Am fost la maratonul digital organizat, sâmbătă și duminică, la Guvern în cadrul GovITHub. Un hackathon, cum s-ar zice, în care peste 100 de tineri IT-iști au creat 12 prototipuri de aplicații sau platforme care ar putea să le facă cetățenilor viața mai ușoară.
Când îi întrebi despre proiectele lor, țin să spună că folosesc surse deschise sau tehnologie mainstream, ușor de găsit și utilizat. Asta înseamnă că proiectul poate fi dezvoltat și continuat de oricine are competențele necesare în IT, nu doar de anumite firme.
„Asta înseamnă că dispare nevoia de consultanță”, spune Mihai, un tânăr voluntar.
Dintre cei peste 100 de participanți, 20 sunt bursieri care primesc, pentru o jumătate de an, 2.000 de euro lunar din partea Guvernului . Ceilalți fac voluntariat. Mihai face voluntariat. Îl întreb dacă are job. „Am două joburi”, spune el. „Și de ce ai venit?” „Am venit pentru noi. Pentru noi toți”.
„Nouă, ca IT-iști, ne vine să râdem când vedem condițiile pentru licitații. Știm deja cine o să le câștige”
Alexandru Moldovan (foto) are 15 ani de experiență în IT și a venit și el tot ca voluntar. Vorbește despre cum au mers lucrurile până acum în ceea ce privește contractele IT cu statul.
Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
„Se duc bani din buzunarele noastre. În loc să se ducă pe drumuri, pe spitale, pe școli, se duc în buzunarele altora direct. Nouă, ca IT-iști, ne vine să râdem când vedem condițiile pentru licitații. Știm deja cine o să le câștige. Fiecare dezvoltator vine cu un framework. Acest framework te face dependent de el toată viața. Cred că cheltuirea banului public trebuie făcută cu atenție. Eu plătesc impozite foarte mari pe lună și fiului meu trebuie să îi cumpăr la școală bancă și scaun. Fiului cel mare, i-am cumpărat manualele, pentru că nu le-a primit. Pentru asta am venit azi.”
A lucrat, în echipa a doi bursieri GovITHub, la o aplicație numită Prietenul Pacienților, care colectează de la aceștia date despre serviciile medicale pe care le-au primit. „Aceste formulare există deja în format pe hârtie, publicat de Ministerul Sănătății. Anul trecut s-a făcut o statistică, din care a reieșit că, potrivit formularelor, , 97% dintre pacienți sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de serviciile medicale. Și noi am spus că cifra asta nu are cum să fie reală și credem că mecanismul este greșit”, spune Ștefan Popa, bursier GovITHUb. Asta pentru că, în acest moment, chestionarele sunt completate în spital și înmânate personalului medical. Sunt pe hârtie, iar hârtia mai are un defect: se aruncă ușor. Asta spun IT-iștii, care arată că, în Europa, nivelul de mulțumire al celor care beneficiază de servicii medicale este de 65-75%.
„Există un URL la care poți accesa chestionarul, ideal ar fi ca imediat după primirea unui serviciu medical, după utilizarea cardului de sănătate, clientul să fie contactat via sms sau via email pentru completarea formularului, în ce variantă dorește. Asta înseamnă conectarea cu cardul sănătate. Noi nu vrem să facem sondaj, vrem ca datele să fie reale și vrem să fie utilizate de Ministerul Sănătăți, care să poată evalua pe baza lor managementul spitalelor”, spune Lucian Stuparu, și el bursier GovITHub.
O aplicație împotriva încălcărilor Codului Rutier
La câteva mese distanță, o echipă condusă de Cristina Moga lucrează la RoadRo, o aplicație de raportare a încălcărilor Codului Rutier, prin care cetățenii pot trimite sesizări, sub forma unor fotografii, direct Poliției Rutiere.
„Modulul pe care ne-am axat la acest hackathon, pentru că a durat doar două zile, este sesizarea parcărilor ilegale. Am lucrat la aplicație mobilă pentru cetățean și la portalul web pentru poliție. O singură dată, când îți instalezi aplicația facem autentificare pe numărul de telefon, așa cum se întâmplă și la WhatsApp, de exemplu. Apoi ai posibilitatea să faci o sesizare, să vezi istoricul și să vezi și partea de comunitate a aplicației. Poți să iei o imagine din galerie sau să faci atunci o imagine. Noi am gândit această aplicație pentru toate încălcările Codului Rutier, inclusiv pentru gropi. Autoritățile au acces la informațiile din aplicație și pot vedea unde este o problemă. Dacă într-un anumit loc sunt multe amenzi pentru parcare, înseamnă că nu sunt suficiente parcări. Scopul nu este acela de a pedepsi, ci de a face ce poți tu mai bine”, spune Cristina Moga, care are peste 10 ani de experiență în domeniul IT.
De la formulare inteligente la „Stop Cozi”
Una dintre prototipurile de aplicații realizate la maratonul digital, este Gov.ro Authenticator, care își propune să reunească toate aplicațiile instituțiilor publice într-una singură. Astfel, odată logat într-un cont unic, cetățeanul ar putea să interacționeze, teoretic, din fața calculatorului cu toate instituțiile publice, fără a mai fi nevoie de hârtii și vizite la ghișeu.
Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Carmina Stan, care a lucrat pentru o mare firmă de comerț online, a lucrat la o aplicație de formulare inteligente, care pot fi editate atât online cât și offline și pe care poate fi atașată semnătura olografă. „Sunt formulare din care instituțiile își pot extrage ușor datele. Dacă există deja datele utilizatorului în sistem, acestea pot fi precompletate”, spune aceasta.
„Instituțiile românești colectează cantități mari de date, care merg în detaliu, dar care nu comunică între ele”
O altă aplicație, Stop Cozi, își propune să elimine cozile de la instituțiile publice și să le permită cetățenilor care trebuie să ajungă la vreun ghișeu să își facă programare în prealabil, urmând să primească apoi un SMS de confirmare.
Ionuț Popa este bursier în programul GovITHub și a condus echipa de voluntari care a creat prototipul pentru Radar. „Este o aplicație care își propune agregarea, vizualizarea, datelor de la instituțiile publice din România. Instituțiile românești colectează cantități mari de date, care merg în detaliu, la nivel de comună, dar care sunt izolate. Nu comunică între ele”, explică Ionuț Popa. Radar ar trebui să poată colecta aceste date, să le poată interpreta și să le pună în hărți care să le permită autorităților să facă politicile publice pe regiuni. Ar putea arăta care a fost scăderea demografică pe localități în ultimii 10 de ani, care este raportul dintre cheltuielile cu salariile din instituțiile publice și veniturile colectate de acestea sau cum a variat prezența la vor pe regiuni în funcție de vreme.
Chiar și în varianta cea mai optimistă, în care totul merge perfect, aceste idei trebuie să găsească, la celălalt capăt, la instituția publică, tehnologia,voința, știința, consecvența, care să le permită să existe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sper ca este un mic pas in directia buna.