Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio
Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.
Mesajul unei sportive din România: „Vreţi medalii, dar ne trataţi ca pe nişte sclavi!"
Handbalista Ramona Farcău, fosta golgheteră la Olimpiada de la Beijing, a postat un mesaj dur la adresa autorităților.
„Pentru toți cei care se fac responsabili de declinul sportului românesc, pentru toți cei care au ales să-și asocieze imaginea cu munca sportivilor de performanță, alergând doar după propriile beneficii, pentru toți cei care au ajuns să conducă destinele sportivilor din România fără nici un fel de competență...Respectați-vă valorile!!!" este mesajul handbalistei pe Facebook.
Mesajul a fost însoțit de o imagine în care sportiva poartă un tricou cu inscripția: „Vreți medalii, dar ne tratați ca pe niște sclavi! Respectați-ne!”
Handbalista Ramona Farcău evoluează în prezent la CSM Ploiești, formație care se confruntă cu mari probleme financiare și care peste o lună de zile ar trebui să reprezinte România în cupele europene, scrie digisport.ro.
La Olimpiada de la Rio sportivii din delegația României au obținut până acum patru medalii.
Sursa: (Foto Laurence Griffiths/Guliver/Getty Images)
Echipa feminină de spadă a României a obținut joi medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. În imagine spadasina Ana Maria Popescu punctează din săritură în confruntarea cu Anqi Xu, din China, în ziua a șasea a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. (Foto Laurence Griffiths/Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto Mike Ehrmann/Guliver/ Getty Images)
Halterofilul român Gabriel Sîncrăian a obținut bronzul la categoria 85 de kilograme, în ziua a șaptea a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. Este cea de-a treia medalie câștigată pentru România la Jocurile Olimpice de la Rio. (Foto Mike Ehrmann/Guliver/ Getty Images)
Sursa: (Foto Clive Brunskill/Guliver/Getty Images)
Tenismenii Florin Mergea și Horia Tecău au câștigat medaliile de argint în proba masculină de dublu, vineri, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. Ei au pierdut în finală în fața spaniolilor Marc Lopez și Rafael Nadal cu 6-2, 3-6, 6-4. (Foto Clive Brunskill/Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto Salih Zeki Fazlioglu/Anadolu Agency/Guliver/ Getty Images)
Meci dramatic între echipa feminină de tenis de masă a României și cea a Coreea de Sud. Din păcate, sportivele noastre au pierdut cu 3-2, vineri, în optimile de finală ale Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. (Foto Salih Zeki Fazlioglu/Anadolu Agency/Guliver/ Getty Images)
Sursa: (Foto Elsa/Guliver/Getty Images)
Daniel Natea a pierdut confruntarea cu Abdullo Tangriev, din Uzbekistan, în optimile de finală ale categoriei +100 de kilograme la judo, în ziua a șaptea a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. (Foto Elsa/Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto Stanislav Krasilnikov\TASS via Guliver/Getty Images)
Momentul de aur. Echipa feminină de spadă a României, formată din Ana Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman și Loredana Dinu, a scris istorie la Jocurile Olimpice de la Rio, cucerind medalia de aur, după un meci spectaculos în care a condus de la un capăt la celălalt.
(Foto Stanislav Krasilnikov\TASS via Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto Lars Baron/Guliver/Getty Images)
România a învins vineri seara Spania la handbal feminin cu scorul de 24-21 la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro. În ultimul meci din grupă, România va juca cu Norvegia şi are nevoie de un singur punct pentru calificarea în sferturile de finală. În imagine - portarul Paula Ungureanu. (Foto Lars Baron/Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto David Ramos/Guliver/Getty Images)
Corina Căprioriu în lacrimi după înfrângerea la judo în fața portughezei Telma Monteiro în ziua a treia a jocurilor olimpice de la Rio. Sportiva româncă a ratat medalia de bronz la categoria 57 de kilograme. „Mi-am dorit o medalie pentru România. Am luptat cât de bine am putut, am dat tot ce am putut, dar, de data aceasta, nu a fost să fie. În astfel de momente este firesc să plângi, o poate înțelege doar un sportiv care a dedicat totul sportului”, a scris Corina Căprioriu pe Facebook. (Foto David Ramos/Guliver/Getty Images)
Sursa: (Foto Cameron Spencer/Guliver/Getty Images)
Delegația României la Jocurile Olimpice de la Rio. Gimnasta Cătălina Ponor a purtat drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. (Foto Cameron Spencer/Guliver/Getty Images)
Abonează-te la newsletterul Republica.ro
Primește cele mai bune articole din partea autorilor.
Comentarii. Intră în dezbatere
Pentru a putea comenta trebuie să fii logat
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre
editorialiștii platformei noastre.
E absolut reala opinia handbalistei. Sa fii sportiv in Romania in fotbal sau in handbal inseamna efectiv sa fii sclav. S-a infiintat INSOLVENTA in cuvant sinonim cu slavia in care 90 % din cluburi nu au obligatia sa-si plateasca sportivii iar 10 % sunt cei cu reprezentare internationala, cel putin la fotbal, care sunt "aburiti".
Astea sunt conditiile sportului romanesc din care se asteapta performanta.
Acum inteleg de ce Halep nu a fost numita sa poarte steagul Romaniei la deschiderea JO. Probabil ca era o tipa de caracter care nu ar fi acceptat mascarada primirii-predarii steagului de la politicieni, CU EI IN CENTRU LA POZA DE GRUP, mai abuziv privind imaginea, ca pe vremea lui Ceausecu.
TRATAMENTUL PRIMIT DE SPORTIVI IN ROMANIA SE REFLECTA IN REZULTATE.
Bietul becali si puscarie a facut ca sa renunte la echipa.
Nu poate un marunt general si un avocatel sa se ia la tranta pentru steaua fara aprobarea primului ministru sau poate chiar mai mult. Ierahic, fiind si militari, ei sunt la ordin. Nimic nu e de capul lor. Asa ca nu-ti fa iluzie becali, patron al singurului club care isi plateste sportivii si are rezultate, fiind ca o oaza de capitalism in tot abuzul comunisto-sclavagist din sportul romanesc.
Felicitam sportivii a caror lacrimi au fost cu adevarat sincere la festivitatea de premiere si ca un protest pentru bataia de joc fata de statutul sportivului in romania, va rog stati departe de politicieni la intoarcere! Ei sunt in campanie si vor incerca sa se folosesca de notorietatea si rezultatele voastre pentru imaginea lor.
Daca voi nu puteti, pentru ca sigur trebuie sa va incasati maruntisul in urma furturilor acestora, atunci televiziunea poate evita medierea.
Like 0
Maria Olaru si Pretul aurului
Sunt bucuros că Maria Olaru s-a hotărât să scrie o carte despre viaţa ei şi despre gimnastică. Poate că toţi sportivii ar trebui să scrie o carte.
Nu este o carte de făcut scandal, nu este o carte cu dezvăluiri şocante, este povestea transformării unui copil în adult, povestea unei vieţi realizate prin gimnastică. Este adevărat, sunt descrise şi greutăţile vieţii de gimnastă de performanţă în practica existentă în România. Dar despre aceste greutăţi, despre duritatea vieţii din gimnastica feminină se ştia, Maria Olaru doar aduce unele completări prin prisma propriei experienţe.
Cartea aceasta ar fi trebuit să apară pe la începutul anilor 90, dar – evident – nu era posibil.
Sistemul de gimnastică moştenit (cuvânt cuprinzător) era inuman nu prin efortul cerut sportivelor, ci prin condiţiile în care avea loc acest efort. Eu nu doresc să scuz pe nimeni, dar s-a ajuns în această situaţie datorită proastei organizări a gimnasticii (şi a sportului în general, în acest caz gimnastica este un exemplu). Ceea ce se întâmpla la majoritatea cluburilor din ţară şi la Deva se cunoştea, doar că nu existau soluţii. Obţinerea medaliilor este singura raţiune a sportului de performanţă, de aceea s-a pus batista pe ţambal, iar acest fapt demonstrează indirect că funcţionarea sportului, a gimnasticii, nu era cea normală. Nu e cazul să fac acum o analiză a sportului românesc, dar trei lucruri vreau să evidenţiez în relaţie cu afirmaţiile mele: 1. Nivelul ştiinţei antrrenamentului este în practică extrem de scăzut, de unde rezultă un volum de efort exagerat de mare şi epuizant, fără a fi completat de programe de refacere (vorba Mariei, gheaţa era mijocul de refacere); 2. Condiţiile de antrenament în gimnastică sunt aproape nule. Toată lumea ştie, dar fatalitatea ne doboară, nu sunt bani. Dacă nu sunt bani, fie facem rost de bani, fie ne lăsăm de gimnastică; 3. Modelul competiţional intern nu corespunde cerinţelor afirmării sportivilor şi antrenorilor şi insist, antrenorilor. Performanţa este obţinută de sportiv, dar numai dacă acesta are un antrenor la spate. Atât timp cât antrenorii sunt trataţi şi au statutul pe care îl au, slabe speranţe la performanţe sportive. Bineînţeles că toate acestea se ştiu.
Să revin la carte, Pretul aurului este o lectură plăcută şi utilă, mai ales pentru cei ce-şi propun să ajungă părinţi, dar şi pentru adolescenţi, cartea asta are un puternic conţinut educativ. Maria Olaru demonstrează prin propriul exemplu că dacă ştii ce vrei, dacă eşti serios, prin sport poţi să-ţi făureşti un destin frumos.
De ce recomand citirea acestei cărţi?
- descrie o poveste de viaţă cu un final fericit;
- ne arată un copil şi puterea lui de a învinge multiple greutăţi într-o lume dură, departe de familie, departe de confortul unei copilării obişnuite;
- dezvăluie o parte (din păcate, prea puţin) a fascinantei lumi a gimansticii;
- trasează linii clare între oameni şi caractere, demonstrând că munca, modestia, bunul simt - chiar dacă sunt considerate în societatea noastră nişte ciudăţenii – sunt singurele valori sociale.
Ieri am terminat de citit cartea, iar azi (15 Aug. 2016) le ţin pumnii altor doi titani şi supravieţuitori ai gimansticii, Cătălina Ponor şi Marian Drăgulescu, in finalele pe aparate la Rio.
Un gand bun pentru toate gimnastele din toate timpurile ale României, să fiţi fericite „fomistelor”!
Sportul a fost singurul motiv ce m-a facut sa ma simt mandru ca sunt roman. Incepand cu Nadia Comaneci si pana acum.
PS
Daca Dragulescu va rata, este dintr-un singur motiv, omul asta nu a avut niciodata parte de echilibru emotional, tot timpul a concurat crispat, sub tensiune, din variate motive. Sper ca macar acum sa fie linistit si detasat. Succes omule!
Like 0
Sport profesionist din bani publici? De ce? Nea-u ramas bani de la spitale si scoli? Premiile primite de sportivi sunt personale (handbalul parca e sport de echipa) sau ale echipei. La Ploiesti s-a furat la greu din buget, bani dat pe fotbalul profesionist. (1) 33 milioane lei volosevici in 2008-2012, 8 milioane lei badescu (2012-2016). Al doilea a luat 3 ani. Multi din acesti bani mergeau in buzunarele primarilor.
Like 0
Farcau e legitimata la CSM Ploiesti. Adica la Clubul Sportiv...Municipal Ploiesti. Clubul primeriei din Ploiesti cu alte cuvinte. Deci e platita din bani publici, dar asta nu o deranjaza. O deranjaza insa ca nu e platita si mai bine din bani publlici. Nu o intereseaza ca de fapt "spectacolul" produs de a nu aduce pe mai nimeni in tribune, nu atrage nici o televiziune care sa plateasca niste bani. Ea se agita ca nu-i da statul si mai multi bani.
Federatia romana de handbal isi permite sa plateasca unul din cei mai buni antrenori. O face din banii veniti de la Ministerul Tineretului si Sporturilor. Adica tot din bani publici. Si totusi, doamna Farca considera ca n-are toate conditiile, desi are conditii mult peste ce ar avea daca ar trebui sa fie platita si pregatita din ce produce. Cum o face Tecau de ex. Sau Lebron James. Sau Adi Popa. Stiu, Adi Popa nu merge la Olimpiada. Dar nici Farcau n-a mers.
Mult hulita Federatie Romana de Fotbal isi plateste antrenorul din ce produce. Adica din drepturile de televizare ale meciurilor nationalei, sponsorizari, bilete vandute, sume castigate in urma prezentelor la turnee finale. Acum s-a calificat la Euro, si urmatorii doi ani isi permite un antrenor mai cu nume. Daum. Nu asa important in fotbal ca Thomas Ryde in handbal, dar antrenorul pe care si-l permite din ce produce.
Desi statul roman ii pune la handbal la dispozitie, din banii unora care poate nici n-au auzit de Cristina Neagu, cu atat mai putin de Farcau, unul din cei mai buni antrenori din lume, desi Farcau sau Neagu nu produc atat de multi bani incat Federatia sa se autosustina (si sa o spunem pe sleau...nu produce pt ca de fapt handbalul nu atrage atat de multi oameni, nu intereseaza pe atat de multi cu adevarat, incat sa atraga televizari, sa atraga sponsorizari; nu pot sa vanda meciurile la fel de scump ca FRF, pt ca nu se uita la fel de multi oameni, oricat s-ar nega asta)
Doamna farcau e legitimata la un club sustinut financiar de Primaria Ploiesti. Aceeasi primarie care e acnhetata pt...faptul ca a finantat cluburile sportive mult peste ce prevede legea ca poate. Pe doamna Farcau nu o intereseaza asta. Ea vrea si mai multi bani de la stat, ca stie ca "spectacoul" oferit de ea nu se vinde, nu produce bani pe cat consuma.
Un soi de cersetorie de care m-am cam saturat.
P.S. Romania plateste cu 70.000 euro medalia de aur. Adica valoarea. SUA cu 20.000. Marea Britanie cu un ursulet de plus. Nu glumesc, cu un ursulet de plus.
Deci cum adica nu ne pretuim valorile?
Domnita nu cere investitii in copii si juniori, in locul primelor alora, cere sa fie respectate "valorile", deci cei care au facut deja ceva. O atitudine care ne-a adus exact aici unde suntem.
De fapt valorile ar trebui sa se intretina din rezultatul muncii lor, nu din prime de stat, nu din salarii platite de primarie. Iar banii aia investiti in copii si juniori.
„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.
Există și români fericiți. Și, cu certitudine, doi dintre ei sunt frații Ioan și Viorel Micula, care, din recunoștință pentru câte a făcut statul român pentru ei, și-au luat cetățenie suedeză. Foto: investigatoria.ro
Copil fiind, înainte de 1990, „recrutam” câte un adolescent mai vânjos din cartier ca să cărăm sacoșele cu 10-12 recipiente din sticlă, pe care le dădeam goale și le aduceam acasă pline cu apă minerală. Vecinul se alegea cu o monedă sau un biscuit Poiana. Dacă știa să negocieze mai bine, primea cu împrumut mingea mea de fotbal, câteva ore.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Astea sunt conditiile sportului romanesc din care se asteapta performanta.
Acum inteleg de ce Halep nu a fost numita sa poarte steagul Romaniei la deschiderea JO. Probabil ca era o tipa de caracter care nu ar fi acceptat mascarada primirii-predarii steagului de la politicieni, CU EI IN CENTRU LA POZA DE GRUP, mai abuziv privind imaginea, ca pe vremea lui Ceausecu.
TRATAMENTUL PRIMIT DE SPORTIVI IN ROMANIA SE REFLECTA IN REZULTATE.
Bietul becali si puscarie a facut ca sa renunte la echipa.
Nu poate un marunt general si un avocatel sa se ia la tranta pentru steaua fara aprobarea primului ministru sau poate chiar mai mult. Ierahic, fiind si militari, ei sunt la ordin. Nimic nu e de capul lor. Asa ca nu-ti fa iluzie becali, patron al singurului club care isi plateste sportivii si are rezultate, fiind ca o oaza de capitalism in tot abuzul comunisto-sclavagist din sportul romanesc.
Felicitam sportivii a caror lacrimi au fost cu adevarat sincere la festivitatea de premiere si ca un protest pentru bataia de joc fata de statutul sportivului in romania, va rog stati departe de politicieni la intoarcere! Ei sunt in campanie si vor incerca sa se folosesca de notorietatea si rezultatele voastre pentru imaginea lor.
Daca voi nu puteti, pentru ca sigur trebuie sa va incasati maruntisul in urma furturilor acestora, atunci televiziunea poate evita medierea.
Sunt bucuros că Maria Olaru s-a hotărât să scrie o carte despre viaţa ei şi despre gimnastică. Poate că toţi sportivii ar trebui să scrie o carte.
Nu este o carte de făcut scandal, nu este o carte cu dezvăluiri şocante, este povestea transformării unui copil în adult, povestea unei vieţi realizate prin gimnastică. Este adevărat, sunt descrise şi greutăţile vieţii de gimnastă de performanţă în practica existentă în România. Dar despre aceste greutăţi, despre duritatea vieţii din gimnastica feminină se ştia, Maria Olaru doar aduce unele completări prin prisma propriei experienţe.
Cartea aceasta ar fi trebuit să apară pe la începutul anilor 90, dar – evident – nu era posibil.
Sistemul de gimnastică moştenit (cuvânt cuprinzător) era inuman nu prin efortul cerut sportivelor, ci prin condiţiile în care avea loc acest efort. Eu nu doresc să scuz pe nimeni, dar s-a ajuns în această situaţie datorită proastei organizări a gimnasticii (şi a sportului în general, în acest caz gimnastica este un exemplu). Ceea ce se întâmpla la majoritatea cluburilor din ţară şi la Deva se cunoştea, doar că nu existau soluţii. Obţinerea medaliilor este singura raţiune a sportului de performanţă, de aceea s-a pus batista pe ţambal, iar acest fapt demonstrează indirect că funcţionarea sportului, a gimnasticii, nu era cea normală. Nu e cazul să fac acum o analiză a sportului românesc, dar trei lucruri vreau să evidenţiez în relaţie cu afirmaţiile mele: 1. Nivelul ştiinţei antrrenamentului este în practică extrem de scăzut, de unde rezultă un volum de efort exagerat de mare şi epuizant, fără a fi completat de programe de refacere (vorba Mariei, gheaţa era mijocul de refacere); 2. Condiţiile de antrenament în gimnastică sunt aproape nule. Toată lumea ştie, dar fatalitatea ne doboară, nu sunt bani. Dacă nu sunt bani, fie facem rost de bani, fie ne lăsăm de gimnastică; 3. Modelul competiţional intern nu corespunde cerinţelor afirmării sportivilor şi antrenorilor şi insist, antrenorilor. Performanţa este obţinută de sportiv, dar numai dacă acesta are un antrenor la spate. Atât timp cât antrenorii sunt trataţi şi au statutul pe care îl au, slabe speranţe la performanţe sportive. Bineînţeles că toate acestea se ştiu.
Să revin la carte, Pretul aurului este o lectură plăcută şi utilă, mai ales pentru cei ce-şi propun să ajungă părinţi, dar şi pentru adolescenţi, cartea asta are un puternic conţinut educativ. Maria Olaru demonstrează prin propriul exemplu că dacă ştii ce vrei, dacă eşti serios, prin sport poţi să-ţi făureşti un destin frumos.
De ce recomand citirea acestei cărţi?
- descrie o poveste de viaţă cu un final fericit;
- ne arată un copil şi puterea lui de a învinge multiple greutăţi într-o lume dură, departe de familie, departe de confortul unei copilării obişnuite;
- dezvăluie o parte (din păcate, prea puţin) a fascinantei lumi a gimansticii;
- trasează linii clare între oameni şi caractere, demonstrând că munca, modestia, bunul simt - chiar dacă sunt considerate în societatea noastră nişte ciudăţenii – sunt singurele valori sociale.
Ieri am terminat de citit cartea, iar azi (15 Aug. 2016) le ţin pumnii altor doi titani şi supravieţuitori ai gimansticii, Cătălina Ponor şi Marian Drăgulescu, in finalele pe aparate la Rio.
Un gand bun pentru toate gimnastele din toate timpurile ale României, să fiţi fericite „fomistelor”!
Sportul a fost singurul motiv ce m-a facut sa ma simt mandru ca sunt roman. Incepand cu Nadia Comaneci si pana acum.
PS
Daca Dragulescu va rata, este dintr-un singur motiv, omul asta nu a avut niciodata parte de echilibru emotional, tot timpul a concurat crispat, sub tensiune, din variate motive. Sper ca macar acum sa fie linistit si detasat. Succes omule!
Federatia romana de handbal isi permite sa plateasca unul din cei mai buni antrenori. O face din banii veniti de la Ministerul Tineretului si Sporturilor. Adica tot din bani publici. Si totusi, doamna Farca considera ca n-are toate conditiile, desi are conditii mult peste ce ar avea daca ar trebui sa fie platita si pregatita din ce produce. Cum o face Tecau de ex. Sau Lebron James. Sau Adi Popa. Stiu, Adi Popa nu merge la Olimpiada. Dar nici Farcau n-a mers.
Mult hulita Federatie Romana de Fotbal isi plateste antrenorul din ce produce. Adica din drepturile de televizare ale meciurilor nationalei, sponsorizari, bilete vandute, sume castigate in urma prezentelor la turnee finale. Acum s-a calificat la Euro, si urmatorii doi ani isi permite un antrenor mai cu nume. Daum. Nu asa important in fotbal ca Thomas Ryde in handbal, dar antrenorul pe care si-l permite din ce produce.
Desi statul roman ii pune la handbal la dispozitie, din banii unora care poate nici n-au auzit de Cristina Neagu, cu atat mai putin de Farcau, unul din cei mai buni antrenori din lume, desi Farcau sau Neagu nu produc atat de multi bani incat Federatia sa se autosustina (si sa o spunem pe sleau...nu produce pt ca de fapt handbalul nu atrage atat de multi oameni, nu intereseaza pe atat de multi cu adevarat, incat sa atraga televizari, sa atraga sponsorizari; nu pot sa vanda meciurile la fel de scump ca FRF, pt ca nu se uita la fel de multi oameni, oricat s-ar nega asta)
Doamna farcau e legitimata la un club sustinut financiar de Primaria Ploiesti. Aceeasi primarie care e acnhetata pt...faptul ca a finantat cluburile sportive mult peste ce prevede legea ca poate. Pe doamna Farcau nu o intereseaza asta. Ea vrea si mai multi bani de la stat, ca stie ca "spectacoul" oferit de ea nu se vinde, nu produce bani pe cat consuma.
Un soi de cersetorie de care m-am cam saturat.
P.S. Romania plateste cu 70.000 euro medalia de aur. Adica valoarea. SUA cu 20.000. Marea Britanie cu un ursulet de plus. Nu glumesc, cu un ursulet de plus.
Deci cum adica nu ne pretuim valorile?
Domnita nu cere investitii in copii si juniori, in locul primelor alora, cere sa fie respectate "valorile", deci cei care au facut deja ceva. O atitudine care ne-a adus exact aici unde suntem.
De fapt valorile ar trebui sa se intretina din rezultatul muncii lor, nu din prime de stat, nu din salarii platite de primarie. Iar banii aia investiti in copii si juniori.