Autoritățile din România, mai mult decât cele europene, trebuie să analizeze în permanență evoluția mediului antreprenorial și să intervină în zonele care limitează potențialul de dezvoltare a afacerilor de familie, fie prin mecanisme de simplificare, fie prin stimulente direcționate către domeniile cu potențial mare de inovare.

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, scriitorul Emil Hurezeanu, fost ambasador și Ministru de Externe, a vorbit despre poziția oficială a României în războiul dintre SUA-Israel și Iran.

România pare astăzi o societate divizată politic între stânga și dreapta, între pro-europeni și suveraniști, între establishment și antisistem. Dar această hartă ideologică explică doar o parte din tensiunile actuale. În profunzime, conflictul este cultural.

Comisia Europeană lansează EastInvest Facility, o platformă de finanțare care reunește EIB, BERD, Nordic Investment Bank, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și băncile naționale de promovare din nouă state membre, pentru a facilita accesul la credite și asistență pentru proiecte în regiunile estice ale UE. foto Profimedia

Există în spațiul public european tot mai frecvente afirmații de genul „Ne trebuie mai multă Europă” cu sensul de întărire a UE, sau afirmația lui Mario Draghi legată de nevoia unui „federalism pragmatic”, adică trecerea de la confederație la federație. Toate aceste afirmații vin în contextul în care agresiunea Rusiei este tot mai amenințătoare și adversitatea trumpistă tot mai evidentă.

Pentru membrii și susținătorii MAGA, nimic nu e mai respingător decât modelul social european – să-i spunem free market welfare liberal democracy (cu „liberal democracy” ca prescurtare pentru o societate și un regim politic centrate pe domnia legii, drepturile omului și incluziune/nondiscriminare).

Asistăm, prin prisma recentului sondaj INSCOP, la un fenomen pe cât de previzibil, pe atât de revelator pentru starea spiritului public românesc. Cifrele ne indică o falie generațională care nu este doar o chestiune de procente, ci una de paradigmă intelectuală. Pe de o parte, avem prudența celor care au trăit sub spectrul suveranității absolute (și adesea iluzorii), iar pe de altă parte, deschiderea tinerilor sub 30 de ani, un impresionant 60%, care privesc spre o apărare europeană comună nu ca spre o pierdere, ci ca spre o împlinire.

Uniunea Europeană și India anunță că au ajuns la un acord comercial cuprinzător, iar momentul nu este deloc întâmplător. Ambele puteri se confruntă cu un peisaj comercial din ce în ce mai instabil, determinat în mare parte de politicile Statelor Unite. Pactul reprezintă o un pas strategic spre „independența europeană” și extinderea pieței indiene.

Astăzi, mai mult decât oricând, avem nevoie de lideri care să nu se teamă să apere principiile democratice care ne-au oferit cea mai bună perioadă din istoria modernă. Avem nevoie de instituții care să nu uite că sunt în slujba oamenilor și de comunități care să nu lase pe nimeni în urmă. Și, mai ales, avem nevoie de fiecare dintre noi. Pentru că drepturile omului nu mai sunt apărate doar de tratate internaționale, cum credeam până de curând, ci, pentru a continua să fie respectate, au nevoie sa fie susținute de fiecare dintre noi.