Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Medic specialist oncolog: „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1”

Screening

Foto: Guliver Getty Images

În lupta cu o boală necruțătoare, fiecare clipă contează, iar momentul la care este descoperită poate face diferența dintre viață și moarte. „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1. Depistarea precoce se poate face prin programe de screening”, spune Georgeta Vremeș, medic specialist oncolog MedLife. Multe tipuri de cancer însă nu au simptome decât atunci când este prea târziu, iar șansa de a le descoperi la timpul potrivit depinde de programe eficiente de screening la nivel național, dar și de o monitorizare atentă a propriei stări de sănătate, prin controale și analize regulate. 

Consiliul Europei cere programe sistematice de screening pentru cancer

Un raport al Comisiei Europene dat publicității în acest an vorbește despre importanța programelor naționale de screening pentru depistarea unora dintre cele mai frecvente tipuri de cancer: cancerul de sân, cancerul cervical, cancerul colorectal. Raportul vorbește de la bun început despre o realitate îngrijorătoare. 

„Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în anul 2012 cancerul era responsabil pentru 1,26 milioane de decese în cele 28 de state membre ale UE, doar cancerul de sân provocând 91.500 de decese. Cancerul colorectal și cel cervical au fost responsabile pentru încă 152.000, respectiv 13.000 de decese. Există, de asemenea, diferențe între rata mortalității dintre diferite țări pentru aceste tipuri de cancer. Există dovezi ample că screening-ul sistematic în rândul femeilor și bărbaților eligibili prin programe de calitate ar putea reduce incidența cancerelor de col uterin și colorectale și mortalitatea cauzată de fiecare dintre acestea”, atrage atenția documentul citat. 

De altfel, încă din anul 2003, Consiliul Europei le-a cerut statelor membre să implementeze programe de screening pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul colorectal.

România, una dintre cele doar trei țări UE care nu a inițiat un program de screening pentru cancerul colorectal

Raportul Comisiei Europene, care analizează cum a fost pusă în practică această recomandare, arată că România este, alături de Bulgaria și Slovacia, una dintre cele doar trei țări din Uniunea Europeană unde nu a fost inițiat, nici măcar în fază pilot, un program național de screening pentru cancerul colorectal. Acest lucru în condițiile în care cancerul de colon este pe locul doi, după cancerul pulmonar, în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă bărbații, după cancerul pulmonar, și pe locul trei în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă femeile, după cancerul de sân și cel de col uterin.

Marea majoritate a statelor UE derulează programe pentru depistarea acestei afecțiuni, prin intermediul testelor de sângerare ocultă în fecale și al colonoscopiilor.

 

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

În ceea ce privește cancerul de sân, România derulează, potrivit raportului, „doar un proiect pilot sau demonstrativ la scară mică”.

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

„Atunci când sunt organizate eficient, programele de screening se pot dovedi extrem de eficiente în reducerea mortalității cauzate de cancerul de sân, cancerul de col uterin și cel colorectal și în reducerea incidenței cancerelor colorectale”, se arată în raportul care adaugă că eficiența unor astfel de măsuri a fost demonstrată atât prin numeroase studii clinice.

România, atrage atenție medicul oncolog Georgeta Vremeș, este de altfel și unul din statele membre ale UE unde afecțiunile oncologice sunt descoperite în stadii avansate, iar acest lucru face ca șansele pacienților să scadă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult