Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Literatura lui Coroiu

Cristian Tudor Popescu

În mod normal, nu comentez ce zic feluriți jurnaliști. Treaba lor. Treaba mea e să comentez declarațiile și faptele politicienilor sau altor persoane publice.

Dar când îmi sunt semnalate nu doar insulte, ci și minciuni sfruntate la adresa subsemnatului, nu mai am cum să tac. Scriitorul la Securitate Coroiu, într-o emisiune sub marca Gândul, pe care, O, tempora!... , subsemnatul am creat-o în aprilie 2005, întrebat fiind despre ce am scris pe fbk în legătură cu moartea Papei și Vance, articulează: „A zis așa și despre cederiști în timpul mineriadei, când îi aplauda pe mineri și îi înjura pe cederiști”. E vorba, probabil, de mineriadele din 1999, de vreme ce e pomenită CDR. Atunci, în urma a ceea ce am scris și spus la televizor despre M. Cozma și bandele lui, lucru direct verificabil în presa epocii, numitul Cozma spunea că „vine la București să vadă ce are în cap Cetepe ăsta”. Din primul moment al rebeliunii minerești am spus că e vorba de o lovitură de stat în înțelegere cu partidul lui C.V. Tudor. Nici prin gând nu mi-a trecut vreodată să aplaud minerii. Și ce legătură are asta cu Papa și Vance?! Scriitorul Coroiu minte cu nerușinare.

Apoi, afirmă : „M-a înjurat și pe mine”. Scriitorul Coroiu minte cu nerușinare. Nu l-am înjurat niciodată, până mai sus, dacă „minte cu nerușinare” poate fi considerată înjurătură.

Urmează o zicere pe care nu mă duce capul s-o calific: „El (adică subsemnatul) vrea să-ți ia și gagica, și nevasta, și soacra, că e invidios că tu..., adică el e însurat, are nevastă frumoasă, da o vrea și p-a ta”.

În fine, capodopera literară a personajului: „Acum, când a fost cu contu, chiar a sunat anumite persoane și a zis că de ce-l apărați pe Coroiu, că nu știu ce... E bolnav. E supărat pe gloria altora”. 

Carevasăzică, afirmă că eu aș fi sunat niște oameni să-i cert pentru că îl susțin pe el, când i-a fost suspendat contul pe net. Nu există și nu poate exista nicio persoană apropiată mie, pe care aș suna-o, și care să aibă comerț verbal cu acest Coroiu. Iar cei care au, cu siguranță nu sunt în agenda mea telefonică. N-am nicio treabă cu problemele lui Coroiu cu contul, am cu ale mele, căci m-am aflat recent în situația de suspendare pe fbk. Scriitorul Coroiu minte cu un tupeu care mărturisesc că m-a înfiorat oleacă. M-am gândit o clipă la ce-o fi pus în notele informative pe care le întocmea pentru Securitate...

Acum, că am scris, mă duc să-mi spăl stiloul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².

Citește mai mult

Trump Groenlanda / sursa foto: Profimedia

Privită prin lentila unui strateg geopolitic, reluarea obsesivă a temei Groenlandei nu trebuie citită ca un proiect teritorial, ci ca un instrument de arhitectură a atenției. În politica de mare putere, agenda publică este la fel de importantă ca desfășurarea de forțe, iar Donald Trump a demonstrat în repetate rânduri că înțelege acest adevăr mai bine decât mulți dintre criticii săi. Groenlanda este zgomotul. Iranul este fondul.

Citește mai mult