cazul în care infracțiunea de abuz în serviciu se va dezincrimina, nu o să ajungem să vedem dacă persoanele în cauză au fost vinovate sau nevinovate, nu o să vedem dacă statul primește sau nu acești bani, ci, pur și simplu, această sumă de bani se pierde”, a declarat Kovesi.

Întrebată dacă numărul mare de dosare pentru abuz în serviciu nu se datorează faptului că infracțiunea de abuz în serviciu este mai ușor de investigat și probat, aceasta a răspuns: „Nu este foarte simplu. Într-adevăr, lucrezi pe documente, dar de foarte multe ori avem nevoie să stabilim circuite financiare, avem nevoie de documente de la bănci, facem rapoarte de constatare, facem expertize, pentru că, în general, acest tip de infracțiune trebuie să cauzeze un prejudiciu și noi trebuie să îl stabilim și apelăm la experți. De aceea, de multe ori, investigațiile de abuz în serviciu se întind în timp mai mult decât infracțiunile de corupție”. 

Potrivit procurorului șef al DNA, „este exclus” ca un funcționar public care a făcut, fără intenție, o simplă greșeală, să fie condamnat pentru abuz în serviciu.

Laura Codruța Kovesi, la Interviurile Republica, partea a III-a:

Câte dosare de abuz în serviciu investighează în acest moment Direcția Națională Anticorupție?

Astăzi avem în investigare peste 7.200 de dosare. Dintre acestea, 3.200 de dosare au ca obiect investigarea unor fapte de abuz în serviciu. Practic, 42% din activitatea de astăzi a DNA se bazează pe investigarea acestor infracțiuni. Am spus că, anul trecut, doar în dosarele în care am făcut rechizitorii, infracțiunile de abuz în serviciu au produs un prejudiciu de 620 de milioane de euro. Aceste sume s-ar putea recupera doar în situația în care aceste cauze vor fi soluționate de judecători, se vor dispune hotărâri de condamnare și, implicit, confiscarea acestor sume de bani. În cazul în care infracțiunea de abuz în serviciu se va dezincrimina, nu o să ajungem să vedem dacă persoanele în cauză au fost vinovate sau nevinovate, nu o să vedem dacă statul primește sau nu acești bani, ci, pur și simplu, această sumă de bani se pierde. Pentru că nu vom mai avea un cadru procesual în care să se dispună confiscarea acestor sume de bani și statul rămâne cu această pagubă, doar pe anul 2015. Să nu uităm că mai sunt dosare trimise la instanță și în 2014, și în 2013 și care nu au încă o soluție definitivă. Deci e posibil ca prejudiciul să fie mult mai mare de 620 de milioane.

Să luăm în calcul scenariul că pe 15 iunie, CCR dezincriminează abuzul în serviciu. Ce se va întâmpla începând de pe 16 iunie cu dosarele care au acest obiect?

În primul rând, procesele celor care sunt trimiși în judecată nu vor mai putea continua. Pentru cauzele care sunt în investigare, procurorii vor trebui să le încheie, pentru că nu mai putem să-i cercetăm. Cei care sunt condamnați pentru astfel de fapte, care sunt în penitenciar, vor fi eliberați. Pagubele care au fost create statului nu vor mai putea fi recuperate. Iar, ca efect pe termen lung, funcționarii publici vor fi lipsiți de orice răspundere, de orice responsabilitate, fiecare va face cum va vrea. Funcționarii publici nu vor mai fi îngrădiți să respecte anumite reguli, anumite legi, anumite ordonanțe de urgență, vor putea să încheie în continuare contracte cum vor și în ce condiții vor. Și cam acestea vor fi efectele pe termen lung. Nu vom mai putea investiga aceste fapte, nu vom mai putea sancționa comportamente ilicite ale funcționarilor și demnitarilor, iar pagubele care au fost create statului și care vor fi create statului prin aceste modalități nu se vor mai putea investiga. Investigațiile noastre din ultimii ani arată că abuzul în serviciu este o formă mascată de mită. Sunt funcționari care cu bună știință își încalcă obligațiile de serviciu pentru a obține anumite foloase. 

Aici nu vorbim de simple greșeli, de simple erori ale funcționarilor, de un funcționar care și-a încălcat fișa postului. Vorbim de oameni care știu ce au de făcut, pentru că orice funcționar public, în momentul în care se angajează într-o instituție publică, are o lege, are un regulament intern, știe foarte clar ce trebuie să facă la birou. Deci vorbim de oameni care cu știință, cu intenție, își încalcă atribuțiile de serviciu, care obțin foloase din această activitate ilicită, și nu de oameni care fac o greșeală minoră și pentru asta sunt cercetați. Noi am analizat la solicitarea CCR toată practica națională. Și am analizat toate hotărârile judecătorești din ultimii 10 ani. Sunt hotărâri ale ICCJ care sunt adevărate manuale de drept și în care se descrie foarte clar: ce atribuții a încălcat funcționarul, cum se dovedește intenția, din ce rezultă intenția, cum a obținut foloase de pe urma felului în care a acțonat. Legea este previzibilă, este predictibilă, practica instanțelor naționale este constantă, practica CCR este constantă în a respinge aceste excepții și, ce este cel mai important, nu există nicio hotărâre de condamnare la CEDO pentru această infracțiune, pentru modul în care ea este reglementată, pentru că ar exista o atare lipsă de previzibilitate sau pentru că statul român încalcă dreptul fundamental al unui cetățean incriminând abuzul în serviciu. Deci avem trei argumente extrem de importante, trei piloni importanți în sistemul judiciar, practica națională, practica CCR și practica CEDO care ne arată că totul e previzibil. După 10 ani, în care practica a fost constantă și toată lumea a știut ce are de făcut, s-au trezit niște funcționari corupți, prinși de DNA, trimiși în judecată, că legea nu era previzibilă, că ei nu știau ce ai de făcut. Mă întreb: Cum zece ani ai știut ce ai de făcut, iar exact după ce te-a prins DNA-ul ți-ai dat seama că legea nu e previzibilă? Motivele invocate de aceștia sunt puerile.

Există în spațiul public o dezbatere asupra ambiguității noțiunii de abuz în serviciu. Aceasta apare, de pildă, în două acte normative: noul Cod Penal și legea 78/2000. Care este posibilitatea ca, din cauza dublei reglementări și din cauza felului în care e definit abuzul în serviciu, să ajungă în închisoare funcționari publici care au făcut, fără intenție, simple erori, fără să aibă niciun beneficiu de pe urma lor?

În dosarele investigate de DNA este exclusă această variantă. Și am să vă spun de ce. Noi investigăm abuzul în serviciu care are ca urmare obținerea unui folos. Într-adevăr, Codul Penal este legea generală care prevede ce înseamnă abuzul în serviciu, iar legea 78, care este o lege specială, prevede o variantă agravantă. Deci nu avem două incriminări diferite. 

Abuzul în serviciu se referă la comiterea infracțiunii cu intenție. Codul Penal împarte infracțiunile în infracțiuni intenționate și în infracțiuni săvârșite din culpă, cum este accidentul rutier. Nimeni nu dorește să facă un accident rutier, dar se poate întâmpla. Așa este și la funcționarul public, atunci când faci o greșeală nevinovată, că n-ai fost suficient de atent, atunci poți să răspunzi, eventual, pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, care este o faptă săvârșită din culpă.

Așa cum avem furtul simplu și furtul calificat, infracțiunea de omor și de omor calificat, infracțiunea de distrugere și distrugerea calificată. Deci nu este o noutate în legislația românească, încă în codul din 1968 au fost infracțiuni de bază și infracțiuni care, comise în anumite circumstanțe, dau un caracter agravant faptei. Așa este și cu abuzul în serviciu: atunci când abuzul în serviciu se produce și creează un anumit folos unui funcționar, atunci vorbim de o infracțiune agravantă care este prevăzută în legea 78. Legea este foarte clară, legea 78 nu a suferit modificări, de aceea spun că practica este constantă. Este exclus ca o persoană care face o simplă greșeală să fie condamnată pentru abuz în serviciu. Codul Penal are și infracțiunea de neglijență în serviciu. Abuzul în serviciu se referă la comiterea infracțiunii cu intenție. Codul Penal împarte infracțiunile în infracțiuni intenționate și în infracțiuni săvârșite din culpă, cum este accidentul rutier. Nimeni nu dorește să facă un accident rutier, dar se poate întâmpla. Așa este și la funcționarul public, atunci când faci o greșeală nevinovată, că n-ai fost suficient de atent, atunci poți să răspunzi, eventual, pentru infracțiunea de neglijență în serviciu, care este o faptă săvârșită din culpă. Abuzul în serviciu niciodată nu se săvârșește din culpă. Întotdeauna se face cu intenție. 

Atunci când un funcționar public își îndeplinește în mod defectuos atribuțiile, cauzează un prejudiciu sau o vătămare a intereselor legale ale unei persoane și obține prin această vătămare a unui folos, atunci vorbim de infracțiune intenționată. Când în lege e prevăzut că atribuirea unui contract se face prin licitație publică și avem un funcționar care încredințează direct contractul unei firme și primește în schimb o sumă de bani, sau o excursie în străinătate, sau un autoturism, putem vorbi aici de o simplă greșeală? Categoric că nu. Atunci când avem un funcționar public care intenționat dorește să atribuie un contract unei anumite firme și întocmește caietul de sarcini fără respectarea prevederilor legale, în așa fel în care numai acea firmă să se poată califica la licitație, putem vorbi de o simplă greșeală? Putem vorbi de o simplă greșeală când încredințează un funcționar un contract unei anumite firme și apoi, fără niciun fel de evaluare, dublează suma pe care statul o plătește? Acestea nu sunt simple greșeli. Sigur că am observat că și din partea celor pe care i-am anchetat și în spațiul public se încearcă ducerea în derizoriu și se încearcă crearea unui haos, a unei controverse. Săracii funcționari, nu știu ce au de făcut. Vă garantez că sunt mii și mii de funcționari publici în România, cinstiți și corecți, care zilnic semnează acte, care zilnic își îndeplinesc atribuțiile și nu comit infracțiunea de abuz în serviciu. 

Pe de altă parte, sunt nenumărați funcționari care ne sesizează pe noi atunci când la locul lor de muncă sau în activitatea lor întâlnesc astfel de situații. Vin și ne sesizează că șefii lor i-au obligat să semneze un anumit contract să fie dat unei anumite firme. Sigur că acolo funcționarul se teme să semneze, pentru că știe că încalcă legea.

În acest caz, în care vine la dumneavoastră, funcționarul scapă de răspunderea legală?

Nu neapărat. Noi începem o investigație și putem opri semnarea unui contract în condiții ilegale, pentru că știm ce urmează să se întâmple. Și ca să fiu și mai exactă. Întotdeauna activitatea DNA este verificată, și nu este verificată de un singur judecător. Să presupunem că DNA face o investigație și trimite un funcționar în judecată pentru abuz în serviciu. Dosarul este verificat la tribunal, de către un complet de judecată, se dă o soluție, această soluție poate fi atacată la instanța ierarhic superioară, Curtea de Apel, care din nou verifică dosarul. Sau se poate judeca la Curtea de Apel și Înalta Curte să verifice din nou dosarul. Deci, vedeți, activitatea noastră este verificată de judecători. Judecătorii analizează probele, dacă și-a încălcat atribuțiile de serviciu. Hotărârile Înaltei Curți și ale celorlalte instanțe sunt publice, sunt extrem de clare. Noi am studiat pentru acest punct de vedere sute de hotărâri. Nu am întâlnit nici măcar una în care judecătorul să spună: Mie nu mi-e clar textul de lege, în ce constă abuzul și nu pot să stabilesc o vinovăție.

Spuneați că o treime dintre șefii de Consilii Județene sunt anchetați pentru abuz în serviciu. Mi se pare un procent uriaș, cum se explică acesta?

Vorbim de corupția în administrația publică locală și, pentru că sunt sume enorme de bani în administrația publică locală și pentru acte publice care se încheie, majoritatea investigațiilor noastre care au vizat primari, viceprimari, președinți de Consilii Județene sau vicepreședinți de Consilii Județene au vizat investigații de abuz în serviciu exact în ceea ce privește de încheierea acestor contracte. Aceste cifre ne arată că vorbim despre infracțiuni de corupție în sistemul de administrație publică locală, unde vorbim de banul public, de banii cetățenilor. Imaginați-vă cum, dacă de mâine nu am mai avea această infracțiune, anumiți primari și anumiți șefi de consilii județene ar cheltui banul public. Fără nicio regulă. Ar rămâne la discreția lor ce firme ar încheia contractele, în ce condiții ar încheia contractele.

Câți primari anchetați pentru abuz în serviciu?

100 de primari și de viceprimari au fost trimiși în judecată doar anul trecut.

De ce aveți atât de multe dosare pornite pe baza infracțiunii de abuz în serviciu? Este această infracțiune mai ușor de investigat și de probat, având în vedere că pentru a o dovedi este nevoie doar de documente, nu și de flagrant?

Nu este mai ușor. Infracțiunile de corupție sunt uneori mult mai facil de investigat. La infracțiunile în serviciu specificul este că ele sunt întotdeauna legate de bani și de modul de atribuire al bugetului cetățeanului. De încheierea contractelor, de modul în care s-au făcut restituiri ale proprietaților, de modul în care se fac achiziții de produse medicale care se folosesc în spitale. În general, acestea sunt zonele în care noi am întâlnit acest gen de infracțiuni. Nu este foarte simplu. Într-adevăr, lucrezi pe documente, dar de foarte multe ori avem nevoie să stabilim circuite financiare, avem nevoie de documente de la bănci, facem rapoarte de constatare, facem expertize, pentru că, în general, acest tip de infracțiune trebuie să cauzeze un prejudiciu și noi trebuie să îl stabilim și apelăm la experți. De aceea, de multe ori, investigațiile de abuz în serviciu se întind în timp mai mult decât infracțiunile de corupție. Spre exemplu, dacă un primar primește bani pentru atribuierea unui contract și noi îl prindem în flagrant, este un dosar care se poate soluționa într-o lună-două și să administrezi toate probele. În schimb, dacă noi aflăm de acest lucru după încheierea contractului și investigăm un potențial abuz în serviciu după încheierea contractului, investigația poate să dureze mai mult.

Spuneați că abuzul în serviciu maschează în marea majoritate a cazurilor o mită. Cum se procedează?

Acest tip de investigație o facem la DNA, prin competența care ne este dată. Un abuz în serviciu de bază, simplu, cum este el prevăzut în Codul Penal nu este investigat de DNA dacă spre exemplu are ca pagubă o valoarea de sub un milion de euro. În momentul în care un funcționar comite o astfel de infracțiune, dar obține și un folos pentru el, atunci atumat se atrage competența DNA. Cel mai simplu exemplu este cel cu contracte. Atunci când un funcționar are pe mână bani publici și trebuie să încheie un contract de construcție a unei școli sau de construcție a unui spital și atribuie acel contract unei firme a unui prieten și în schimb primește o sumă de bani, vorbim de un abuz în serviciu care are ca urmare crearea unui folos. Și funcționarii corupți s-au specializat. E mult mai greu să te întâlnești cu cineva și să primești bani pentru atribuirea unui contract, pentru că există un risc foarte mare să fii prins. Și atunci se inventează tot felul de contracte, spre exemplu unul de consultanță. Faci un contract fictiv de consultanță, că instituția publică în care lucrezi are nevoie de consultanță din partea unei firme private. Primești bani în urma încheierii contractului și este o mită mascată printr-un contract. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Au rămas munții dezgoliti și trebuie stopată această defrisare masivă.. nu e posibil ca în Europa să defrisezi în parc național și să intervii in ecosisteme pentru că vrea o fufa să se urce pe o masă sau într_ un pat din lemn masiv.. înteleg că toți se bat pe scaune.. dar mai ușor cu pădurea.. că e la vedere.. și iese grav..zic și eu.. oameni suntem toți și tot în 4 scânduri plecăm.. daca mai apucăm.. în ritmul în care se defriseaza trebuie să schimbăm ritualul funeral. Cert e că suntem mulți deranjați de foamea asta de lemne și vrem pădurile să rămână așa cum sunt.. nu ne pasă ale cui sunt.. sunt sacre.. e crima să tai în carne vie din pădurile pământului, oriunde ar fi ele.. chiar și în România. Că tot veni vorba de abuzuri în serviciu... improprietariri frauduloase.. avize pentru tăiere.. pentru transport.. vama.. asta cum se întâmplă.. le dă mama aviz după aviz.. oare cei care dau avize.. autorizari.. și permit tăierea.. ca să nu revin la cei care pun în mișcare.. cei care vând ce nu e de vânzare.. ce nu le aparține..și ce nu ar trebui să intre în curcuitul comercial etic vorbind.. deși etic.. nu mai e nimic... însă etic sau nu.. lucrurile se întâmplă și ne dor rochii și inima când vedem un versant defrisat.. și pe paznic cu jeep an cum ne claxoneaza că nu are loc de pătura noastră.. că nu e voie în pădure.. Am fost afară.. acolo la fel.. versați goi.. mai întâi au tăiat ca nebunii.. cum se întâmplă cu noi acum.. si apoi natura s€ răzbună... consiliile au zis stop.. nu se mai taie.. era prea târziu.. pe fondul schimbarii climatice.. care e ajutată de aceste defrisari dezgustătoare, nebune și alandala.. în fiecare an au loc incendii de padure.. ecositemele slabite se pierd cu totul.. dispar specii... dispar plante rare care pot ajuta la crearea de medicamente, dispar și oameni și animale deopotrivă.. și ce rămâne... vila cu mobilier din lemn masiv.. peninsula iberica e plină de peisaje de acest fel.. ziua când e frumos și la o altitudine care ar trebui să îți dea aer curat și răcoros de munte.. te otraveste și te usucă.. nu știi cum să fugi.. doar scorpioni și gânduri negre. Nu asta îmi doresc.. vreau umbra brazilor și mirosul lor crud.. asta face viața plăcută la orice vârstă.. fauna și mai ales vegetația. Plantam și vom planta.
    • Like 0
  • Lămuririle date de doamna Kovesi sunt ok. Dacă aşa se aplică textul de lege care face obiectul discuţiei, atunci nu sunt motive de temere pentru eventuale abuzuri din partea procurorilor. Nu am văzut dosare instrumentate de DNA, dar din presă am înţeles că dacă un funcţionar a luat o decizie greşită, fără să primească avantaje, dar a produs un prejudiciu instituţiei şi un câştig unui operator economic, acel funcţionar este în vizorul DNA pentru abuz în serviciu. Acesta este motivul pentru care am simţit că este nevoie de o rescriere a infracţiunii de abuz în serviciu.
    PS Sper ca doamna Kovesi să ne ofere asemenea lămuriri şi cu privire la ignorarea totală a fraudelor electorale săvârşite de Baconschi la Paris.
    • Like 0
  • check icon
    Dulcică foc, doamna Codruța, în imagine! (În paralel, am idee cum e cu atracția contrariilor, a cît-mai-diferitelor...).
    • Like 0
  • Venom check icon
    Excelent interviul cu LCK! Plin de substanță, logic structurat (cu o parte de culoare, în week-end). Va fi citat, cu siguranță, în presa de azi. PS - Dacă îmi apar două comentarii aici, cu același conținut, vă rog să-mi ștergeți unul. Mulțumesc!
    • Like 0
  • Doamna Kovesi, ca tot sunteti asa de populara si de ridicata in slavi ca luptatoare anti-coruptie, unde a fost DNA cand s-au ras padurile Romaniei? Chiar acum 2 zile circula stirea ca parcul Retezat a fost distrus. Cum este posibil ca un parc NATIONAL sa dispara, sa fie taiat bucata cu bucata, cate agentii sau structuri nationale au fost create de stat pentru a proteja acest parc? De ce exista Romsilva? De ce exista padurari angajati de stat? De ce inchideti ochii la unele acte de coruptie dar la altele nu? De ce jucati cu dublu standarde? Unde este DNA-ul in combaterea coruptiei atunci cand dispar padurile noastre cand acestea nu ar fi putut sa dispara fara aprobarea unor structuri de stat?
    • Like 2
    • @ Paul Lozba
      DNA-ul padurilor e Garda Forestiera nu Kovesi. Cum este posibil sa crezi ca DNA salveaza paduri? Dar inteleg ca esti un Dragnea Fan boy - si btw DNA nu se ocupa nici cu genu de cazuri familia Bodnariu, vroaim sa mentionez faptul asta inainte sa mai postezi un comentariu de genu.
      • Like 1
    • @ Beni Şinca
      Pai bine mai desteptule si cand Garda Forestiera nu-si face treaba, si e evident ca nu si-o face, treaba cui este sa traga la raspundere Garda Forestiera, Romsilva si alte agentii de stat??? DNA nu vine de la Directia Nationala Anticoruptie? Nu tot Coruptie este? Cand statul inchide ochii la furt , NU TOT CORUPTIE ESTE???
      • Like 0
    • @ Beni Şinca
      Liana check icon
      In logica asta, ce cauta DNAul in spitale? De spitale se ocupa DSPul, nu DNAul! DNAul se ocupa de fapte de coruptie. Romsilva e regie de stat si, desi padurile Romaniei se imputineaza vazand cu ochii (din imagini luate de drone), mai-marii acestei Regii nu au fost inca invitati sa stea la coada la cel mai performant parchet al Romaniei.
      Probabi, doar pentru ca nu s-a ajuns acolo. La catalog, M(edic) vine inainte de P(adurar). Doar nu credeati ca DNAul asta joaca de capu' lui, asa, nu-I serveste nimeni dosarele...?
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult