Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Marcel Ciolacu vrea 50.000 de locuri în învățământ dual. Să fie primite, dar numai după schimbarea legislației

invtamant dual

Foto: Olaf Doering / Alamy / Alamy / Profimedia

Marcel Ciolacu vorbește despre extinderea învățământului dual, însă acesta nu funcționează bine nici în prezent, ca dovadă că deși această formă de învățământ a fost înființată în urma cu 12 ani, deficitul de resursă umană rămâne foarte grav în toate sectoarele economice.

Cu toate că beneficiază de anumite facilitați fiscale, învățământul dual preuniversitar are succes doar acolo unde angajatorii s-au organizat prin propriile forte ca să se asigure că un număr mai mare de elevi vin la cursuri și practică.

În rest, mai ales în centrele industriale mari, copiii vin la scoală pentru bursă și pentru a primi certificatul că au încheiat numărul de clase obligatorii, după care foarte mulți dintre ei dispar. Asta se întâmplă pentru că: 1) absolvenții de gimnaziu ajung în învățământ dual prin repartizare pe calculator, nimeni nu-i întreabă dacă vor să muncească în industrie; 2) nu există nicio obligație ca tinerii să rămână un număr de ani la angajatorul care le-a plătit bursa și 3) extrem de mulți angajatori nu investesc un leu în învățământ dual, putând fura fără probleme de la cei care dau milioane anual pentru pregătire profesională. 

Învățământul dual universitar, după momentul festiv din 2023 când s-au înființat consorțiile universitare, bate pasul pe loc, nu are tracțiune, așteptăm ceva, dar nu știm ce. Astfel încât angajatorii apelează la colaborările tradiționale cu universitățile: burse, practică în fabrică, internshipuri, contracte part-time, etc., pentru care nu există facilitați fiscale. Și, la fel ca în cazul învățământului dual preuniversitar, un angajator care nu a investit nimic fură fără probleme angajați gata pregătiți pe bani grei de companiile care investesc în absolvenți de învățământ superior.

Mai mult, în condițiile în care până anul trecut anumite sectoare economice primeau facilitați fiscale pentru angajați, au apărut distorsiuni grave în învățământul dual, pentru că absolvenții pregătiți de angajatori mergeau la salarii mai mari în acele industrii care beneficiau de facilități.

Toate cele de mai sus descurajează agenții economici să investească în învățământ dual preuniversitar sau universitar. Nu este clar cine-l sfătuiește pe premier pe subiectul dezvoltării și retenției resursei umane în zona industrială, însă simpla creștere a numărului de locuri în învățământul dual – de 5 ori față de numărul din prezent (!), lăudabil, dar de unde vor veni tinerii și cine sunt profesorii care îi vor pregăti? – nu va rezolva problemele de mai sus.

Sunt necesare reglementări mai stricte în piața muncii, facilitați, obligații și sancțiuni suplimentare, pentru ca învățământul dual să asigure ocuparea sutelor de mii de posturi vacante în România, dar și pentru a evita ca acesta să devină o sursă de export de angajați bine calificați.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Sigur ca e nevoie de mai multe reglementari pentru ca acest lucru convine capitalistilor de stat si leaga angajatii de glie.
    Daca nu exista acest sistem, agentii economici trebuiau oricum sa instruiasca noii angajatii pe cheltuiala lor in cazul in care nu isi permiteau sa angajeze unii cu experienta din piata muncii. Apoi dupa ce i-au instruit este si normal sa le ofere salarii competitive conform cu piata muncii locale, lucru care este si in interesul statului. Din experienta am prins la inceputul anilor 2000 astfel de practici prin multinationale, evident neconforme cu realitatea in care angajatii erau pusi sa semneze diverse hartii pentru training-uri iar dupa ce semnai, nici vorba de vreo marire salariala.
    In alta ordine de idei nu stiu cine se mai uita in gura unui individ de inteligenta lui Ciolacu care nu demult a spus ca Dacia sa fie masina statului roman. Sunt tare curios cand vom vedea sinecuristii si demnitarii in dacii.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult