Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Leonard Orban: România nu se poate asocia Grupului de la Vișegrad în discuțiile despre viitorul UE. Are o viziune foarte diferită de Polonia și Ungaria

Consilierul prezidențial Leonard Orban a explicat, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24, că România nu este de acord cu scenariul tot mai des invocat în ultima vreme a unei Europe „în două viteze”, precizând însă că lucrurile nu sunt tranșate încă și că țara noastră este dispusă să negocieze. 

Foto: George Călin/Inquam Photos

Totodată, în discuțiile în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, România nu se poate asocia cu Grupul de la Vișegrad, a afirmat Orban.

„Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu (de ce nu colaborăm - n.r.): pentru că avem viziuni diferite, în special în comparaţie cu Polonia şi Ungaria. Cehia şi Slovacia sunt mai apropiate de poziţia noastră. Dacă ne uităm la ce contribuţie are grupul Vișegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE, vedem că este o poziţie relativ echilibrată, dar faţă de Polonia şi Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării”, le-a declarat Leonard Orban jurnaliștilor Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

El a vorbit despre dorinţa statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competenţe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competenţe pe măsură ce acest lucru este posibil şi necesar.

„Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtăşeşte aceleaşi idei?! Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE”, a explicat consilierul prezidenţial.

Subiectul apropierii de Grupul de la Vișegrad a fost susținut de fostul premier Victor Ponta, care consideră că este o greşeală că România nu negociază în UE alături de cele patru state apropiate geografic, politic şi economic.

„Ţările Visegrad (foste comuniste, structură economică şi socială asemănătoare României) sunt chemate la negocieri pentru viitorul lor statut în UE - chiar dacă nu sunt primite în nucleu vor putea obţine avantaje şi un statut special. După această întâlnire va urma o alta, în toamnă, între ţările BENELUX şi cele 3 ţări baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) pe aceeaşi temă. România nu este invitată de nimeni la nicio întalnire!", a scris Ponta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Trexer check icon
    Cu toate că mulți au plecat să lucreze afară -ba fiindcă au avut impresia că salariile sunt mari cu taxele & impozitele în vigoare de acolo SAU din cauza lipsei de oportunism & a lenei SAU dorința aia de vagabond să te plimbi peste tot în lume și să-ți faci imaginea țării de origine de rușine-, va trebui să ieșim din această „uniune” cu două viteze. Cine nu înțelege asta și se mulțumește cu zicători și polemici (de genul „egalitate între câni, nu și între căței”), va trebui să-i fie înfipt în cap de ce aceste „două viteze” fac mai mult rău decât bine & de faptul că ceilalți ne fură cu portofelul în față.

    Știu, știu că unii sunt germanofili și nu vor să-i supere pe germani... ghinion, va trebui.
    • Like 0
  • check icon
    Dv. puneți problema complet greșit. România a dorit să adere la grupul Visegrád încă din timpul guvernului Roman, în 1991 și a fost refuzată. Faptul că Ponta nu știe acest lucru nu mă miră. De asemenea, faptul că România nu e invitată la reuniunile micilor țări baltice este firesc, nu? Și nici la reuniunea Benelux. România face parte din grupul România-Bulgaria-Grecia, cum vreți să-l numiți, de sud-est ori balcanic. Știu că asta nu place, că noi vrem să fim mai cu moț în mijlocul Europei. Asta este zona noastră și pe asta ne bazăm. Chiar dacă am putea acum să aderăm la zona Visegrád, nu văd de ce ne-am chinui să ne apropiem de țări cu viziuni diferite și cu o anume aroganță structurală, cum este Ungaria. România trebuie să facă eforturi, și nu sunt mici, de a intra în zona euro, cum au făcut Slovacia și balticii. În rest, totul este vorbă și speculație.
    • Like 0
  • Strugurii la care nu ajungi sunt acri, asta nu ne spune domnul Orban.
    Grupul de la Vişegrad nu ne-a dorit şi nu ne doreşte ca membri, nici pe noi, nici pe bulgari. Să fim serioşi, asta-i realitatea.

    Grupul de la Vişegrad a fost consultat de Germania şi Franţa cu privire la viitorul UE, România şi Bulgaria nu au fost băgate în seama. Asta ar trebui să ne doară şi să ne trezească. Da, Ungaria şi Polonia vor mai multă suveranitate iar noi tot mai puţină, însă, cu toate astea, Ungaria şi Polonia sunt respectate şi consultate de cele două mari puteri decidente din UE, pe când România este ignorată. Haideţi să nu vopsim cioara!

    Eu am crezut că având un preşedinte neamţ, România va putea dezvolta o relaţie mai bună cu Germania . Eroare. Dar nici cu Franţa nu mai avem relaţii apropiate, să nu ne amăgim. Suntem singuri şi nu cred că în istoria modernă am mai fost în această situaţie. Politica externă a României din ultimii 13 ani este zero barat. Doar parteneriatul cu SUA ne mai dă ceva oxigen.

    Ultimul preşedinte român cu oarece anvergură europeană/regională a fost Emil Constantinescu. A încheiat acele trilaterale, a participat la nişte întâlniri importante ... era un preşedinte prezent.
    Situaţia actuală a României este îngrijorătoare. Nu sunt sigur nici dacă ne mai putem baza pe vechea prietenie cu ... Marea Neagră.
    • Like 2
    • @ Constantin
      check icon
      Corect, ei sunt fostele țări comuniste din Europa Centrală, au o cu totul altă istorie. Nu pricep de ce ne-am crampona să ne accepte, de vreme ce ne-au respins sistematic. Nici nu cred că e bine să intrăm în grupul lor pe post de nea Gigi de la țară, noi avem foarte multe lucruri bune de construit cu bulgarii și cu grecii, chiar cu sârbii, când vor intra și ei în horă. Ei au probleme mari cu mentalitatea tribală, încă se bat cu kosovarii pe stilul de-a hoții și vardiștii. Sunt de o incredibilă imaturitate politică.
      • Like 0
    • @ Constantin
      check icon
      Bun comentariul.
      Problema României este că nu are interes național și din această cauză derivă toate rahaturile ce se întâmplă cu țara, inclusiv politica externă care lipsește cu desăvârșire.
      În povestea asta Iohannis seamănă cu un politruc care și-a învățat placa și tot o pune acolo, indiferent de conjunctură și de situație. Un flașnetar.
      Intrarea în UE trebuia să fie făcută în interesul național nu împotriva lui. Asta fac acum țările de la Visegrad. Negociază în interesul lor național, al cetățenilor lor.
      Norvegia de exemplu nu este în UE, că nu a vrut, dar este în Schengen. Sunt ei mai puțin săraci, sau mai puțin dezvoltați?
      Intrarea în UE și în zona euro nu garantează apriori prosperitatea așa cum am crezut noi sau cum ni s-a făcut propaganda.
      Gata, am intrat în UE va curge lapte și miere. Putem să ne distrugem industria, să vindem resursele, energia, telecomunicațiile etc., noi o să stăm cu burta la soare, că UE o să ne dea bani.
      Gata, am intrat în NATO, putem să dormim cu burta la soare să ne desființăm armata, că ne apără americanii. Nimic mai fals!
      Am sentimentul că nu se anunță vremuri bune.
      O să ne-o luăm peste ochi și nici nu o să știm de unde ne-a venit.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult