Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Medic specialist oncolog: „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1”

Screening

Foto: Guliver Getty Images

În lupta cu o boală necruțătoare, fiecare clipă contează, iar momentul la care este descoperită poate face diferența dintre viață și moarte. „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1. Depistarea precoce se poate face prin programe de screening”, spune Georgeta Vremeș, medic specialist oncolog MedLife. Multe tipuri de cancer însă nu au simptome decât atunci când este prea târziu, iar șansa de a le descoperi la timpul potrivit depinde de programe eficiente de screening la nivel național, dar și de o monitorizare atentă a propriei stări de sănătate, prin controale și analize regulate. 

Consiliul Europei cere programe sistematice de screening pentru cancer

Un raport al Comisiei Europene dat publicității în acest an vorbește despre importanța programelor naționale de screening pentru depistarea unora dintre cele mai frecvente tipuri de cancer: cancerul de sân, cancerul cervical, cancerul colorectal. Raportul vorbește de la bun început despre o realitate îngrijorătoare. 

„Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în anul 2012 cancerul era responsabil pentru 1,26 milioane de decese în cele 28 de state membre ale UE, doar cancerul de sân provocând 91.500 de decese. Cancerul colorectal și cel cervical au fost responsabile pentru încă 152.000, respectiv 13.000 de decese. Există, de asemenea, diferențe între rata mortalității dintre diferite țări pentru aceste tipuri de cancer. Există dovezi ample că screening-ul sistematic în rândul femeilor și bărbaților eligibili prin programe de calitate ar putea reduce incidența cancerelor de col uterin și colorectale și mortalitatea cauzată de fiecare dintre acestea”, atrage atenția documentul citat. 

De altfel, încă din anul 2003, Consiliul Europei le-a cerut statelor membre să implementeze programe de screening pentru cancerul de sân, cancerul de col uterin și cancerul colorectal.

România, una dintre cele doar trei țări UE care nu a inițiat un program de screening pentru cancerul colorectal

Raportul Comisiei Europene, care analizează cum a fost pusă în practică această recomandare, arată că România este, alături de Bulgaria și Slovacia, una dintre cele doar trei țări din Uniunea Europeană unde nu a fost inițiat, nici măcar în fază pilot, un program național de screening pentru cancerul colorectal. Acest lucru în condițiile în care cancerul de colon este pe locul doi, după cancerul pulmonar, în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă bărbații, după cancerul pulmonar, și pe locul trei în ceea ce privește afecțiunile oncologice de care suferă femeile, după cancerul de sân și cel de col uterin.

Marea majoritate a statelor UE derulează programe pentru depistarea acestei afecțiuni, prin intermediul testelor de sângerare ocultă în fecale și al colonoscopiilor.

 

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

În ceea ce privește cancerul de sân, România derulează, potrivit raportului, „doar un proiect pilot sau demonstrativ la scară mică”.

Sursa: Cancer Screening in the European Union Report (2017)

„Atunci când sunt organizate eficient, programele de screening se pot dovedi extrem de eficiente în reducerea mortalității cauzate de cancerul de sân, cancerul de col uterin și cel colorectal și în reducerea incidenței cancerelor colorectale”, se arată în raportul care adaugă că eficiența unor astfel de măsuri a fost demonstrată atât prin numeroase studii clinice.

România, atrage atenție medicul oncolog Georgeta Vremeș, este de altfel și unul din statele membre ale UE unde afecțiunile oncologice sunt descoperite în stadii avansate, iar acest lucru face ca șansele pacienților să scadă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult