Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Lucra în televiziune, făcea o emisiune cu rating uriaș, avea bani și succes, dar era tot mai nefericit. Visul de Cannes al lui Emanuel Pârvu

Emanuel Parvu - Miruna Berescu

Foto: Facebook Miruna Berescu

Emanuel Pârvu, un nume bine-cunoscut în lumea televiziunii și filmului românesc, a parcurs un drum impresionant, de la succesul în televiziune, la câștigarea recentă a Queer Palm, un important premiu la Festivalul Internațional de Film de la Cannes,. Invitat la emisiunea „În fața ta" de la Digi24, Pârvu a dezvăluit detalii despre schimbările majore din viața sa și despre ce l-a motivat în cariera sa cinematografică.

În perioada în care lucra în televiziune, Emanuel Pârvu se bucura de o carieră strălucitoare, regizând un show de divertisment cu un rating uriaș. Cu toate acestea, în ciuda succesului profesional și financiar, el se confrunta cu o nefericire profundă. 

„Tu ai făcut o schimbare în viața ta, într-un moment în care tu aveai de toate: aveai un statut social, aveai bani, faimă. Vrei să vorbești  despre momentul care te-a făcut să iei decizia de a schimba totul?”, a fost întrebat regizorul Emanuel Pârvu.

„Eu eram și tânăr, și calic, și hapsân și aveam toate păcatele pe care le poate avea cineva și de fiecare dată când încercam să scap, ofertele care veneau erau și mai tentante, și mai tentante, și mai tentante. Picam pradă.

Lucram în televiziune, făceam regia unui show de divertisment care era foarte apreciat - aprecierea în televiziune se măsoară în cifre, în rating-uri. Era foarte apreciat de public. Am făcut asta până când pur și simplu nu mai puteam... Pur și simplu simțeam că merg contra tuturor lucrurilor pe care le-am visat tot timpul, contra tuturor lucrurilor pe care mi le doream înăuntrul meu. În afară de chestii financiare nu câștigam absolut nimic, petreceam viața cheltuind niște bani pe care îi câștigam muncind și ceva din ecuația asta nu-mi ieșea. Nu era ceva bine. Eram din ce în ce mai trist, din ce în ce mai bolnav și atunci pur și simplu am luat o decizie care n-a fost simplă. A fost o perioadă foarte lungă prin care am trecut doar cu ajutorul omului de lângă mine, omul de aici (Miruna Berescu), care a fost mult mai cu picioarele pe pământ. Fără ajutorul familiei mele și fără ajutorul Mirunei nu reușeam să trec, a fost o perioadă extrem de grea în momentul în care m-am oprit din televiziune”, a povestit Emanuel Pârvu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Producătoarea de film Miruna Berescu a jucat un rol important în a-l ajuta pe Emanuel Pârvu să se concentreze pe visul său de a ajunge la Cannes. Adeptă a strategiei pașilor mici, Miruna a subliniat la aceeași emisiune, că succesul în lumea cinematografiei nu depinde doar de talent și noroc, ci și de o planificare riguroasă. Ea a spus că pentru a avea șanse reale să fie selecționat la Cannes, un film trebuie să treacă prin numeroase filtre și să atragă atenția persoanelor potrivite la momentul potrivit.

„Când încă nu ești un nume (cunoscut), este un balet care, după mine, este destul de dificil. Poate câteodată mai dificil și mai riscant decât a încerca să aduni niște bani pentru un film. După părerea mea, a aduna niște bani și a-i cheltui eficient poate să facă mai multă lume și este o chestiune pentru care trebuie să te naști. Talentul ăsta eu nu îl am deloc. Ce cred că pot să fac puțin mai bine este să mă gândesc în viitor ce avem de făcut cu filmul ăsta, ca să putem să ne gândim la următorul și la următorul și în general să facem lucrurile cu pași mai mici sau mai mari, dar cu pași”, a spus Miruna Berescu.  Ea consideră că este important ca producătorul de film să aibă o viziune clară asupra modului în care filmul poate fi promovat și distribuit, astfel încât să deschidă uși pentru proiectele viitoare.

Filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” este produs de Asociația FAMArt. Scenariul este semnat de Emanuel Pârvu și Miruna Berescu, imaginea de Silviu Stavilă, montajul de Mircea Olteanu, iar scenografia și costumele sunt realizate de Bogdan Ionescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Premiul e dar pt reflectarea LGBT. Un premiu de nisa, ignorat pana acum.
    Un premiu de consolare as zice. Daca nu poti sa te remarci la altceva, tragi tare pe homoxexualitate, echitate, diversitate si incluziune si primesti ceva. La mai multe!
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    A spune că "a câștigat" un premiu pur propagandistic e similar cu a lăuda pe cineva pentru "trofeul de participare" la o competiție în care toți primesc "premii"!
    "Meritul" este doar că a bifat toate punctele de pe lista de "diversitate" pentru Oscaruri (mă rog, SPER că a băgat și un negru pe undeva și a avut musai și un speech despre încălzirea globală!)
    • Like 2


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult