Pare aproape incredibil, dar într-o Uniune Europeană a anilor ’90 s-a reușit adoptarea unei monede unice. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

În prezent, potrivit Democracy Index, 16 dintre cele 27 de state membre sunt democrații disfuncționale. Prin contrast, în 2008 împărțirea pe actualele state membre era așa: 17 democrații funcționale și 10 democrații disfuncționale. Procentul democrațiilor disfuncționale din cadrul Uniunii a crescut de la 37% în 2008 la 60% în 2023. Cum ar veni, Uniunea a eșuat în proiectul ei de producător și dezvoltator de democrație. Foto: Omar Havana / AP / Profimedia Images

România nu reușește să participe activ cu soluții proprii la marile probleme europene. Iar lipsa de anvergură europeană a politicienilor de la București se vede în perioada asta prin portofoliul pe care urmează să-l dețină următorul comisar european din partea României. Potrivit jurnaliștilor de la Politico Europe, Roxanei Mînzatu, propunerea de comisar făcută de guvernul Ciolacu, i-ar putea reveni portofoliul de comisar pentru muncă, drepturi sociale şi locuinţe, un portofoliu important pentru social-democraţii europeni (grupul S&D). Foto: Inquam Photos / George Călin

Mario Draghi a fost omul care a salvat zona euro în timpul crizei datoriilor suverane, atunci când era președinte al Băncii Centrale Europene. De data aceasta, provocarea sa ar putea fi și mai mare: să împiedice Europa să rămână în urma restului lumii. În urmă cu aproximativ un an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut lui Draghi să redacteze un raport privind viitorul competitivității UE. Foto: Profimedia Images

Trimitem o nouă garnitură de eurodeputați în Parlamentul European. Din cei 33 sunt mulți sincuriști, unii trimiși de partid în exil ca să nu mai deranjeze, alții ca sunt porfund incompetenți, câțiva chiulangii din mandatul trecut și unii care i-au mințit voit pe alegători în campanie pentru a le câștiga votul. Foto: Colaj Inquam Photos / Virgil Simonescu & Malina Norocea & Sabin Cirstoveanu

Cel mai probabil, așa va arăta viitorul Parlament European. Nu doar în Franța extrema dreaptă a sărbătorit duminică seara. În Germania și Austria, partidele de dreapta populistă au înregistrat câștiguri uimitoare în alegerile europene, dar, în ciuda acestui fapt, centrul pro-european pare să fi rezistat. Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Europa e la răscruce de vânturi. Câștigurile preconizate pentru dreapta dură în alegerile europarlamentare pot părea modeste în termeni de cifre pure, dar sunt semnificative. Foto: LIONEL URMAN / imago stock&people / Profimedia

Timpul în care UE arunca cu fonduri gratuite ca din elicopter pentru țările mai sărace pare că se va încheia în curând, iar România este una din țările care vor fi cele mai afectate de schimbare. Însă schimbarea va fi una benefică pentru dezvoltarea în mod sănătos a țării. Zilele astea a început să se vorbească la Bruxelles despre cum Comisia Europeană face presiuni pentru ca inițiative precum fondul de redresare post-pandemică să nu se mai repete. În plus, Comisia ar vrea să impună și condiții mai concrete privind finanțarea regiunilor și națiunilor mai sărace din UE, indică Politico Europe. Foto: Guvernul României/Facebook

Suntem în plină campanie pentru alegerile europene, dar dezbaterea despre marile teme care privesc UE aproape că nu există în spațiul public românesc din cauza comasării alegerilor. Partidele și candidații, inclusiv o mare parte a presei, acordă în general atenție subiectelor locale. Toată această realitate indică incapacitatea României de a se impune ca o voce în plan european care contează cu adevărat. Țara noastră e 7-a cea mai mare țară din Uniunea Europeană ca pondere de vot în Parlamentul European, iar din punctul ăsta de vedere avem un cuvânt de spus și avem un drept de vot pe care îl putem folosi în diverse moduri pentru a ne atinge obiectivele. Dar nu facem acest lucru, spune politologul Marius Ghincea într-un interviu pentru Republica. Acesta ține să precizeze și că președintele Iohannis, titularul politicii externe a României, are un dublu limbaj, iar cea mai mare reușită a sa este că nu a supărat Bruxelles-ul. Foto: Olivier HOSLET / AFP / Profimedia

PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este cel mai ambițios proiect european de finanțare comună din istoria UE. A fost conceput pentru ca statele membre să poată să recupereze decalajele economice și sociale după pandemie. La acest mecanism s-a adăugat apoi și costul crizei energetice. Dar instrumentul, în sine, a fost creat cu data limită până în 2026, explică într-un interviu pentru Republica Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană). Acesta spune că România a reușit până acum să obțină „cam 30% din cei 28,5 de miliarde de euro care ne-au fost alocați prin PNRR”. Foto: Tana Foarfă/Facebook