Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Meniul Iisus de Paște

Pe cei ce resping dezgustați patriotic insectele în meniul românului și se pregătesc să se ghiftuiască creștinește cu cadavre de miei, îmi îngădui să-i informez că vestitorul lui Iisus, Sf. Ioan Botezătorul, se hrănea, potrivit Sfintei Scripturi, cu lăcuste și miere sălbatică, nicidecum cu drob.

Despre Iisus Însuși stă scris că a poftit smochine, dar smochinul nu avea roadă, și că, în prima zi după Învierea Sa, cum ar veni, mâine, I-a fost foame și a îmbucat pește fript și fagure de miere (Luca, 24, 41-43). De asemenea, se poate presupune, pe baza textului biblic, că s-a nutrit cu pâine, fructe, semințe și a băut apă și vin. Nicăieri, în nicio Evanghelie, nu se relatează că Mântuitorul mânca miel sau altă carne.

Dacă Îl iubiți cu adevărat pe Hristos, n-ar trebui, în noaptea asta sfântă, să mâncați ca El?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Apuripu-ripu / sursa foto: Profimedia

Tata avea doar cinci ani când a rămas orfan de tată. Fără casă, au locuit o vreme în grajdul unde unchiul lor ținea caii. Bunica muncea cu ziua, „la cocoane”, încercând să-și țină cei șapte copii în viață. Asigurarea hranei era cea mai mare provocare. Toți au renunțat la școală, mai puțin cel mic — tata. El a iubit caii toată viața.

Citește mai mult

Doctorat / sursa foto: Profimedia

Pentru mine, doctoratul a însemnat disciplină intelectuală (pentru un om care citea haotic, avea ideile împrăștiate în zeci de jurnale și caiete, practica fișării și a lucrului pe text a fost o adevărată terapie), sens al educației (cred că scrierea la teza de doctorat și studiul temei alese au dat cu adevărat sens formării mele intelectuale) și contact cu ideile cele mai rafinate, cu textele și autorii cei mai reprezentativi din domeniul meu de cercetare.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Planck a realizat că erorile din ambele legi, deși opuse, au nevoie de o unică condiție corectoare. Așa a apărut quanta Planck – „A fost un act de disperare... Am sacrificat toată fizica pe care o știam”, mărturisea calmul fizician. Adică, fizica lui Newton.

Citește mai mult