România este parcă supusă unui asediu. Străzile sunt din ce în ce mai nesigure. Violența este la ea acasă, interlopii au pus stăpânire pe străzi, au prins curaj, îi vedem peste tot. (Foto: Cornel Putan/ Inquam Photos)

„Camera o găsești așa cum ai lăsat-o când ai redus de vreo 3 ori banii de investiții pentru penitenciare în timp ce plțngeai și te smiorcăiai la televizor de mila miilor de infractori condamnați pe nedrept pentru crime, tâlhării, violuri, hoții și alte blestemății. O să-i cunoști mai bine și-o să plângeți împreună”, au scris sindicaliștii din penitenciare. (Foto: Alexandru Bușcă/Inquam Photos)

Fostul premier Adrian Năstase a comentat pe blog condamnarea liderului PSD și spune că îi pare rău pentru ceea ce îndură Liviu Dragnea, mai ales că știe ce înseamnă „umilința unei condamnări”. (Foto Inquam Photos / George Călin)

Peste 16.000 de deținuți au fost eliberați în baza legii recursului compensatoriu, din octombrie 2017 până în prezent, arată datele Ministerului Justiției, potrivit de G4Media. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Nu poți să nu dai doi bani pe viața copiilor sau a pacienților din spitale, dar să te îngrijorezi în mod legitim de starea celor încarcerați. Ceea ce se întâmplă azi în România ar părea doar o ipocrizie, dacă nu ar ascunde și un calcul cinic.

Un bărbat condamnat pentru omor şi eliberat în baza legii recursului compensatoriu este suspectat de comiterea unei noi crime sâmbătă seara, în Mediaş, potrivit unor surse judiciare citate de News.ro.(Foto Guliver/Getty Images)

Torţionarul Alexandru Vişinescu a murit, luni, în Penitenciarul Rahova, după ce i s-a făcut rău în jurul orei 13:00. Medicii din penitenciar i-au acordat primul ajutor și au solicitat sprijin prin serviciul de urgență 112, însă la ora 14:30 a fost pronunțat decesul.

„Revenirea la normalitate înseamnă să trecem de la o politică penală opresivă la o politică penală preventivă, în care un rol important să îl aibă recuperarea prejudiciilor și confiscarea specială sau extinsă”. (Foto: captura video)

Dacă suntem obişnuiţi ca deţinuţii să scrie cărţi - cȃt mai multe - pentru a-şi reduce numărul zilelor petrecute ȋn „pension”, cei de aici, din Penitenciarul Timişoara, nu sunt VIP-uri şi, ȋn consecinţă, nu desfăşoară asemenea activităţi „intelectuale”. Şi nici nu ȋşi permit a scrie „programe de guvernare”. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Create fără creion și fără hârtie, aceste versuri, aparținând unui deținut anonim, sunt doar câteva dintre multe altele ce au fost transmise, din celulă în celulă, în codul Morse sau pe șoptite... (Foto: Dinu Lazăr/ Facebook Memorialul Sighet)

E normal să nu fie ventilatoare mecanice în secțiile ATI de copii? E normal să colcăie nepotismele peste tot, alimentate cel mai mult chiar de voi? E normal să sufere oamenii care merg la spital pentru a se trata și merită condiții excelente, dar ajung în saloane mai rele decât celulele? Ei sunt practic pedepsiți pe nedrept.

Liviu Dragnea le-a cerut iertare vineri „miilor de români” din penitenciare, condamnați pentru abuz în serviciu în baza unui articol despre a susținut că este neconstituțional. Afirmația sa este contrazisă de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor: la finalul lunii ianuarie 2018, în penitenciarele din toată țara se aflau 73 de condamnați pentru abuz în serviciu și „niciunul n-a deturnat banii copiilor defavorizați”, transmite FSNAP. (Foto: Inquam Photos)

Legea recursului compenatoriu prevede scăderea a 6 zile din pedeapsă pentru fiecare lună în care un condamnat a stat într-un spaţiu impropriu.

Problema penitenciarelor din România, este similară celei a urșilor. Nimeni nu a făcut nimic, ani de zile la rând, pentru ca inflamându-se, acestea să pretindă măsuri extreme. “Pușcăriabilii” cu guler alb, la fel ca și vânătorii, ce se evidențiază în același fel, știu de ce. (Foto: Cornel Putan/Inquam Photos)

Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, cea care a avut ideea recursului compensatoriu, prin care deținuții obligați să stea în condiții precare beneficiază de reducerea pedepsei, spune că proiectul inițial a suferit modificări drastice în Parlament. Dintre acestea, cea mai importantă a fost generalizarea în ceea ce privește suuprafața minimă - de la celulă la închisoare. Aceasta a făcut posibilă și eliberarea deținuților care au stat în celule în care au avut condiții bune.

După eliberarea în masă a deținuților care au stat în condiții precare în închisoare, unii dintre ei au recidivat în timp record. Un bărbat de 35 de ani din Suceava, eliberat în baza recursului compensatoriu, a fost arestat din nou pentru că a condus beat și fără permis. Un altul, aflat în aceeași situație, a fost arestat pentru că a spart două automate de cafea.

Dragi români care ați îndrăznit să credeți, astăzi e o zi mare. Primii 529 de deținuți politici, băgați jos de statul paralel, au fost scoși din pușcării de Guvernul PSD Eliberator. (Foto: Facebook Liviu Dragnea)

Peste 500 de deținuți au fost eliberați din închisoare în prima zi de aplicare a legii recursului compensatoriu, care prevede că persoanele încarcerate în condiții precare beneficiază de o scădere de 6 zile din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile petrecute în închisoare. (Inquam Photos/ George Calin)

Deținuților care au fost încarceraţi în celule prea mici, pline de igrasie sau lipsite de lumină naturalăli se vor scădea, începând de joi, şase zile din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. Potrivit sindicaliștilor, astăzi vor fi eliberați primii condamnați care au stat în condiții precare în penitenciare, iar numărul acestora este estimat a fi între 50 și 100.

Pe 5 aprilie, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, declara la Antena 3:„În momentul în care am fost reținută 24 de ore am fost întrebată de personalul respectiv cu cine vreau să stau în cameră. Și-am spus <<nu știu>>, adică nu pot să aleg pentru că nu știu cine este aici. Și mi-au spus <<stați liniștită, doamnă, că toate sunt intelectuale>>. Închisorile sunt pline de intelectuali”. (Foto: Inquam Photos)

CEDO a dat marți o hotărâre prin care a stabilit faptul că, în penitenciarele românești, condițiile de detenție contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, și a dat României un termen de șase luni, de la data rămânerii definitive a deciziei, pentru a veni cu un calendar de implementare a unor măsuri care să rezolve situația din închisori.