DNA cere CCR să nu dezincrimineze abuzul în serviciu: avem 1.471 de inculpați, dintre care 569 au fost deja condamnați

Pe 15 iunie, Curtea Constituțională a României, este așteptată să ia o decizie în legătură cu posibila dezincriminare a abuzului în serviciu. 

Dacă acest lucru se va întâmpla, va pune în pericol dosarele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție care vizează această infracțiune.

Într-un răspuns trimis CCR, DNA arată că a instrumentat, în ultimii 10 ani, 241 de dosare de abuz în serviciu. Din 2006 încoace, au fost trimise în judecată pentru această infracțiune 1.471 de persoane, dintre care 569 au fost și condamnate.

„Numărul inculpaților trimiși în judecată se referă la toți inculpații menționați în rechizitoriu în respectiva cauză, inclusiv la cei care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea altor infracțiuni decât cele de abuz în serviciu. Numărul inculpaților condamnați se referă strict la cei care au primit pedepse pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, statistica disponibilă fiind cu începere din anul 2013", se precizează în comunicat.

Răspunsul trimis de DNA la solicitarea CCR analizează hotărârile judecătorești pronunțate în dosare ale DNA, dar și aspecte de practică a Curții Constituționale. Direcția Națională Anticorupție arată că CCR excepțiile de neconstituționalitate au fost supuse de-a lungul timpului, în mod repetat, controlului de constituționalitate cu privire la noțiunile de vătămare a drepturilor sau intereselor legitime, îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și folos necuvenit, care au fost considerate constituționale.

„Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat, pe de o parte, că reglementările privitoare la noțiuni nu reprezintă o problemă de domeniul jurisdicției constituționale. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a constatat că 'previzibilitatea legii ține de conținutul textului în discuție, de domeniul de aplicare, de destinatar și presupune ca persoana în cauză să recurgă chiar la sfaturi lămuritoare, cu atât mai mult cu cât este vorba de un subiect activ calificat, de un profesionist care trebuie să dea dovadă de prudență în exercițiul profesiei sale'", se mai precizează în răspuns.

DNA mai arată că CCR a statuat în mod constant în analiza de constituționalitate a dispozițiilor abuzului în serviciu că „previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calități în virtutea căreia este obligat să-și modeleze conduita. Prin urmare, faptul că prevederile legale ce reglementează se aplică tuturor persoanelor care exercită atribuții de control, potrivit legii, are indubitabil un înțeles univoc, legiuitorul nefiind obligat, pentru a consfinți caracterul constituțional, să procedeze la o enumerare exhaustivă a acestora”.

Având în vedere că, legea în sine are caracter de generalitate, Curtea Constituțională a statuat că „împrejurările în care se comite o faptă antisocială și încadrarea acesteia într-o infracțiune ori alta nu este atributul instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a judecătorului de drept comun să interpreteze și să aplice legea”.

La rândul lor, hotărârile judecătorești referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu pentru perioada 2006 – 2016 urmăresc o jurisprudență națională constantă, mai arată DNA. „Conform Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), hotărârile judecătorești definitive echivalează cu o lege, dacă există o jurisprudență constantă o perioadă mare de timp. Prin urmare, previzibilitatea legii care reglementează infracțiunea de abuz în serviciu este asigurată, deoarece o persoană poate să prevadă în măsură rezonabilă consecințele unui act de conduită prin raportare la activitatea și funcțiile exercitate, fapt ce rezultă din jurisprudența instanțelor pe acest domeniu.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp