Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Le Monde nu va mai publica fotografii ale autorilor atentatelor, pentru a evita „glorificarea postumă” a acestora

Directorul Le Monde vorbește într-un editorial publicat miercuri despre responsabilitatea pe care o au jurnaliștii în combaterea terorismului. 

„În urma atacului de la Nisa, am decis să nu mai publicăm fotografii ale autorilor atentatelor, pentru a evita posibilele efecte de glorificare postumă. Alte practici jurnalistice sunt în acest moment în curs”, a scris directorul Le Monde, Jerome Fenoglio. 

„După atacul de la Nisa, ne-am dat seama că ne simțeam foarte inconfortabil în legătură cu o serie de fotografii din trecutul atacatorului”, a declarat acesta pentru AFP, referindu-se la imaginile în care Mohamed Lahouaiej Bouhlel îți încorda mușchii sau dansa salsa.

„Nu este vorba despre ascunderea faptelor sau a backgroundului acestor ucigași și, din acest motiv, nu am fost de acord să nu îi numim. Dar fotografiile nu sunt pertinente pentru a le descrie backgroundul", a continuat el.

Aceeași decizie a fost luată și de postul francez de televiziune BFMTV, criticat în ianuarie 2015 pentru că l-a intervievat pe atacatorul Amedy Coulibaly în timpul luării de ostatici dintr-un supermarkket evreiesc din Paris, în timpul căreia patru oameni și-au pierdut viața. 

„Ne gândim la asta de ceva vreme, decizia noastră a fost grăbită de atacul de la Nisa, de tragediile repetate”, a declarat pentru AFP Herve Bereud, directorul editorial al postului tv, care a precizat că nu le va ascunde telespectatorilor numele acestora.

Postul de radio Europe 1 va merge însă și mai departe și nu va mai face publice numele teroriștilor. Totodată, publicația creștină La Croix a anunțat că va publica doar prenumele atacatorilor și inițiala numelui de familie. 

În articolul în care explică poziția Le Monde, Jerome Fenoglio spune că lupta împotriva terorismului nu trebuie lăsată doar în sarcina autorităților. 

„Pentru noi, această bătălie nu este doar responsabilitatea forțelor armate, a forțelor de ordine, a serviciilor secrete și a politicienilor. Ne privește pe toți ca societate și în primul rând pe cei care facem parte din acest peisaj media redesenat de revoluția digitală. Fără o conștientizare din partea companiilor care controlează rețelele sociale, site-urile de știri, va fi din ce în ce mai dificil să reziști acestei strategii a urii. Cei mai buni aliați ai săi, intoxicările, sunt puși astăzi pe același palier ca informația credibilă și verificată”, a mai scris el.

Think tank-ul Quilliam Foundation, descrie ISIS, în cadrul raportului „Califatul virtual”, drept mai curând o forță media decât o forță armată. Mesajele sale propagate online au făcut nu mai puțin de 30.000 de oameni să renunțe la tot ce aveau și să se alăture războiului din Orientul Mijlociu. 

Organizația transmite zilnic, în  diverse limbi, 38 de producții noi, de la videouri de 20 de minute, clipuri audio și pamflete până la documentare în toată regula. Acestora li se adaugă mesajele propagate pe rețelele de socalizare de adepții ISIS. Mesaje ce îi ating pe cei care trăiesc la marginea societății, oferindu-le un scop și promițându-le viață eternă în cer și nemurire mediatică pe pământ.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si noi de ce nu le-am oferit / nu le oferim acestor " marginalizati " un scop in societatea noastra ? De ce i- am marginalizat/ marginalizam ?
    "Daca vrem rezultate diferite trebuie sa incepem sa facem lucrurile diferit "( Einstein)
    • Like 0
  • Da,buna idee!Sa nu le mai dam pozele,nici numele si nu care cumva sa lasam sa se inteleaga ca ar fi musulmani.Nici usturoi nu au mancat ,nici gura nu le miroase.Asta cu "glorificarea postuma" a fost buna.Cine ii glorifica pe teroristi,oameni buni?
    • Like 0
  • check icon
    poate totusi tuturor refugiatilor trebuie sa le fie implantate cipuri, obligatoriu. si atunci urmarirea persoanelor si gruparilor ar evidentia aceste elemente antisociale. pana la urma nimeni nu te obliga sa te lasi "cipat" si in consecinta ramai pe loc sau migrezi acolo unde nu esti "cipat". si acolo traiesc oameni si-i poti omora, in final este vorba numai de mesajul ce se trimite !
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult