Afecțiunile lumii moderne pe care trebuie să învățăm să le recunoaștem la timp. „Să mori de inimă frântă nu este o vorbă goală”

Bolile cardiovasculare, depresia, bolile oncologice sunt printre cele mai frecvente afecțiuni care produc suferințe și iau vieți în lumea modernă. De multe ori, semnele lor sunt luate în seamă prea târziu de către pacienți, ceea ce le scade șansele în lupta cu boala. Trei medici vorbesc despre cum poți recunoaște la momentul potrivit simptomele.

„Inimă” este un cuvânt extrem de prezent în discuțiile noastre zilnice. Când ne e bine, ne bucurăm din toată inima. Când nu suntem convinși că suntem pe drumul cel bun, mergem înainte cu inima strânsă. Când ne e frică, avem inima cât un purice. Iar când vrem să ne exprimăm afecțiunea, dar nu știm în ce cuvinte să o punem, îi trimitem pur și simplu destinatarului de pe Facebook o inimă. Cu toate acestea, grija noastră față de acest organ nu este la fel de mare. Chiar dacă nu avem o inimă de piatră, ne purtăm de multe ori ca și când ar fi de fier. Și totuși… 

Datele Comisiei Europene arată că bolile de inimă și cele ale sistemului circulator reprezintă cea mai mare cauză de mortalitate de la nivelul Uniunii. În România, aflată pe locul 2 din UE în ceea ce privește mortalitatea provocată de aceste afecțiuni, după Bulgaria, bolile cardiovasculare provoacă anual 968 de decese la 100.000 de locuitori. „În țările UE dezvoltate, politicile de sănătate din ultimii 20 de ani au încercat să reducă foarte mult problematica legată de aparatul cardiovascular. De ce? Pentru că și ei au observat o incidență foarte mare și atunci au dezvoltat politici sanitare la nivel național, în special pentru prevenirea apariției acestor boli și pentru screening populațional, astfel încât să deceleze cât mai repede cazurile care au potențial de a dezvolta boala sau care se află în stadiile de debut ale bolii”, spune conf. dr. Gabriel Cristian, medic primar cardiolog MedLife.

Mai jos, un infografic cu principalele semne ale celor mai întâlnite afecțiuni:

Stilul de viață care îmbolnăvește

Unele dintre bolile cardiovasculare au o componentă genetică, însă, pe lângă acest factor de risc pe care nu îl poți influența, există și alții asupra cărora poți avea control: fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul. „De ce au explodat cazurile de boli cardiovasculare? Există un cumul de factori de risc, frecvent întâlniți statistic la populație și arhicunoscuți deja din mass-media: obezitate, fumat, diabet, hipertensiune, viața stresantă. Acești factori, asociați elementului genetic nu fac altceva decât să ducă la apariția mai frecventă a cazurilor de boală cardiacă. Elementul dominat în toate acestea este procesul aterosclerotic, pentru că ateroscleroza este întâlnită și la bolnavii cu boală coronariană, că vorbim de angină sau infarct, este întâlnită și la hipertensivi, este întâlnită și la cei cu accidente vasculare cerebrale, ca să enumăr cele mai întâlnite patologii. Ateroscleroza înseamnă creșterea nivelului grăsimilor în sânge care duce în timp la proasta metabolizare a acestor grăsimi, la arderea lor deficitară și la depunerea unei cantități din grăsimi pe vase”, explică medicul Gabriel Cristian.

 Principalul responsabil pentru acest proces este regimul de viață în care mănânci alimente procesate, bogate în grăsimi, sare, zahăr, și nu faci aproape deloc activitate fizică. Iar statul ore în șir pe scaun în fața calculatorului, în timp ce mai ronțăi câte ceva, are consecințe mai grave decât câteva kilograme în plus.

Gabriel Cristian vorbește despre câteva dintre cele mai răspândite afecțiuni cardiovasculare: hipertensiunea arterială, boala ischemică coronariană, cardiomiopatiile, tulburările de ritm, arteriopatia periferică, bolile venelor, de la banalele varice până la tromboze pe venele profunde, accidentul vascular cerebral.

Simptomul care nu trebuie ignorat niciodată

„Fiecare afecțiune are o serie de prime simptome. Hipertensiunea are ca prime simptome durere de cap frontală, occipitală, de cele mai multe ori concordantă cu senzația de amețeală. Unele persoane percep zgomote în urechi sau văd musculițe, puncte negre la privire. Boala coronariană - durerea toracică, simptomul dominant al bolii coronariene. În tulburările de ritm, bolnavul se plânge de palpitații și, uneori, de lipsa acută de lipsă de aer. În cazul arteriopatiei periferice, pacientul începe să simtă dureri în gambe la mers și trebuie să se oprească după o anumită distanță, la început mai mare, iar apoi din ce în ce mai mică. În bolile vasculare venoase, încep să apară pigmentări pe picioare, iar picioarele sunt mai albe, mai reci, când ai o insuficiență circulatorie periferică . Accidentul vascular cerebral este consecința altor probleme, dar și aici, premonitorii pentru un AVC pot fi amețelile, vertijurile, tulburările de atenție, de memorie”, spune medicul. El le recomandă tuturor celor care încep să aibă un simptom pe care nu l-au mai avut până atunci să se ducă la medic, mai ales dacă acesta se repetă.

Un semn care nu trebuie ignorat niciodată este durerea toracică. „Acea durere toracică poate să fie expresia unei stări premonitorii sau de debut a unui infarct miocardic. E nevoie să mergem de urgență la medic. O banală electrocardiogramă îți poate salva viața. Laboratorul acum ne dă posibilitatea să punem un diagnostic rapid. La două ore de la debutul acelei dureri, eu pot să știu, dintr-o mică probă de sânge, dacă pacientul respectiv a început să dezvolte un sindrom coronarian acut pentru că am un nivel de enzime în creștere”, spune medicul. În infarctul miocardic, continuă el, durerea este prelungită și este însoțită de lipsa acută de aer, pacientul putând să simtă sau nu și palpitații. 

Cazuri de infarct miocardic la 30 de ani

În ultima vreme, a început să vadă din ce în ce mai des cazuri de infarct la pacienți tineri, de 30 de ani, pe care nu le întâlnea în urmă cu 20 de ani. Uneori acestea se sfârșesc tragic. „Organismul unui pacient tânăr nu a avut timp să se adapteze. Corpul nostru un computer extrem de sofisticat, care se adaptează permanent la noi parametri. Dacă apare o placă de aterom pe un vas, el atunci își deschide niște vase mici colaterale, ca să compenseze dincolo de zona în care există un obstacol. Dar dacă ești tânăr și nu ai avut timp să îți deschizi colaterale și s-a întâmplat ca debutul să fie printr-o ocluzie de vas important, faci stop cardiac și poți să faci o ruptură de cord”, afirmă el.

Cardiologul Gabriel Cristian recomandă efectuarea unui control medical anual, a analizelor uzuale de sânge și a unei electrocardiograme, iar după vârsta de 40 de ani efectuarea o dată la doi ani a unui test EKG de efort.

Depresia și inima frântă la propriu

„Să mori de inimă frântă nu este o vorbă goală”, spune Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatru MedLife și director medical al centrului MindCare. Mortalitate prin boli cardiovasculare este de 8 până la 10 ori mai frecventă în rândul persoanelor care suferă de tulburare depresivă majoră, denumirea oficială a depresiei, în comparație cu populația generală. „În România, la ora actuală, potrivit statisticilor oficiale și studiilor făcute de câteva entități precum Societatea Națională a medicilor de Familie, probabil că în România avem undeva la 1,5 milioane de bolnavi de depresie majoră cu grade diferite de severitate și cronicizare”, spune medicul psihiatru, adăugând că acesta ar putea fi doar vârful aisbergului.

Gabriel Diaconu explică faptul că unul din marii teoreticieni ai tulburării depresive, Daniel Zimmerman, a făcut un studiu, publicat în urmă cu 11 ani, în care a căutat să reducă criteriile de diagnostic ale tulburării depresive majore la cât mai puține. „Elementul nuclear, dacă dai la o parte toate celelalte semne și simptome ale tulburării depresive majore, este dispoziția depresivă. Asta pare o gogomănie. Adică am descoperit că mărul este roșu pentru că este măr. Nu este o gogomănie, orice medic ar trebui să pună în primul rând această întrebare pacientului care vine cu depresie, dacă într-adevăr elementul central al dizabilității lui dobândite este dispoziția depresivă. Dar ar trebui să și explice ce este aceea o dispoziție depresivă”, afirmă Gabriel Diaconu. 

„Gândurile sunt pesimiste, culorile pălesc, percepția obiectelor din jur este afectată”

Potrivit acestuia, dispoziția depresivă este o afectare consistentă a dispoziției unei persoane care se manifestă zi de zi, în majoritatea timpului unei zile, neîntrerupt, pe o perioadă de timp de cel puțin două săptămâni. „Gândurile sunt pesimiste, culorile pălesc, percepția obiectelor din jur este afectată. Gândurile sunt experimentate la rece, adică sunt văzute dezinvestit de persoană. Altfel spus, omul manifestă un miserupism profund față de lucruri care altă dată îi iscau curiozități. Acest dezinteres față de lucruri e experimentat și conștientizat de om cu durere. Omul este îndurerat de propria ne-simțire. Sunt gânduri, sunt idei, sunt percepții, uneori pot sa meargă ca grad de severitate până la delir. Sunt o povară pentru cei din preajmă, sunt un om de nimic, sunt un tată rău, sunt un ratat”, explică psihiatrul.

Teroarea de a nu te putea bucura

Dincolo de dispoziția depresivă, cel de-al doilea criteriu de diagnostic pentru depresie este anhedonia, absența capacității de a simți plăcere. „Teroarea pe care o aduce imposibilitatea parțială sau totală de a experimenta o formă de plăcere din ceva, de la trăitul gustului dulce ca fiind plăcut în raport cu mâncatul de urzici sau plăcerea de a bea apă când ți-e sete. Pentru omul de rând posibilitatea ca să nu-ți mai placă lucrurile astea este o enigmă. Astea sunt lucrurile simple, dar apar și lucrurile complicate. Spre exemplu, inabilitatea parțială sau completă de a experimenta plăcere în relația de cuplu sau în relația părinte-copil. Sau în relația copil-părinte. Cineva care a avut pasiune pentru cariera lui și se trezește că nu mai simte nimic față de lucrurile care îi plăceau înainte pentru care simțea plăcere. Lucruri care îi structurau timpul, viața și îi dădeau o măsură a propriei calități, dispar”, continuă Gabriel Diaconu. 

„E o urgență medicală să restaurezi somnul unui individ”

Aceste două manifestări sunt însoțite deseori de tulburări ale ritmurilor vitale, cum sunt tulburările de somn. În multe cazuri, pacienții cu depresie nu au dificultăți doar de a adormi, ci se trezesc de mai multe ori în timpul nopții sau se trezesc dimineața prea devreme. În cazurile grave, pacienții pot să nu doarmă zile în șir, uneori chiar și o săptămână. „Cu cât e depresia mai severă cu atât e mai severă tulburarea somnului, mergând până la psihoza depresivă, în care oamenii pot să nu doarmă zile în șir. Am avut pacienți care nu dormiseră deloc în ultima săptămână. Și este o urgență medicală să restaurezi somnul unui individ. Multe persoane care dezvoltă un episod depresiv major își pierd pofta de mâncare. Lipsa apetitului perturbă ciclul alimentar care este un alt motor de cronicizare și agravare a depresiei. O persoană care treptat se înfometează și pierde în greutate iarăși va avea un episod depresiv. În depresie severă oamenii pot să piardă între 15 și 20 de kilograme în intervale scurte de timp”, explică psihiatrul.

Depresia provoacă ravagii la nivelul creierului

Există trei grade de severitate ale depresiei, ușor, moderat și sever, în cazurile severe pacientul putând ajunge la delir și halucinații. În 75% dintre cazuri, individul trece singur printr-un prim episod depresiv, fără ajutorul niciunui medic. Un episod depresiv durează, în medie, între 6 și 12 luni, însă, atunci când nu este tratat corespunzător, urmările sunt extrem de grave. „Un episod depresiv provoacă ravagii. Orice episod depresiv major, reprezintă la nivelul sistemului nervos central, prin echivalent, o tornadă neurotoxică. Episodul depresiv consumă, distruge și dezorganizează creierul în câteva zone. Una dintre ele este o zonă de procesare emoțională a memoriei. În plus, o parte a lobilor frontali se distruge și apar tulburări de concentrare. Unele dintre ele, lăsate la întâmplare, fără vreo formă de tratament, duc la scăderea capacității intelectuale a individului, a puterii lui de concentrare”, atrage atenția Diaconu. Chiar dacă este tratată sau nu, depresia poate reveni, iar existența unui prim episod depresiv nu oferă imunitate ulterioară. 

Paiul care rupe spinarea cămilei

„Momentul la care apare un episod depresiv este momentul în care reziliența creierului sau psihicului se termină. Este mecanismul paiului care rupe spinarea cămilei pentru că oamenii vin și îmi spun eu de ani de zile fac așa, de ce acum.

O persoană care adoptă un stil de viață toxic, depresogen o bună perioadă nu va plăti nota de plată”, spune psihiatrul. O serie de evenimente din viața unui individ, cum ar fi pierderea cuiva drag, nașterea unui copil sau intrarea la pensie, când întreg programul cuiva se dezorganizează, iar omul simte că nu mai are nicio utilitate, pot declanșa un episod depresiv. Însă nu doar ce i se întâmplă cuiva poate genera depresie. Consumul în exces de alcool pe perioade lungi de timp, consumul în exces de băuturi energizante și cafea, dietele sărace în nutrienți esențiali și curele drastice de slăbire pot declanșa episoade depresive, avertizează psihiatrul. La fel și existența altor boli, precum obezitatea și diabetul. „Riscul ca un diabetic să facă depresie este între patru și șase ori mai mare. Riscul unui depresiv să facă diabet este între 3 și 5 ori mai mare decât în populația generală. În ceea ce privește obezitate, între 25 și 50% dintre persoanele supraponderale au depresie”, afirmă Gabriel Diaconu.

Acesta spune că, atunci când cineva suspectează că are semnele unei depresii, ar trebui să meargă în primul rând la medicul de familie, care ar trebui să aibă, în opinia sa, un rol mai mare în tratarea acestei tulburări. „Medicii de familie sunt din ce în ce mai împuterniciți, pe de-o parte pentru a face un bun triaj în privința depresiei majore. Pe de altă parte, să prescrie un antidepresiv pentru care există ghiduri. În Anglia, în Franța, în Germania medicul de familie este prim prescriptor, nu medicul specialist, pentru că are un instrument foarte clar care îi poate arăta dacă se află în fața unui depresiv major sau nu și poate foarte bine să prescrie un medicament de primă linie în tratamentul depresiei majore. Care tratament de primă linie asigură o rată de răspuns în monoterapie de aproape 40%. Medicul de familie are la noi o pudoare în a da un antidepresiv, pe de-o parte pentru că educația medicală continuă nu e atât de încetățenită la noi în privința depresie majore”, crede Gabriel Diaconu. Potrivit lui, o serie de psihoterapii, precum terapia cognitiv-comportamentală și terapiile interpersonale scurte, s-au dovedit eficiente în tratarea episoadelor depresive. Atât medicii de familie, cât și psihologii certificați pentru a desfășura astfel de terapii pot fi consultați, spune Diaconu, înaintea medicului psihiatru.

„Un om suportă să doarmă prost șapte ani până să ceară ajutor”

De multe ori însă, trece mult timp până ca o persoană care suferă de depresie să caute ajutor medical specializat. Oamenii duc suferința pe picioare perioade lungi de timp, în timp ce merg la serviciu, își îndeplinesc obligațiile, au grijă de familie și copii. „Pot trece șapte ani până ca cineva care are o tulburare de somn să se adreseze medicului. Un om suportă să doarmă prost șapte ani până să ceară ajutor”, spune el. Mai mult decât atât, unui om care suferă de depresie îi este foarte greu, din nefericire, să le demonstreze celor din jur că suferința lui este reală. „De-a lungul formării mele ca psihiatru, dacă am avut o dorință, a fost aceea ca depresia să fie o boală eruptivă. Dacă ar fi să fie o boală eruptivă, nimeni nu ar avea un argument cum că e un capriciu sau o degenerescență morală. Pentru că aici intervine perversitatea discuției: operăm cu invizibilul”, spune Gabriel Diaconu.

„Multe dintre afecțiunile oncologice nu au simptome decât în momentul în care e prea târziu”

Georgeta Vremeș este medic este specialist oncolog la MedLife și a văzut că în multe situații cancerul este extrem de greu de depistat. „Multe dintre afecțiunile oncologice nu au simptome decât în momentul în care e prea târziu. De multe ori, cancerele gastrice sunt descoperite prea târziu, la fel și cancerul de pancreas, cancerul de ficat. Sunt asimptomatice multă vreme, când devin simptomatice deja boala e extrem de extinsă. Pacienții se duc în momentul în care observă că se balonează sau au un disconfort abdominal, adesea asta înseamnă deja durere abdominală. Sau vin când au o anemie severă. Un cancer pulmonar poate fi descoperit tardiv pentru că, de multe ori, organismul reușește să suplinească aceste modificări sau boala nu e suficient de extinsă și atunci nu e decelabilă”, afirmă ea. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer înregistrat în rândul bărbaților, acesta fiind urmat de cancerul de colon și cancerul de prostată. La femei, cel mai frecvent tip de cancer este cel de sân, apoi cancerele digestive, cancerul pulmonar și celelalte tipuri de cancere ginecologice. Situația din România este similară cu cea la nivel european. Ce se întâmplă însă în România este că aici afecțiunile oncologice sunt descoperite mult mai des în stadii avansate. „Orice tip de cancer are, teoretic, un prognostic bun atunci când este descoperit în stadiile incipiente, respectiv stadiul 0 și stadiul 1. Depistarea precoce se poate face prin programe de screening care, la nivel european există. Pentru cancerul de sân, evaluare mamografică sau ecografică anuală sau la doi ani, după vârsta de 40 de ani. Pentru cancerul de col uterin, prin monitorizare ginecologică și examen Babeș-Papanicolau, care se face și la noi. Pentru cancerul de colon, colonoscopie după vârsta de 50 de ani. Diagnosticarea acestuia poate pleca și de la analize uzuale. O mică anemie poate să aibă drept cauză o sângerare ocultă. O altă testare este cea pentru hemoragiile oculte în fecale”, explică Georgeta Vremeș.

„Țigara electronică nu este mai sănătoasă, sunt deja niște date care arată că nu reduce incidența pentru un cancer pulmonar”

În unele afecțiuni oncologice, precum cancerul de sân și cancerul ovarian, factorul genetic are o influență considerabilă. Și cancerul de colon este corelat, într-o anumită măsură cu factorii genetici. „În cancerul pulmonar, nu sunt încă date care să ne facă să credem că prezența unei mutații genetice predispune la o asemena patologie. Din nefericire, în ceea ce privește cancerul de sân, corelația cea mai mare se stabilește cu expunerea la noxele profesionale sau la fumat. Fumatul crește riscul exponențial. Chiar dacă te-ai lăsat, modificările produse de fumat dispar după 15 ani. Iar țigara electronică nu este mai sănătoasă, sunt deja niște date care arată că nu reduce incidența pentru un cancer pulmonar”, argumentează Georgeta Vremeș.

Celor care au avut cazuri de cancer ovarian sau la sân în familie, medicul le recomandă consiliere genetică pentru a vedea dacă, într-adevăr, au o mutație genetică care dă o predispoziție în acest sens. Uneori o mutație genetică poate să genereze o probabilitate de până la 80% de a face acel tip de cancer. „O femeie are atunci două variante. Prima, intervenția chirurgicală profilactică, precum cea făcută de Angelina Jolie, un exemplu tipic. A doua, se urmărește cu atenție. În alte state există și programe de screening, care se adresează persoanelor peste 40-50 de ani, în funcție de patologie. Ne referim la populația generală, nu la cea cu risc ridicat”, arată medicul. Ea le recomandă tuturor femeilor să își autoexamineze sânii și, dacă observă că e ceva în neregulă, să meargă la medic. Este vital să fii atent la semnalele pe care ți le transmite propriul corp, pentru a putea interveni rapid în cazul unei afecțiuni. „Un disconfort abdominal, balonare, modificări de scaun trebuie să te facă să te duci la gastroenterolog. Problemele la plămâni se manifestă prin oboseală la efort, tuse persistentă, scădere ponderală. Orice modificare a unei alunițe trebuie examinată de un dermatolog”, spune Georgeta Vremeș.

În ultima vreme a început să vadă mai multe cazuri de cancer la oameni tineri. Acest lucru nu înseamnă, în opinia ei, că s-a înmulțint numărul de cazuri. „Cred că pacienții sunt mult mai conștienți de ceea ce li se întâmplă, sunt mult mai informați și se duc mai repede la doctor și sunt descoperiți, mai adesea, în stadii incipiente”, spune medicul.

Acest articol face parte din campania ShareLife, organizată de MedLife, care are scopul de a atrage atenția asupra importanței investigațiilor medicale preventive. ShareLife este programul prin care abonații rețelei de clinici MedLife pot oferi o consultație cu 50% reducere cuiva drag.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp