Le Monde nu va mai publica fotografii ale autorilor atentatelor, pentru a evita „glorificarea postumă” a acestora

Directorul Le Monde vorbește într-un editorial publicat miercuri despre responsabilitatea pe care o au jurnaliștii în combaterea terorismului. 

„În urma atacului de la Nisa, am decis să nu mai publicăm fotografii ale autorilor atentatelor, pentru a evita posibilele efecte de glorificare postumă. Alte practici jurnalistice sunt în acest moment în curs”, a scris directorul Le Monde, Jerome Fenoglio. 

„După atacul de la Nisa, ne-am dat seama că ne simțeam foarte inconfortabil în legătură cu o serie de fotografii din trecutul atacatorului”, a declarat acesta pentru AFP, referindu-se la imaginile în care Mohamed Lahouaiej Bouhlel îți încorda mușchii sau dansa salsa.

„Nu este vorba despre ascunderea faptelor sau a backgroundului acestor ucigași și, din acest motiv, nu am fost de acord să nu îi numim. Dar fotografiile nu sunt pertinente pentru a le descrie backgroundul", a continuat el.

Aceeași decizie a fost luată și de postul francez de televiziune BFMTV, criticat în ianuarie 2015 pentru că l-a intervievat pe atacatorul Amedy Coulibaly în timpul luării de ostatici dintr-un supermarkket evreiesc din Paris, în timpul căreia patru oameni și-au pierdut viața. 

„Ne gândim la asta de ceva vreme, decizia noastră a fost grăbită de atacul de la Nisa, de tragediile repetate”, a declarat pentru AFP Herve Bereud, directorul editorial al postului tv, care a precizat că nu le va ascunde telespectatorilor numele acestora.

Postul de radio Europe 1 va merge însă și mai departe și nu va mai face publice numele teroriștilor. Totodată, publicația creștină La Croix a anunțat că va publica doar prenumele atacatorilor și inițiala numelui de familie. 

În articolul în care explică poziția Le Monde, Jerome Fenoglio spune că lupta împotriva terorismului nu trebuie lăsată doar în sarcina autorităților. 

„Pentru noi, această bătălie nu este doar responsabilitatea forțelor armate, a forțelor de ordine, a serviciilor secrete și a politicienilor. Ne privește pe toți ca societate și în primul rând pe cei care facem parte din acest peisaj media redesenat de revoluția digitală. Fără o conștientizare din partea companiilor care controlează rețelele sociale, site-urile de știri, va fi din ce în ce mai dificil să reziști acestei strategii a urii. Cei mai buni aliați ai săi, intoxicările, sunt puși astăzi pe același palier ca informația credibilă și verificată”, a mai scris el.

Think tank-ul Quilliam Foundation, descrie ISIS, în cadrul raportului „Califatul virtual”, drept mai curând o forță media decât o forță armată. Mesajele sale propagate online au făcut nu mai puțin de 30.000 de oameni să renunțe la tot ce aveau și să se alăture războiului din Orientul Mijlociu. 

Organizația transmite zilnic, în  diverse limbi, 38 de producții noi, de la videouri de 20 de minute, clipuri audio și pamflete până la documentare în toată regula. Acestora li se adaugă mesajele propagate pe rețelele de socalizare de adepții ISIS. Mesaje ce îi ating pe cei care trăiesc la marginea societății, oferindu-le un scop și promițându-le viață eternă în cer și nemurire mediatică pe pământ.