Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Lucra în televiziune, făcea o emisiune cu rating uriaș, avea bani și succes, dar era tot mai nefericit. Visul de Cannes al lui Emanuel Pârvu

Emanuel Parvu - Miruna Berescu

Foto: Facebook Miruna Berescu

Emanuel Pârvu, un nume bine-cunoscut în lumea televiziunii și filmului românesc, a parcurs un drum impresionant, de la succesul în televiziune, la câștigarea recentă a Queer Palm, un important premiu la Festivalul Internațional de Film de la Cannes,. Invitat la emisiunea „În fața ta" de la Digi24, Pârvu a dezvăluit detalii despre schimbările majore din viața sa și despre ce l-a motivat în cariera sa cinematografică.

În perioada în care lucra în televiziune, Emanuel Pârvu se bucura de o carieră strălucitoare, regizând un show de divertisment cu un rating uriaș. Cu toate acestea, în ciuda succesului profesional și financiar, el se confrunta cu o nefericire profundă. 

„Tu ai făcut o schimbare în viața ta, într-un moment în care tu aveai de toate: aveai un statut social, aveai bani, faimă. Vrei să vorbești  despre momentul care te-a făcut să iei decizia de a schimba totul?”, a fost întrebat regizorul Emanuel Pârvu.

„Eu eram și tânăr, și calic, și hapsân și aveam toate păcatele pe care le poate avea cineva și de fiecare dată când încercam să scap, ofertele care veneau erau și mai tentante, și mai tentante, și mai tentante. Picam pradă.

Lucram în televiziune, făceam regia unui show de divertisment care era foarte apreciat - aprecierea în televiziune se măsoară în cifre, în rating-uri. Era foarte apreciat de public. Am făcut asta până când pur și simplu nu mai puteam... Pur și simplu simțeam că merg contra tuturor lucrurilor pe care le-am visat tot timpul, contra tuturor lucrurilor pe care mi le doream înăuntrul meu. În afară de chestii financiare nu câștigam absolut nimic, petreceam viața cheltuind niște bani pe care îi câștigam muncind și ceva din ecuația asta nu-mi ieșea. Nu era ceva bine. Eram din ce în ce mai trist, din ce în ce mai bolnav și atunci pur și simplu am luat o decizie care n-a fost simplă. A fost o perioadă foarte lungă prin care am trecut doar cu ajutorul omului de lângă mine, omul de aici (Miruna Berescu), care a fost mult mai cu picioarele pe pământ. Fără ajutorul familiei mele și fără ajutorul Mirunei nu reușeam să trec, a fost o perioadă extrem de grea în momentul în care m-am oprit din televiziune”, a povestit Emanuel Pârvu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Producătoarea de film Miruna Berescu a jucat un rol important în a-l ajuta pe Emanuel Pârvu să se concentreze pe visul său de a ajunge la Cannes. Adeptă a strategiei pașilor mici, Miruna a subliniat la aceeași emisiune, că succesul în lumea cinematografiei nu depinde doar de talent și noroc, ci și de o planificare riguroasă. Ea a spus că pentru a avea șanse reale să fie selecționat la Cannes, un film trebuie să treacă prin numeroase filtre și să atragă atenția persoanelor potrivite la momentul potrivit.

„Când încă nu ești un nume (cunoscut), este un balet care, după mine, este destul de dificil. Poate câteodată mai dificil și mai riscant decât a încerca să aduni niște bani pentru un film. După părerea mea, a aduna niște bani și a-i cheltui eficient poate să facă mai multă lume și este o chestiune pentru care trebuie să te naști. Talentul ăsta eu nu îl am deloc. Ce cred că pot să fac puțin mai bine este să mă gândesc în viitor ce avem de făcut cu filmul ăsta, ca să putem să ne gândim la următorul și la următorul și în general să facem lucrurile cu pași mai mici sau mai mari, dar cu pași”, a spus Miruna Berescu.  Ea consideră că este important ca producătorul de film să aibă o viziune clară asupra modului în care filmul poate fi promovat și distribuit, astfel încât să deschidă uși pentru proiectele viitoare.

Filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” este produs de Asociația FAMArt. Scenariul este semnat de Emanuel Pârvu și Miruna Berescu, imaginea de Silviu Stavilă, montajul de Mircea Olteanu, iar scenografia și costumele sunt realizate de Bogdan Ionescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Premiul e dar pt reflectarea LGBT. Un premiu de nisa, ignorat pana acum.
    Un premiu de consolare as zice. Daca nu poti sa te remarci la altceva, tragi tare pe homoxexualitate, echitate, diversitate si incluziune si primesti ceva. La mai multe!
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    A spune că "a câștigat" un premiu pur propagandistic e similar cu a lăuda pe cineva pentru "trofeul de participare" la o competiție în care toți primesc "premii"!
    "Meritul" este doar că a bifat toate punctele de pe lista de "diversitate" pentru Oscaruri (mă rog, SPER că a băgat și un negru pe undeva și a avut musai și un speech despre încălzirea globală!)
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult