Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Marcel Ciolacu vrea 50.000 de locuri în învățământ dual. Să fie primite, dar numai după schimbarea legislației

invtamant dual

Foto: Olaf Doering / Alamy / Alamy / Profimedia

Marcel Ciolacu vorbește despre extinderea învățământului dual, însă acesta nu funcționează bine nici în prezent, ca dovadă că deși această formă de învățământ a fost înființată în urma cu 12 ani, deficitul de resursă umană rămâne foarte grav în toate sectoarele economice.

Cu toate că beneficiază de anumite facilitați fiscale, învățământul dual preuniversitar are succes doar acolo unde angajatorii s-au organizat prin propriile forte ca să se asigure că un număr mai mare de elevi vin la cursuri și practică.

În rest, mai ales în centrele industriale mari, copiii vin la scoală pentru bursă și pentru a primi certificatul că au încheiat numărul de clase obligatorii, după care foarte mulți dintre ei dispar. Asta se întâmplă pentru că: 1) absolvenții de gimnaziu ajung în învățământ dual prin repartizare pe calculator, nimeni nu-i întreabă dacă vor să muncească în industrie; 2) nu există nicio obligație ca tinerii să rămână un număr de ani la angajatorul care le-a plătit bursa și 3) extrem de mulți angajatori nu investesc un leu în învățământ dual, putând fura fără probleme de la cei care dau milioane anual pentru pregătire profesională. 

Învățământul dual universitar, după momentul festiv din 2023 când s-au înființat consorțiile universitare, bate pasul pe loc, nu are tracțiune, așteptăm ceva, dar nu știm ce. Astfel încât angajatorii apelează la colaborările tradiționale cu universitățile: burse, practică în fabrică, internshipuri, contracte part-time, etc., pentru care nu există facilitați fiscale. Și, la fel ca în cazul învățământului dual preuniversitar, un angajator care nu a investit nimic fură fără probleme angajați gata pregătiți pe bani grei de companiile care investesc în absolvenți de învățământ superior.

Mai mult, în condițiile în care până anul trecut anumite sectoare economice primeau facilitați fiscale pentru angajați, au apărut distorsiuni grave în învățământul dual, pentru că absolvenții pregătiți de angajatori mergeau la salarii mai mari în acele industrii care beneficiau de facilități.

Toate cele de mai sus descurajează agenții economici să investească în învățământ dual preuniversitar sau universitar. Nu este clar cine-l sfătuiește pe premier pe subiectul dezvoltării și retenției resursei umane în zona industrială, însă simpla creștere a numărului de locuri în învățământul dual – de 5 ori față de numărul din prezent (!), lăudabil, dar de unde vor veni tinerii și cine sunt profesorii care îi vor pregăti? – nu va rezolva problemele de mai sus.

Sunt necesare reglementări mai stricte în piața muncii, facilitați, obligații și sancțiuni suplimentare, pentru ca învățământul dual să asigure ocuparea sutelor de mii de posturi vacante în România, dar și pentru a evita ca acesta să devină o sursă de export de angajați bine calificați.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Sigur ca e nevoie de mai multe reglementari pentru ca acest lucru convine capitalistilor de stat si leaga angajatii de glie.
    Daca nu exista acest sistem, agentii economici trebuiau oricum sa instruiasca noii angajatii pe cheltuiala lor in cazul in care nu isi permiteau sa angajeze unii cu experienta din piata muncii. Apoi dupa ce i-au instruit este si normal sa le ofere salarii competitive conform cu piata muncii locale, lucru care este si in interesul statului. Din experienta am prins la inceputul anilor 2000 astfel de practici prin multinationale, evident neconforme cu realitatea in care angajatii erau pusi sa semneze diverse hartii pentru training-uri iar dupa ce semnai, nici vorba de vreo marire salariala.
    In alta ordine de idei nu stiu cine se mai uita in gura unui individ de inteligenta lui Ciolacu care nu demult a spus ca Dacia sa fie masina statului roman. Sunt tare curios cand vom vedea sinecuristii si demnitarii in dacii.
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Festivalul Untold anunță a 12-a ediție Blood Network. Donează sânge, salvează o viață și îi vezi gratuit pe Sting, Chainsmokers și James Hype

Organizatorii festivalului Untold One, care se va desfășura în perioada 6-9 august 2026 la Cluj Napoca, anunță startul celei de-a 12-a ediții a Blood Network. Dacă donezi sânge la caravana mobilă care va fi prezentă în 10 orașe, vei primi un bilet gratuit pentru prima zi a festivalului.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult