(Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos)
PSD susține, printr-un mesaj postat pe Facebook, că vina pentru valul de criminalitate generat de recursul compensatoriu o poartă tehnocrații și cei care s-au opus grațierii. În logica partidului de guvernământ, grațierea ar fi fost „soluția care rezolva problema aglomerației din penitenciare, fără a pune în pericol viața cetățenilor”.
„Iohannis nu vrea să se caute vinovații pentru efectele negative ale Legii Prună privind recursul compensatoriu. Doar vinovații nu vor să fie căutați vinovații! Iohannis a promulgat Legea Prună a recursului compensatoriu, fără să o conteste la Curtea Constituțională și fără să o trimită la reexaminare. Iohannis în geacă roșie protesta în stradă să nu se dea grațiere pentru deținuții non-violenți - soluția care rezolva problema aglomerației din penitenciare, fără a pune azi în pericol siguranța cetățenilor. Acum, Iohannis cere Guvernului soluții după ce Premierul Dăncilă a anunțat de aseară că va veni cu soluții pentru a repara problemele Legii Prună”, se arată în postarea PSD.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut recent că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat „sub guvernarea anterioară” și că propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru. Toader spunea că Parlamentul a fost cel care a dublat numărul zilelor compensate pentru deținuți, de la 3 la 6 zile pentru fiecare 30 de zile executate în spații necorespunzătoare. În replică, fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună declara că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost discutat în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor „care au condus la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului".
Fostul ministru tehnocrat al Justiției gândise o lege a recursului compensatoriu, ca urmare a condamnărilor pe bandă rulantă suferite de România la CEDO din cauza condițiilor necorespunzătoare din detenție. În ianuarie 2017, după venirea PSD la putere, Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache, a trimis spre Parlament proiectul scris de Raluca Prună. În Legislativ, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a dublat numărul de zile compensatorii, fiecare deţinut primind o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate. În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, ceea ce a făcut ca marea majoritate a cererilor de eliberare condiționată să fie acceptate.
Parcursul proiectului legii privind recursul compensatoriu:
- 31 ianuarie 2017 - proiectul legii privind recursul compensatoriu - legea 169 din 2017 - iese de la Guvernul condus de Sorin Grindeanu. Ministru al Justiției era atunci Florin Iordache.
- 1 februarie - proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost înregistrat la Senat.
- 14 martie - proiectul a ajuns la Camera Deputaților. Opoziția critică modificările făcute și cere PSD să renunțe la acestea. Proiectul inițial preciza că de reducerea pedepselor vor beneficia deținuții care au stat în spații de detenție necorespunzătoare. După modificările din Parlament, în proiect se stabilește că e vorba de pușcării în care unii deținuți au stat în spații necorespunzătoare. Acest lucru a permis ca din pușcării să iasă și deținuți care nu stătuseră în spații necorespunzătoare.
- 17 mai - legea privind recursul compensatoriu a ieșit din Camera Deputaților și a fost trimisă pentru promulgare președintelui Klaus Iohannis
- 18 mai - USR si PNL sesizează CCR privind neconstituționalitatea.
- 14 iulie - președintele Klaus Iohannis promulgă legea recursului compensatoriu.
- Până în prezent, din cei circa 36.000 de deținuți aflați în pușcării la vremea respectivă, aproximativ 11.000 au fost eliberați baza legii recursului compensatoriu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.