Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Mesaj cinic al PSD după valul de criminalitate cauzat de deschiderea pușcăriilor: Dacă n-ați vrut grațiere…

Dragnea profil

(Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos)

PSD susține, printr-un mesaj postat pe Facebook, că vina pentru valul de criminalitate generat de recursul compensatoriu o poartă tehnocrații și cei care s-au opus grațierii. În logica partidului de guvernământ, grațierea ar fi fost „soluția care rezolva problema aglomerației din penitenciare, fără a pune în pericol viața cetățenilor”.

„Iohannis nu vrea să se caute vinovații pentru efectele negative ale Legii Prună privind recursul compensatoriu. Doar vinovații nu vor să fie căutați vinovații! Iohannis a promulgat Legea Prună a recursului compensatoriu, fără să o conteste la Curtea Constituțională și fără să o trimită la reexaminare. Iohannis în geacă roșie protesta în stradă să nu se dea grațiere pentru deținuții non-violenți - soluția care rezolva problema aglomerației din penitenciare, fără a pune azi în pericol siguranța cetățenilor. Acum, Iohannis cere Guvernului soluții după ce Premierul Dăncilă a anunțat de aseară că va veni cu soluții pentru a repara problemele Legii Prună”, se arată în postarea PSD.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a susţinut recent că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat „sub guvernarea anterioară” și că propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru. Toader spunea că Parlamentul a fost cel care a dublat numărul zilelor compensate pentru deținuți, de la 3 la 6 zile pentru fiecare 30 de zile executate în spații necorespunzătoare. În replică, fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună declara că Tudorel Toader era deja ministru când proiectul privind recursul compensatoriu a fost discutat în Parlament, iar acesta avea obligaţia să se opună modificărilor „care au condus la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului".

Fostul ministru tehnocrat al Justiției gândise o lege a recursului compensatoriu, ca urmare a condamnărilor pe bandă rulantă suferite de România la CEDO din cauza condițiilor necorespunzătoare din detenție. În ianuarie 2017, după venirea PSD la putere, Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache, a trimis spre Parlament proiectul scris de Raluca Prună. În Legislativ, majoritatea PSD-ALDE-UDMR a dublat numărul de zile compensatorii, fiecare deţinut primind o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate. În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, ceea ce a făcut ca marea majoritate a cererilor de eliberare condiționată să fie acceptate.

Parcursul proiectului legii privind recursul compensatoriu:

  • 31 ianuarie 2017 - proiectul legii privind recursul compensatoriu - legea 169 din 2017 - iese de la Guvernul condus de Sorin Grindeanu. Ministru al Justiției era atunci Florin Iordache.
  • 1 februarie - proiectul legii privind recursul compensatoriu a fost înregistrat la Senat. 
  • 14 martie - proiectul a ajuns la Camera Deputaților. Opoziția critică modificările făcute și cere PSD să renunțe la acestea. Proiectul inițial preciza că de reducerea pedepselor vor beneficia deținuții care au stat în spații de detenție necorespunzătoare. După modificările din Parlament, în proiect se stabilește că e vorba de pușcării în care unii deținuți au stat în spații necorespunzătoare. Acest lucru a permis ca din pușcării să iasă și deținuți care nu stătuseră în spații necorespunzătoare.
  • 17 mai - legea privind recursul compensatoriu a ieșit din Camera Deputaților și a fost trimisă pentru promulgare președintelui Klaus Iohannis
  • 18 mai - USR si PNL sesizează CCR privind neconstituționalitatea.
  • 14 iulie  - președintele Klaus Iohannis promulgă legea recursului compensatoriu.
  • Până în prezent, din cei circa 36.000 de deținuți aflați în pușcării la vremea respectivă, aproximativ 11.000 au fost eliberați baza legii recursului compensatoriu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult