Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Merităm Apocalipsa?

CTP--

Cu 210 ani în urmă, pe 15 septembrie 1812, Moscova era cuprinsă de incendii uriașe și explozii declanșate de către ruși. Pentru că intrarea armatei lui Napoleon în oraș nu mai putea fi oprită, au ales autodistrugerea. Și n-a fost vorba de tactica „pământului pârjolit”, care înseamnă arderea grânelor, otrăvirea fântânilor, uciderea animalelor. Ci de transformarea în ruine a Universității de Stat din Moscova, a marii biblioteci Buturlin, a teatrelor Petrovski și Arbatski. Un număr imens de opere de artă și documente istorice unicat au fost făcute scrum. 12 000 de oameni, care nu apucaseră să fugă, au pierit. Între ei, 2.000 de soldați ruși răniți au fost sacrificați fără ezitare. 70% din casele Moscovei au ars, ca și 129 din cele 329 de biserici. 

Acest autodafé e prezentat cu mândrie de istoriile oficiale rusești. Obsesia imperială, de a stăpâni alte popoare, care îi bântuie încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, nu e concurată, în conștiința colectivă a rușilor, decât de obsesia morții colective. De disprețul pentru viața umană. În primul război mondial, Rusia a avut cele mai mari pierderi, peste 2 milioane de militari, trimiși la moarte sigură de trufia, incompetența și corupția conducătorilor. În al doilea, după începutul strategic catastrofal, pricinuit de el însuși, Stalin a vărsat milioane după milioane de soldați aduși din imensitatea Rusiei ca hrană pentru mitralierele germane. Acum, corespondentul oficial în Ucraina al postului Rossiya 1, Sladkov, a pronunțat în direct următoarea frază: „Pierdem un număr imens de oameni, avem răniți, avem... mari succese!”. Nu e o scăpare, nu e o eroare, gura politrukului adevăr grăiește: puzderia de ruși morți sunt și ei o măsură a succesului... Ca și comandanții care ar trebui împușcați pe loc pentru căderea frontului din Ucraina, cum cere propagandistul-șef, craniul vorbitor, Soloviov.

Iată de ce mă tem să sper că Rusia va fi învinsă. Dictatura lui Putin e în stare să nu accepte înfrângerea, recurgând la acte de terorism sinucigaș, chiar nuclear, la nivel global, fără să-i pese câți ruși vor mai muri.

Nu pot să consider doar o fanfaronadă sinistră zicerea lui Medvedev, Putin bis: „Țările occidentale nu vor mai putea să stea în casele și apartamentele lor confortabile, râzând de modul în care slăbesc cu grijă Rusia prin proxy. Totul se aprinde în jurul lor. Popoarele lor vor simți durerea din plin. Pământul lor va arde și betoanele se vor topi. Vom suferi și noi mult. În toată lumea va fi foarte, foarte rău. La urma urmei, se spune: «A treia parte din oameni a fost ucisă de aceste trei urgii: de focul, de fumul și de pucioasa care ieșeau din gurile lor (Apocalipsa, 9-18)» ”. 

Până la focul cel mare, UE ne cere să trăim cu ceva grade mai puțin în încăpere la iarnă și să mai stingem din becuri. Totodată, Bruxellesul vrea să taie din profiturile companiilor energetice, utilizând banii pentru populație. Alt craniu vorbitor al Kremlinului, Zaharova, mandibulează: „Comuniștii și socialiștii aplaudă în picioare. Asta nu mai e o agendă verde, ci una roșie. Rămâne ca proletarii din toate țările să se unească și Lenin poate fi trezit”. În România, zvonerii lui Putin și iresponsabilii utili, flămânzi de voturi, până la nivel de președinte și prim-vicepreședinte de partide aflate la guvernare intră în vibrație și strigă că nu vor permite să sufere românii ca pe vremea lui Ceaușescu. Dacă ne vom dovedi atât de tâmpiți încât să înghițim gargara asta, poate că merităm Apocalipsa.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult