Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

M-am apropiat de bătrâna care își căuta banii și i-am spus: „- Vă plătesc eu înghețata!” „- Doamne ferește! Nu am ajuns să cerșesc!”

Viață cotidiană în Adâncata, județul Suceava

Foto: Inquam Photos

Am mers la Suceava pentru niște analize. Era cald ca acum. Eram în parcul din fața policlinicii din Suceava. Soarele era atât de fierbinte de îmi topea creștetul capului. Am văzut un chioșc de înghețată și m-am dus cu pași înceți spre el. Mi-am spus că voi lua o înghețată, mă voi pune pe o bancă în parc, la umbra unui copac și o voi savura, mă voi odihni și apoi voi pleca la drum. Am ajuns lângă chioșc. În fața mea era o bătrânică. Am auzit, cum întreabă cu glas stins, cât costă o înghețată. Tânăra ce vindea i-a spus repede prețurile la câteva sortimente expuse. Bătrânica a spus că vrea și a indicat de care. Fata s-a dus să îi pună. Eu m-am apropiat de bătrâna, ce a scos o batistă din sân și a desfăcut-o greu. Și-a șters fruntea cu colțul broboadei. În timp ce tot număra firfirici i-am studiat hainele și trupul...

Papuci de gumă în picioare, șosete vechi, o fustă neagră lungă, ce devenise spălăcită de purtat, o bluză de culoarea vântului și peste ea o vestă, broboadă pe cap neagră, cu flori rămase doar umbre de la purtat și spălat, înnodată sub bărbie... Lângă picioare pusese jos o plasă mare de rafie... Spatele îi erau ușor cocoșat și palmele brăzdate de bătături și chinuite de muncă... 

Văd cu ochii minții totul ca un film chiar și acum...

...Ea cu capul plecat nu mai termina de căutat bănuții în batistă, vânzătoarea cu înghețata în mâna întinsă spre bătrână părea că își pierde răbdarea și eu m-am apropiat ușor de urechea bătrânei și i-am șoptit:

- Vă plătesc eu înghețata!

A ridicat fulgerător capul, m-a privit și am făcut un pas înapoi din fața ochilor ei, ce m-au pălmuit înaintea cuvintelor și apoi au urmat cuvintele:

- Doamne ferește!! Nu am ajuns să cerșesc!! Am bani!!

Am fugit de lângă ea roșie ca focul de rușine, dar nu mi-a scăpat înainte de a pleca că până și vânzătoarea a tresărit de forța și demnitatea din cuvintele bătrânei.

Mergeam pe stradă fără a mai vrea înghețată și fără a mai simți oboseala sau setea. Nici căldura nu mă mai topea. Mă răcoriseră cuvintele bătrânei... o româncă din miile de românce ce duc neamul...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • OM puternic și demn. Dar adevărul este că vârstnicii de la sat se confruntă cu multe greutăți. Deși cei mai mulți dintre ei au muncit greu o viață întreagă și ar merita o bătrânețe cu mult mai bună. Fără a generaliza, vreau totuși să amintesc faptul că dincolo de nevoile de ordin material, bătrânii de la sat au multiple nevoi de ordin psihologic, medical, administrativ, nevoi de care, cu foarte puține excepții, prea puțin ne pasă. Și, pentru că nu toți ne naștem cu caractere tari, în lipsa acestui sprijin mulți dintre ei devin victime ale alcoolului, depresiei sau ale ambelor.
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Profesori

Ca om care și-a luat întotdeauna profesia în serios, cu multă pasiune, uneori poate prea multă, cu nopți nedormite corectând teste și realizând câte un raport cu măsuri ameliorative pentru fiecare elev, cu ore întregi petrecute la cursuri de formare, bani cheltuiți pe webinarii și conferințe, cu sute de consultații cu părinții și grelele încercări de a-i face să înțeleagă unde trebuie lucrat, exersat, cu timpul meu liber spulberat pe a face zeci, sute de fișe de lucru personalizate, aplicate lacunelor specifice ale copilului. Cu toate acestea și multe altele, domnule ministru cu prea puțină viziune în preuniversitar, mă simt profund jignit de declarațiile dumneavoastră recente.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon bere - getty

Pentru cei neinteresați de cărți, Domnul John (sau George) era doar un cavaler al apocalipsei. La scurt timp după ce se așeza, frații Achim ieșeau pe terasă și treceau pe la fiecare dintre mese cu același text, rupt parcă din Pe aripile vântului: ”Hai, băieți, hai, e și mâine o zi. Hai, mai bem și mâine.” Getty Images

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Bucătărie Dedesign

În fiecare casă există un loc care respiră viață. Pentru unii e livingul, pentru alții dormitorul, dar tot mai des- este bucătăria. Locul în care începe ziua, se adună familia, se spun povești și se împart momente. Iar atunci când designul întâlnește funcționalitatea, bucătăria devine mai mult decât un spațiu utilitar- devine o oază de liniște și stil

Citește mai mult

Elena Costache

Magistratul român nu e preocupat de teancul de dosare care crește în sertarele lui. Rareori spre niciodată se gândește probabil că în vreunul dintre ele o fi destinul unui copil sau durerea de neșters a unei mame care și-a pierdut puiul, dar îi caută dreptatea prin toate locurile și căile corecte. Foto: captură Digi 24

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro