Lista companiilor de stat pe care coaliția PSD-ALDE le-a „preluat” în nou înființatul Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 174 de voturi "pentru", 98 de voturi "împotrivă" şi trei abţineri, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), al cărui capital social se ridică la 9 miliarde de lei, relatează News.ro.

Proiectul de lege trecut de votul din Senat prevedea că din FSDI vor face parte 23 de companii: Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi Bucuresti, Nuclearelectrica, C.N. Imprimeria Națională, Compania Naționala Administrașia Porturilor Maritime și Conpet. 

Înainte votului de miercuri din Camera Deputaților, care a fost în acest caz cameră decizională, au mai fost adăugate 10 companii: Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Compania Naţională Poşta Română, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicaţii CFR SA, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale. Astfel s-a ajuns la 33 de companii centralizate în fond și, implicit, sub autoritatea actualei puteri PSD-ALDE.

Scopul Fondului ar trebui să fie atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Opoziția va ataca proiectul la Curtea Constituțională

Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică, strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.

PNL, USR și PMP au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională proiectul. „"PNL va sesiza Curtea Constituţională a României pe Legea prin care astăzi PSD-ALDE au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale româneşti, prin înfiinţarea aşa-zisului Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Este cel mai mare tun care se pregăteşte patrimoniului de stat din ultimii ani!", a spus prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan.

Pericolele pe care le aduce Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Încă de anul trecut, consultantul Corina Murafa atrăgea atenția, într-un articol din Republica, asupra pericolelor pe care le presupunea înființarea unui astfel de fond, a cărui valoare se ridică la 5% din PIB-ul României. „Inevitabil, ținând cont de cultura noastră politică și de slăbiciunea mecanismelor de control, un animal de acest fel va atrage presiuni politice extraordinare. Nu vor fi angajați în eșaloanele doi și trei cei mai buni analiști financiari și administratori de private equity din mediul privat, ci nepoți, veri, soții și amante”, scria Corina Murafa. Iar acesta nu este decât unul dintre riscuri. Existența fondului are toate șansele să ducă la decapitalizarea companiilor fanion din industriile cheie, dar și la cheltuieli pe datorie, scoase în mod netransparent în afara regulilor obișnuite de deficit și datorie publică. „Fondul intenționează sa emită obligațiuni, adică să angajeze datorii, pentru investițiile publice în infrastructură pe care intenționează să le facă. În spitale, autostrăzi, școli. Lăudabil. Însă aceste datorii vor fi off-balance – adică nu din bugetul de stat. Prin urmare, nu vor fi socotite la formarea deficitului. Vorbim de investiții care se recuperează într-o viață de om. Sună familiar? Grecia vă spune ceva? Faliment național vă spune ceva?”.

Totodată, statul a demonstrat de-a lungul timpuli că este un manager prost de investiții, iar companiile de stat care produc găuri în economie vor continua să facă același lucru. „În FSDI vor fi cuprinse cele mai profitabile 200 de întreprinderi publice și participațiile minoritare ale statului în companii privatizate, eminamente bine administrate. Ce ne facem însă cu restul de mai bine de o mie de companii de stat din România? Multora, celor administrate de autorități locale, nici nu le știm numele, administratorii, performanța”, sublinia Corina Murafa. 

Singura șansă ca acest fond să funcționeze totuși ar fi ca el să fie condus de profesioniști independenți.