Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Liviu Dragnea, contrazis de cifre. În penitenciare sunt doar 73 de condamnați pentru abuz în serviciu, în schimb sunt mii de criminali și violatori

Penitenciar

Foto: Inquam Photos

Liviu Dragnea le-a cerut iertare vineri „miilor de români” din penitenciare, condamnați pentru abuz în serviciu în baza unui articol despre a susținut că este neconstituțional. Afirmația sa este contrazisă de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor: la finalul lunii ianuarie 2018, în penitenciarele din toată țara se aflau 73 de condamnați pentru abuz în serviciu și „niciunul n-a deturnat banii copiilor defavorizați”, a transmis FSNAP.

„Domnul Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților și recent condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru infracțiuni de abuz în serviciu, a declarat că își cere „iertare de la miile de români, care unii stau în puşcărie pe un articol neconstituţional, alţii sunt târâţi prin tribunale pe baza aceloraşi articole sovietice (...)”. Nu comentăm construcția frazei, emoția momentului explică scăpările, dar, pentru conformitate, precizăm că în penitenciarele românești, la 30 ianuarie 2018, se aflau în detenție exact 73 de condamnați la pedepse cu închisoarea între 2 și 5 ani pentru infracțiunea de abuz în serviciu. Această cifră s-a redus sensibil după aplicarea legii recursului compensatoriu”, au arătat reprezentanții Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

„În penitenciare sunt în schimb mii de criminali (6156), tâlhari (4387), condamnați pentru furturi (5190), violatori (1979), traficanți de droguri (1434) și condamnați pentru înșelăciune (997). Nu există niciun motiv ca cineva să le ceară scuze. Nici măcar un viitor coleg, actual demnitar al Statului Român. Reamintim că, după aplicarea legii grațierii mascate, 1 din 5 condamnați pentru infracțiunile de mai sus au fost puși în libertate. Astăzi sunt așadar liberi pe stradă și comit alte infracțiuni mii de criminali, violatori, tâlhari și hoți. Statistic peste 70% din cei peste 5.000 de beneficiari se vor întoarce făcând alte mii de victime. Ca o curiozitate statistică, domnul Liviu Dragnea este singurul condamnat pentru infracțiuni de abuz în serviciu, care a instigat la deturnarea banilor destinați pentru asistența socială. Banii destinați copiilor orfani sau plasați în grija statutului ori a persoanelor defavorizate, au fost astfel folosiți în interes de partid pentru plata unor sinecuriști. În acest context, îl informăm pe domnul Liviu Dragnea că Penitenciarul Giurgiu are un grad de ocupare de 87,21%, dar că ministrul Justiției a avut grijă să-l clasifice ca fiind în condiții improprii, deși este unul dintre cele 3 penitenciare construite după 1989. Va avea, deci, spațiu suficient și va beneficia și de reducere de pedeapsă dacă va fi repartizat la acest penitenciar pe baza criteriului domiciliului”, mai spun aceștia.

Reprezentanții Federației Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor i-au mai transmis lui Liviu Dragnea că ar trebui să le ceară scuze nu nfactorilor, ci victimelor infracțiunilor și românilor pe care i-a înșelat.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult