Consiliul UE a adoptat miercuri măsuri ambițioase pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene. (Foto Guliver/Getty Images)

Comunitatea Declic organizează, duminică, 19 mai, de la ora 18.00, în Piața Victoriei, evenimentul ”Toți pentru Europa”, prin care își propune să îi încurajeze pe cetățeni să voteze la alegerile europarlamentare și să conștientizeze importanța implicării civice. (Foto: Inquam Photos)

Oficialitățile intră rând pe rând în clădirea Primăriei și, după primele runde de discuții, ies joviali în centrul Pieței Mari, la fotografia de grup, pe podiumul albastru înconjurat de stele galbene. Momentului i s-a spus “Fotografie de familie” în desfășurătorul zilei. Și chiar așa arată, ca o familie mare, care se întâlnește la masă de Sărbători, se mai tachinează ocazional, dar rămâne împreună. (Foto: Inquam Photos/Ovidiu Dumitru Matiu)

Românii au avut ocazia să vadă joi două realități în oglindă, a remarcat jurnalistul Cristian Tudor Popescu, aflat la Sibiu, la Summitul informal al șefilor de state și de Guverne din UE. La Sibiu, „lideri ai Europei, cu un discurs rațional, civilizat, de bună intenție”. La Iași, „de cealaltă parte, zbieretele de mahalagiu ale celui calificat de presa internațională drept cel mai influent politician din România sau intunecata figură, cum scrie The Guardian”, a spus jurnalistul. (Foto: Presidency.ro)

„Facem parte din cea mai bună constelație statală pe care am avut-o vreodată. Am fost egalii Franței și suntem egalii Franței, Germaniei”, a spus Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin.

Mă uit la sala care de obicei găzduiește cele mai importante proiecții cinematografice și îmi dau seama că Sibiul joacă în cel mai european film cu putință. E o lume a valorilor împărtășite, a dialogului presărat cu umor cultural, a standardelor, a credințelor că trebuie să rămânem împreună pentru Europa, fiindcă, vorba cântecului, „love is all EU need”. (Foto: Turnul Sfatului)

Cine nu face parte din triburile la putere, nu e român. Cine nu e de acord cu ce zice puterea zilei de azi, nu e român. Trebuie alungat din funcția în care se află și înlocuit cu un „bun român”.

Și în timp ce toată Europa, așezată în fața televizorului, se va uita la Sibiu, România (sunt anunțați 26 de șefi de stat și de guvern, 36 de delegații oficiale, sute de oficiali, peste 800 de jurnaliști), la Iași, un Ceaușescu zaharisit și trist va încerca să bruieze transmisiunea, răcnindu-și mândria din fundul curții. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

„Momentul de a ataca justiția într-un stat membru UE este unul din cele mai proaste din punct de vedere politic. În acest moment,, Uniunea Europeană încearcă să se reconstruiască, încearcă să își regăsească solidaritatea. Și cum se face acest lucru, decât prin pilonii fundamentali, unul dintre aceștia fiind statul de drept, adică supremația legii”, a declarat fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. (Foto: Inquam Photos)

Saga numirii primului procuror-șef european continuă, iar procesul de nominalizare pare să fi intrat într-un blocaj. Nici Parlamentul European, nici Consiliul UE nu vor să renunțe la candidatul propriu. (Foto Guliver/ Getty Images)

Reprezentanții Uniunii Europene fac în aceste zile cunoștință cu fake-news-ul împrăștiat național la televizor, pe rețelele de socializare, pe panourile outdoor și în pliantele distribuite pensionarilor. Ieri, într-o zi extrem de tensionată din lunga bătălie pentru statul de drept din România, contul lui Frans Timmermans a fost asaltat de trolli.

După sperietoarea instalatorului polonez care fură locurile de muncă ale englezilor, fals mit care a avut partea sa de contribuṭie la Brexit, o altă temere se conturează ȋn Europa. (Foto: Guliver Getty Images)

Tărășenia asta cu pusul de bețe în roate lui LCK să devină procuror general european este un act de sabotare a Uniunii Europene. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Oricât de mult am vrea să nu fie așa, atunci când Dăncilă își dovedește analfabetismul, ea ne reprezintă pe noi toți ca pe niște analfabeți. (Foto: gov.ro)

În mod normal, o asemenea înfrângere ar fi dus la demisia imediată a oricărui prim-ministru. Nu însă şi a doamnei May, care încă speră, contrar tuturor previziunilor, că va putea convinge UE să-i ofere un acord mai pe placul parlamentarilor britanici. (Guliver Getty Images)

Taică-meu nu a reușit să îl repare în seara aia. Se dusese tubul. A împrumutat seara televizorul mic, montat la recepția cu clienții. Era un Sport cu mâner pe care l-a cărat pe jos. (Foto: gov.ro)

Cea mai groaznică crimă a actualei puteri nu e că vrea să țină poporul cu burta goală, ci că vrea să îl lase cu sufletul gol. Donald Tusk, ne-a arătat aseară, la Ateneu - un simbol al spiritului și solidarității românilor, că avem sufletul plin. Când conducerea țării vrea să ne forțeze să inhalăm gazul toxic al naționalismului, conducerea Europei ne amintește că avem mereu la dispoziție masca de oxigen a unor exemple care să ne inspire. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Fostul premier, condamnat pentru corupție și eliberat din închisoare, povestește cum a fost aseară la Ateneu, la ceremonia de preluare de către România a președinției UE. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

În seara asta parcă s-a rupt o vrajă neagră care sufocă România de doi ani. Românii au putut să-i vadă aici, în Ateneu, la noi, pe bampirii de la Bruxelles, care sug sângele poporului, care ne calcă în picioare, care ne tratează ca pe o colonie, cum ne-au tot zbierat în ureche Dragnea, Tăriceanu și banda lor.

Este imaginea perfectă a unei țări care s-a dat cu parfum pentru că nu obișnuiește să folosească apa și săpunul.

Sub motto-ul „Vrem Europa, nu dictatură”, grupurile Corupția Ucide, Rezist Inițiativa România și Geeks 4 Democracy anunță organizarea unui miting pe 10 ianuarie, la Ateneu, unde va avea loc ceremonia de preluare a președinției rotative a UE de către România. (foto Facebook)

„În acest moment, Guvernul României se află pe un traseu de coliziune cu Uniunea Europeană, dar se pregătește să preia conducerea organizației”, remarcă jurnalistul Kit Gillet într-un articol din New York Times. (Foto: Print screen New York Times)

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a criticat Guvernul de la București în ajunul președinției rotative a UE. „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”, a spus Juncker. (Foto: stiripesurse.ro)

Principala întrebare ar fi: vor ajunge statele membre la o înțelegere privind conținutul directivei “Digital Services Tax” (DST)? Greu de spus în acest moment, având în vedere părerile împărțite în rândul reprezentanților statelor membre. (Foto Guliver/Getty Images)

Este greu de crezut că puterea de la București, care se hrănește cu aceste discursuri anti-europene, poate aduce vizibilitatea şi impactul pozitiv necesar pentru Uniune.

Propunerea dumneavostră, pentru că vine din înaltul funcției pe care o dețineți, este cu atât mai șocantă și jignitoare, nu numai pentru românii din străinătate, cărora cu cinism le trasați destinele, ci mai ales pentru oamenii din țară, pe care ar trebui să-i slujiți cu bună credință. (Sursa foto: Gov.ro)

Ministrul Finanțelor, confruntat cu un val de critici.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni că România nu este pregătită pentru a prelua preşedinţia Consiliului UE. (Foto: Facebook/Klaus Iohannis)

De ani de zile tot auzim cum investitorii chinezi vor construi în România șosele, viaducte, linii de tren de mare viteză, porturi, centrale nucleare și așa mai departe. Nimic nu s-a concretizat. (Foto: Guliver/Getty Images)

Am auzit de atâtea ori cuvântul „centenar” anul ăsta, că deja nu mai înseamnă nimic pentru mine. Probabil nici nu-s singura în situația asta. Centenarul trebuia să fie motiv de mândrie națională. Uite cum a împlinit țara asta 100 de ani, așa bătută de soartă cum a fost ea mai mereu.

500 de cetățeni, selectați aleatoriu din toate tările UE, s-ar aduna pentru a dezbate și face recomandări cu privire la noile reglementări, la propunerile de modificare a tratatului sau la anumite propuneri din partea cetățenilor UE. (Foto: Guliver/Getty Images)

Pentru actorii români, deschiderea României față de Europa a însemnat accesul către lumea largă a filmului.

Un Eurobarometru publicat în mai 2018 arată că 59% dintre români consideră că aderarea țării la UE este un lucru bun. O creștere spectaculoasă, de 11 puncte procentuale, în comparație cu octombrie 2017. (Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos)

„Pentru perioada 2014-2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri”, a spus luni comisarul european Corina Crețu. (Foto: Guliver/Getty Images)

„În acest moment, s-a renunțat la orice urmă de responsabilitate politică pentru viitorul României și a fost lansată campania ROEXIT, prin care se cere retragerea noastră din Uniunea Europeană”, a afirmat fostul premier Dacian Cioloș, președintele Mișcării România Împreună.(Foto: Facebook)

Distinsul economist Andrușcă va prelua ștafeta în ECOFIN, unul dintre cele mai importante consilii, de la doamna Margarete Schramböck, actualul ministru austriac pentru afaceri economice și digitale, doctor în economie la Universitatea din Viena, cu o modestă carieră profesională în spate (fost președinte/CEO a mai multor companii de top precum A1 Telekom Austria, Dimension Data, Service Director pentru Alcatel etc.).

Proiectul a propus o formă de dezbatere publică numită „Adunarea cetățenilor”, pentru a afla ce schimbări consideră cetățenii că ar trebui făcute cu privire la participarea lor și care sunt recomandările acestora pentru factorii de decizie din UE.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că președintele Klaus Iohannis va trebui să vorbească cu prim ministrul dacă vrea ca ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, să vină la discuții la Cotroceni. Șeful statului l-a chemat pe ministrul de Externe pentru a da explicații după ce România a blocat, alături de Ungaria şi Cehia, o iniţiativă a UE care critica relocarea ambasadei SUA la Ierusalim. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Majoritatea țărilor europene, mai precis 24 de state membre UE, plus Norvegia, au agreat recent să investească peste 1 miliard de euro în următorii doi ani pentru a ține pasul cu SUA și China în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiei blockchain, a supercalculatoarelor şi a inteligenţei artificiale. Până în 20-20 mai exact, cum ar spune doamna premier de pe la noi. România nu a aderat la aceste proiect. Oare de ce? (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Tot atunci, la începuturi, România a mai primit un mecanism despre care se pomenește destul de puțin în ultima vreme: mecanismul de coabitare și control între președinte și prim-ministru (MCCPPM), care a apărut prin decuplarea alegerilor prezidențiale de alegerile parlamentare. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, a declarat că la nivelul Comisiei Europene există o dezbatere care vizează instituirea unor modalități de a lega acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. (Foto: Guliver Getty Images)

Habar nu am ce fac entitățile astea, nu mă interesează, oricum păienjenișul este ilogic. Cert este că ele apar în antetul tuturor documentelor proiectului nostru. (Foto: Guliver Getty Images)

Președintele Klaus Iohannis a avertizat că există un risc evident de activare a articolului 7 în cazul României, ca în cazul Poloniei, dacă legile Justiției vor fi adoptate în forma de acum.

Comisia Europeană a activat miercuri, după luni de avertismente, Articolul 7, o procedură fără precedent împotriva Guvernului polonez, care a rămas surd la cererile acesteia vizând modificarea reformelor ei judiciare controversate, potrivit News.ro, care citează The Associated Press. (Foto: Guliver/Getty Images)

Ne-am uitat pe lista amendamentelor propuse și am selectat, din lista propunerilor prezentate în Comisia Iordache, doar câteva dintre amendamente propuse cu scopul de a transpune Directiva. Pentru exemplificare, am selectat patru amendamente majore care sunt în contradicție cu însăși Directiva UE 2016/343 sau sunt deja prezente în legislația națională și o propunere din Directivă care nici măcar nu se regăsește în propuneri.

În prezent, statele europene încă îşi apără cu „dinții” prerogativele naționale în materie de politică fiscală, diplomație şi apărare. Iar asta se întâmplă deoarece partidele şi liderii sunt aleşi la nivel național, cu prea puţină considerație acordată politicilor pan-europene. (Foto: Guliver/Getty Images)

În 2017 aflăm că ministerul de externe (departamentul de stat) al SUA este prost informat și nu știe ce vorbește. La fel și zecile/ sutele de mii de protestatari români. Aflăm că România nu se va închina "Înaltei Porți" (orice ar însemna asta) și că „neatârnarea neamului" va fi dusă până în pânzele albe ale jucatului la ruleta (rusească) a viitorului țării spre izbăvirea de pușcărie a oligarhilor români. (Foto: Alberto Groșescu)

„Arătați-mi o întâlnire a lui Dragnea cu un lider european, dincolo de mesajele pe care le-a primit cum că e în neregulă ce face. Dați-mi un lider european care a zis ceva bun despre Dragnea”, a spus europaramentarul PSD Cătălin Ivan în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24.

Scriitorul Andrei Pleșu a comentat ironic alegerea lupului dacic drept logoul care va reprezenta președinția românească a Consiliului Europei. „Aș fi propus o oaie și un lup îmbrățișați, ca să arătăm ospitaliatatea, tandrețea poporului român. Înfrățirea ca simbol național”, a spus Andrei Pleșu în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Guvernul ia bani de la investiții și îi pune la consum. La anul, când sunt fonduri europene și când mă aștept să curgă, Guvernul va trebui să pună suficienți bani pentru cofinanțare, pentru investiții în bugetul național”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2018, europarlamentarul Siegfried Mureșan (PMP/PPE), potrivit Hotnews.ro. (Foto: Facebook/Siegfried Mureșan)

O molimă bântuie Europa. Și nu la naționalism mă refer… Pentru că naționalismul este doar unul dintre, simptomele unei probleme mult mai profunde, care erodează viitorul Europei, care decimează populația României. (Foto Guliver/Getty Images)

Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem cu toată onestitatea este: în ce măsura poate o declarație politică precum cea a d-lui Juncker să anuleze diferențele mari de dezvoltare economică și de calitate a guvernanței care separă România de restul Europei?

Un banc despre istoria României sună cam așa: „Ne-au cucerit romanii, iar apoi Imperiul Roman s-a prăbușit! Ne-au învins turcii și Imperiul Otoman s-a făcut pulbere! Ne-au ocupat rușii și apoi URSS s-a destrămat! UE ne-a integrat şi acum este aproape de colaps…Ăștia nu şi-au dat încă seama cu cine se pun?!” (Foto: Guliver Getty Images)

Acest monument a costat în 2006, cu un an înainte de a intra în UE, fabuloasa sumă de 2.298.000 lei, când 1 euro era numai 3,5 lei. Despre inspirația autorului nu discut.

Se înșală însă și cei care cred că uniunea monetară intitulată zona euro poate duce la atingerea scopurilor pentru care a fost constituită fără a avea o uniune politică și fiscală. (Foto Guliver/Getty Images)

„Înalta Poartă a venit cu forța peste noi a impus reguli de politica externa, a impus tribut. Și a impus controlul provinciilor de către sultan. Ce legătură are asta cu UE? UE ia tribut? Eu știu că ne dă bani, pe care îi fură Tel Drum”, a spus Gabriel Liiceanu în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24. (Foto: Dan Mihai Bălănescu)

Abia se află rezultatul alegerilor din Marea Britanie și deja este foarte multă dezbatere despre rezultatul caracterizat drept „surpriză”, ori „o răsturnare de situație”. Ciudat este că nimeni nu se gândește că poate exact acesta a fost planul Theresei May. (Foto Guliver/Getty Images)

Peste tot în Europa vedem o ascensiune a partidelor eurosceptice care sugerează amplificarea unei anumite stări de spirit. (Foto Guliver/Getty Images)

În ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabilă să genereze în țările dezvoltate o creștere a prosperității, așa cum a făcut-o în deceniile postbelice. (Foto: presidency.ro)

Marți, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac afirmase că anul trecut s-ar fi născut, pentru prima dată, mai mulți copii români în diaspora decât în țară. Eurostat nu confirmă însă informația, nedeținând date despre românii născuți în UE, relatează RFI. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

May are acum prilejul nu numai de a câştiga alegerile cu un procent nemaiîntâlnit pentru Partidul Conservator de la Margaret Thatcher, dar şi de a scăpa definitiv de oamenii lui Cameron, a căror influenţă în partid, deşi slăbită după referendum, totuşi încă o incomodează. (Foto: Guliver Getty Images)

„Europa cu două viteze” nu mai sună bine. Conceptul poate duce la confuzii. (Foto: Guliver/Getty Images)

Privind în trecut, încă refuz să cred că un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. (Foto Guliver/Getty Images)

Întrebat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 dacă ar fi înțelept pentru România să accepte o Europă cu mai multe viteze, președintele Senatului spune că impresia lui este că „decizia a fost luată”. (Foto Guliver/Getty Images)

Noi, care o avem pe savanta de renume mondial Lia Olguța Vasilescu, cea care a cuvântat în 2 limbi străine și la ONU... (Guliver Getty Images)

Consilierul prezidențial Leonard Orban spune că România are viziuni total diferite privind viitorul Uniunii Europene faţă de Polonia şi Ungaria, țări care fac parte, alături de Cehia și Slovacia, din așa-zisul grup al țărilor de la Vișegrad. (Foto: George Călin/Inquam Photos)

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri o „Cartă Albă" despre viitorul Uniunii Europene, în care a detaliat cinci scenarii de reforme pentru unitatea blocului comunitar, după Brexit.(Foto Guliver/Getty Images)

Crearea zonei euro în ianuarie 1999 a transformat lipsa uniunii politice într-o vulnerabilitate și mai mare decât era, pentru Uniunea Europeană, înainte de crearea uniunii monetare. Prin crearea uniunii monetare s-au pus la un loc țări cu grade diferite de competitivitate și cu culturi diferite, din care rezultă comportamente foarte diferite privind economisirea și consumul.

România te face să urăști aproape orice. Când ajungi de la București la Timișoara cu trenul, în acelasi interval de timp în care ai zbura până în America, e clar ca n-ai cum să te legi sentimental de călătoria într-un vagon. Care mai e murdar, înghesuit și are farmec doar cand ești adolescent și chiar și atunci, mai mult pentru că a merge cu Nașul e o lecție de viață despre tupeu, negociere și șpagă. În Europa însă, trenul are o altă valoare.

M-am bucurat nespus atunci când Parlamentul European a publicat proiectul de directivă privind obligativitatea firmelor cu peste 500 de angajați de a publica, începând din 2017, informații referitoare la impactul economic, social și de mediu pe care îl are activitatea lor. M-am bucurat degeaba (Foto: Guliver Getty Images)

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a vorbit într-un pentru Republica.ro despre problemele din gestionarea fondurilor venite de la UE. (Foto: Ovidiu Matiu/Inquam Photos)

Nu îi vrem pe Ghandi, pe Locke sau pe Jean Jacques Rousseau. Vrem Vlad Ţepeşi, Hitleri, Stalini şi Ceauşeşti. Vrem „mâna de fier” care ar fi rezolvat orice problemă într-o secundă – decapitaţi-i pe toţi. (Guliver Getty Images)

Pentru destinul României şi al Uniunii Europene, următorii trei ani vor fi hotărâtori.( Foto: Guliver/Getty Images)

Mii de britanici au protestat sâmbătă în centrul Londrei față de ieșirea Marii Britanii din UE. Unele dintre mesajele manifestanților, care cereau un „Breverse”, au fost "Nothing compares2EU" sau "Fromage not Farage" (FOTO: Guliver Getty Images)