Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Merităm Apocalipsa?

CTP--

Cu 210 ani în urmă, pe 15 septembrie 1812, Moscova era cuprinsă de incendii uriașe și explozii declanșate de către ruși. Pentru că intrarea armatei lui Napoleon în oraș nu mai putea fi oprită, au ales autodistrugerea. Și n-a fost vorba de tactica „pământului pârjolit”, care înseamnă arderea grânelor, otrăvirea fântânilor, uciderea animalelor. Ci de transformarea în ruine a Universității de Stat din Moscova, a marii biblioteci Buturlin, a teatrelor Petrovski și Arbatski. Un număr imens de opere de artă și documente istorice unicat au fost făcute scrum. 12 000 de oameni, care nu apucaseră să fugă, au pierit. Între ei, 2.000 de soldați ruși răniți au fost sacrificați fără ezitare. 70% din casele Moscovei au ars, ca și 129 din cele 329 de biserici. 

Acest autodafé e prezentat cu mândrie de istoriile oficiale rusești. Obsesia imperială, de a stăpâni alte popoare, care îi bântuie încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, nu e concurată, în conștiința colectivă a rușilor, decât de obsesia morții colective. De disprețul pentru viața umană. În primul război mondial, Rusia a avut cele mai mari pierderi, peste 2 milioane de militari, trimiși la moarte sigură de trufia, incompetența și corupția conducătorilor. În al doilea, după începutul strategic catastrofal, pricinuit de el însuși, Stalin a vărsat milioane după milioane de soldați aduși din imensitatea Rusiei ca hrană pentru mitralierele germane. Acum, corespondentul oficial în Ucraina al postului Rossiya 1, Sladkov, a pronunțat în direct următoarea frază: „Pierdem un număr imens de oameni, avem răniți, avem... mari succese!”. Nu e o scăpare, nu e o eroare, gura politrukului adevăr grăiește: puzderia de ruși morți sunt și ei o măsură a succesului... Ca și comandanții care ar trebui împușcați pe loc pentru căderea frontului din Ucraina, cum cere propagandistul-șef, craniul vorbitor, Soloviov.

Iată de ce mă tem să sper că Rusia va fi învinsă. Dictatura lui Putin e în stare să nu accepte înfrângerea, recurgând la acte de terorism sinucigaș, chiar nuclear, la nivel global, fără să-i pese câți ruși vor mai muri.

Nu pot să consider doar o fanfaronadă sinistră zicerea lui Medvedev, Putin bis: „Țările occidentale nu vor mai putea să stea în casele și apartamentele lor confortabile, râzând de modul în care slăbesc cu grijă Rusia prin proxy. Totul se aprinde în jurul lor. Popoarele lor vor simți durerea din plin. Pământul lor va arde și betoanele se vor topi. Vom suferi și noi mult. În toată lumea va fi foarte, foarte rău. La urma urmei, se spune: «A treia parte din oameni a fost ucisă de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa care ieșeau din gurile lor (Apocalipsa, 9-18)» ”. 

Până la focul cel mare, UE ne cere să trăim cu ceva grade mai puțin în încăpere la iarnă și să mai stingem din becuri. Totodată, Bruxellesul vrea să taie din profiturile companiilor energetice, utilizând banii pentru populație. Alt craniu vorbitor al Kremlinului, Zaharova, mandibulează: „Comuniștii și socialiștii aplaudă în picioare. Asta nu mai e o agendă verde, ci una roșie. Rămâne ca proletarii din toate țările să se unească și Lenin poate fi trezit”. În România, zvonerii lui Putin și iresponsabilii utili, flămânzi de voturi, până la nivel de președinte și prim-vicepreședinte de partide aflate la guvernare intră în vibrație și strigă că nu vor permite să sufere românii ca pe vremea lui Ceaușescu. Dacă ne vom dovedi atât de tâmpiți încât să înghițim gargara asta, poate că merităm Apocalipsa.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Livadaru Alex

Ziua de 5 ianuarie, pe care mulți se așteptau ca Guvernul Bolojan să o declare zi „punte” (liberă între două minivacanțe, pentru a asigura continuitate, urmând a se recupera treptat pe parcursul anului) a rămas zi lucrătoare, chestiune care i-a pus pe unii angajați la stat în anumite domenii în mare încurcătură. Au fost nevoiți să-și ia o zi de concediu de odihnă pentru a nu-și fractura vacanța sau au fost nevoiți să se reorganizeze, să se suie în mașini și să meargă la muncă.

Citește mai mult

Trump UE SUA / sursa foto: Profimedia

Nimic nu a însufleţit mai puternic oamenii decât promisiunea libertăţii. Dictatorii de pretutindeni şi dintotdeauna i-au pedepsit cel mai crunt pe cei care le vorbeau oamenilor despre această minunată, dar rară, stare a fiinţelor umane. Şi, bineînţeles, au dorit dintotdeauna să zdrobească ţările unde fiecare îşi putea trăi viaţa după cum îşi dorea.

Citește mai mult