Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Medic specialist oncolog: „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1”

Screening

Foto: Guliver Getty Images

În lupta cu o boală necruțătoare, fiecare clipă contează, iar momentul la care este descoperită poate face diferența dintre viață și moarte. „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1. Depistarea precoce se poate face prin programe de screening”, spune Georgeta Vremeș, medic specialist oncolog MedLife. Multe tipuri de cancer însă nu au simptome decât atunci când este prea târziu, iar șansa de a le descoperi la timpul potrivit depinde de programe eficiente de screening la nivel național, dar și de o monitorizare atentă a propriei stări de sănătate, prin controale și analize regulate. 

Consiliul Europei cere programe sistematice de screening pentru cancer

Un raport al Comisiei Europene dat publicității în acest an vorbește despre importanța programelor naționale de screening pentru depistarea unora dintre cele mai frecvente tipuri de cancer: cancerul de sân, cancerul cervical, cancerul colorectal. Raportul vorbește de la bun început despre o realitate îngrijorătoare. 

„Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în anul 2012 cancerul era responsabil pentru 1,26 milioane de decese în cele 28 de state membre ale UE, doar cancerul de sân provocând 91.500 de decese. Cancerul colorectal și cel cervical au fost responsabile pentru încă 152.000, respectiv 13.000 de decese. Există, de asemenea, diferențe între rata mortalității dintre diferite țări pentru aceste tipuri de cancer. Există dovezi ample că screening-ul sistematic în rândul femeilor și bărbaților eligibili prin programe de calitate ar putea reduce incidența cancerelor de col uterin și colorectale și mortalitatea cauzată de fiecare dintre acestea”, atrage atenția documentul citat. 

De altfel, încă din anul 2003, Consiliul Europei le-a cerut statelor membre să implementeze programe de screening pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul colorectal.

România, una dintre cele doar trei țări UE care nu a inițiat un program de screening pentru cancerul colorectal

Raportul Comisiei Europene, care analizează cum a fost pusă în practică această recomandare, arată că România este, alături de Bulgaria și Slovacia, una dintre cele doar trei țări din Uniunea Europeană unde nu a fost inițiat, nici măcar în fază pilot, un program național de screening pentru cancerul colorectal. Acest lucru în condițiile în care cancerul de colon este pe locul doi, după cancerul pulmonar, în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă bărbații, după cancerul pulmonar, și pe locul trei în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă femeile, după cancerul de sân și cel de col uterin.

Marea majoritate a statelor UE derulează programe pentru depistarea acestei afecțiuni, prin intermediul testelor de sângerare ocultă în fecale și al colonoscopiilor.

 

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

În ceea ce privește cancerul de sân, România derulează, potrivit raportului, „doar un proiect pilot sau demonstrativ la scară mică”.

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

„Atunci când sunt organizate eficient, programele de screening se pot dovedi extrem de eficiente în reducerea mortalității cauzate de cancerul de sân, cancerul de col uterin și cel colorectal și în reducerea incidenței cancerelor colorectale”, se arată în raportul care adaugă că eficiența unor astfel de măsuri a fost demonstrată atât prin numeroase studii clinice.

România, atrage atenție medicul oncolog Georgeta Vremeș, este de altfel și unul din statele membre ale UE unde afecțiunile oncologice sunt descoperite în stadii avansate, iar acest lucru face ca șansele pacienților să scadă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult