„Nu mi s-a întâmplat niciodată să îmi găsesc elevii plictisiți, lipsiți de chef. De fiecare dată când începe programul after-school, mă întreabă: Doamna, ce facem astăzi? Așa că niciodată nu pot să mă las pradă oboselii, trebuie mereu să inventez ceva”, spune Iuliana Mănescu, profesoară de limba română la Școala Gimnazială Scundu, județul Vâlcea.
Împreună cu alți trei colegi, Iuliana Mănescu se ocupă de programul after-school la care iau parte toți cei 30 de elevi de gimnaziu din Scundu. În fiecare zi de școală, copiii primesc aici o masă caldă, își fac temele sau lămuresc lucruri rămase neclare în timpul orelor. În plus, au parte și de activități care să îi ajute să comunice și să se înțeleagă mai bine. În sistemul românesc de învățământ, care încurajează competiția și individualismul, rivalitățile dintre copii se nasc ușor. Mai rare sunt însă prilejurile în care elevii au ocazia să vadă ce au în comun, nu ceea ce îi desparte.
Bomboanele care îi ajută pe copii să spună ce îi doare
Odată, Iuliana Mănescu a venit la after cu un castron de bomboane, aflate în ambalaje de diferite culori. Fiecare dintre copii putea să își aleagă oricâte și de orice fel, însă fiecare bomboană avea un „preț”. Pentru o bomboană în ambalaj de culoare roșie, elevii trebuiau să vorbească despre un lucru care îi înfurie. Pentru una în ambalaj de culoare verde, despre un lucru care îi întristează. Pentru una în ambalaj de culoare galbenă, despre ceva care îi bucură. Copiii au descoperit cu toții că îi întristează același lucru: să își vadă părinții certându-se. „Asta i-a apropiat un pic”, crede profesoara.
Copiii, care învață în afterschool-ul organizat de Fundația World Vision, cu sprijin financiar de la Fundația Vodafone România, au fost în această vară în vacanță la Straja.
„Nu mă așteptam să fie atât de entuziasmați, am avut surpriza să-i văd participând cu tot sufletul la absolut toate jocurile. Jocurile erau bazate pe cooperare, ca să reușească să ducă o sarcină la bun sfârșit trebuiau să lucreze împreună, iar asta i-a ajutat”, spune Iuliana Mănescu. Cei mai mulți dintre copiii de la afterschool au rar ocazia să iasă din localitatea în care s-au născut, cu atât mai puțin pentru o vacanță. Mulți au responsabilități în gospodărie sau trebuie să aibă grijă de frații mai mici. Câteodată s-a mai întâmplat ca un copil să nu poată participa la activități pentru că trebuia să aibă grijă de animale. „Însă aceste lucruri au rămas excepții. Părinții au înțeles că e important să își lase copiii la afterschool, să îi ajute să rămână copii, să învețe și să-și facă un viitor mai bun”, povestește Iuliana Mănescu.
„Ați auzit cuvântul simfonie. Dar ați ascultat vreo simfonie?”
Profesoară de limba română, aceasta încearcă să găsească moduri inedite în care să-i atragă spre lectură și să îi provoace să scrie. Când au avut de studiat la clasă Călin (file din poveste), de Mihai Eminescu, a reușit să îi determine să citească poemul cerându-le să îl ilustreze cu desene făcute de ei.
Ca să îi încurajează să scrie, a făcut cu copiii o revistă a clasei, în care aceștia au putut să istorisească întâmplări din viața lor și să povestească despre lucruri care îi interesează de la youtuberii preferați la parkour. În timpul Săptămânii Altfel, au improvizat în sala de lasă un studio de televiziune.
„Pe tabla smart, oferită de Fundația Vodafone România, am proiectat diferite imagini sau harta țării și temperatura din marile orașe. Copiii au filmat și au editat singuri materialele, au pus burtiere, am fost surprinsă să văd cât sunt de pricepuți la asta”, spune Iuliana Mănescu.
Altădată profesoara a întâlnit într-un text pe care îl studiau o expresie „o simfonie de culori”. I-a întrebat: „Voi știți ce este aceea o simfonie?”. A avut surpriza să afle că nu, iar atunci le-a ales câteva fragmente din simfonii cunoscute, pe care copiii le-au putut asculta.
Traseu de joacă în curtea școlii
Pentru că elevilor le place să alerge și să se joace, anul trecut, în ultimele săptămâni de școală, profesorii i-au lăsat să își creeze un traseu de joacă cu diferite provocări în mica curte betonată. Profesoara de istorie a venit cu modelele, iar copiii le-au pictat. „Aveam mai multe posibilități, să luăm o vopsea mai scumpă, care rezistă la ploaie sau una mai ieftină. Am luat-o totuși pe cea mai ieftină, pentru că am spus că dacă se vor șterge desenele, le vom reface. În timpul vacanței, s-au șters un pic, dar cei din echipa școlii le-au mai retușat pe margini. Iar în prima zi de școală, copiii s-au bucurat că au găsit traseul, stăteau la școală să îl facă”, povestește profesoara.
Cum a schimbat after-ul viața copiilor
Predă la Școala Scundu de anul trecut, însă after-school-ul funcționează aici de patru ani. Ion Cîrstea, directorul instituției de învățământ, a observat în timp mici schimbări la copii. „Dacă în primii ani trebuia să mergem după ei și să insistăm să își facă temele, acum li se pare normal să meargă la after-school. După ce iau masă se duc singuri și se apucă de teme, iar pe noi, profesorii, ne întreabă atunci când nu înțeleg ceva”, spune directorul. Ca în multe școli din mediul rural, și aici există copii în risc de abandon școlar. „Anul trecut, am reușit să convingem un copil să rămână în școală, deși nu mai voia să vină. De asemenea, avem un băiețel care are 16 ani și este în clasa a cincea. Nu a rămas repetent niciodată, dar din motive medicale - are tetrapareză spastică, a fost dat mai târziu la școală. Anul trecut nu voia să rămână la afterschool, dar acum vine. Contează foarte mult și colectivul de copii cu care s-a împrietenit. Faptul că fac activități non-formale și merg împreună în tabere ajută foarte mult. Pentru că da, copiii trebuie să învețe, dar trebuie să se și joace. Și acest lucru l-am învățat și noi, profesorii, la after-school. Să lucrăm și non-formal cu elevii noștri”, spune Ion Cîrstea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu s-au lămurit toţi, dar s-au lămurit mulţi.
Profesorii care dansează cu graţie pe marginea programei sunt şi cei care reuşesc cele mai multe lucruri.
Ce treaba are insa programa cu articolul asta? In articol e vorba in mare de after-school si activitati extrascolare
Da, da, limbajul n-are nimic... absolut nimic... nimic... Că doar toţi l-am tocit cu bucurie la teze sau la bac...
"Morfologia şi sintaxa imaginii bi- şi tridimensionale."
La o materie numită EDUCAŢIE PLASTICĂ. Ştiţi cum se "morfoleşte " o imagine? Ei, aflaţi.
Şi nu e programă de vocaţional, de liceu de arte. E programă de teoretic.
Sau, aceeaşi materie, la clasa a V-a:
"Clasificarea culorilor - CONFORM TEORIEI CONSTRUCTIVE despre culoare. "
Atât apare. Numai că profesorii ştiu ce e cu teoria constructivă. Ştiu şi cine a pus-o în circulaţie şi ştiu şi cu ce se mănâncă. Şi o dau. La clasă o dau. Şi cade frumos. Aşa, constructivo-analitico-impresivo-morfologistic. Face bum!
Programa e buba. Pentru cine vrea să vadă.
Si nu, programa nu are nici o problema. Se poate preda absolut OK dupa programele aflate azi un uz. De fapt cei capabili predau fara probleme dupa ele de ani buni. Nu se cer standarde de facultate.
Da, predau după ele de ani buni, cu rezultatele pe care le ştim. Adică împuşti nota şi pe urmă se şterge, că doar n-o să reţii intertextualitatea metatextuală intertextualistă a Baltagului. Vorba dvs: ce era de demonstrat s-a demonstrat. Pentru notă şi examene.
Că de fapt asta e învăţământul românesc: o fabrică de memorizare. După ce părăseşti şcoala uiţi. Uiţi complet. Şi e verificabil.
E o reţeta standard. Tot de ani buni.
Eu va intrebam insa punctual de citatul pe care dvs. l-ati dat intr-un comentariu anterior. Din ce lucrare ati luat acel citat? As fi foarte curios sa o citesc.
"După ce părăseşti şcoala uiţi. Uiţi complet. Şi e verificabil." - serios? Aveti date in acest sens, vreun studiu care sa demonstreze lucrul asta? Cati uita, cat uita si din ce cauze?
"Că de fapt asta e învăţământul românesc: o fabrică de memorizare." - absolut fals. Nu scrie nicaieri ca memorizarea e baza. Ideea e sa intelegi niste lucruri, asta se aplica la toate materiile. Asa se lucreaza corect, de ani buni. Fiecare insa alege sa lucreze asa cum doreste. Vrei doar sa "impusti" note, e alegerea ta, cu consecintele de rigoare, desigur.
"Aveti date in acest sens, vreun studiu care sa demonstreze lucrul asta?"
Câte date doriţi? Luăm orice liceu doriţi dvs., orice stradă, orice cartier şi cerem la rece un scurt comentariu plastic pe o imagine din orice perioadă a istoriei artei. Aşa, măcar un termen de specialitate la prima vedere.
Ce credeţi că iese? Hm?
Da, se învaţă la şcoală încă din anii 60. Sunt aceeaşi termeni şi la critica literară, şi la cea plastică sau la muzicologie.
Daa, foarte corect se face! Se şi vede rezultatul.
"Câte date doriţi?" - am mai vorbit despre asta, ceva relevant din punct de vedere statistic, un studiu realizat corect, cu date centralizate si analizate corect. Nu ceva facut dupa ureche.
"Daa, foarte corect se face! Se şi vede rezultatul." - da, cine lucreaza corect are parte de niste avantaje semnificative dupa terminarea scolii, cine nu, mai putin.
Citatul cu metatextualitatea sa inteleg ca l-ati inventat dvs.?
Vai, nu s-au plâns de progrmă? Fuarte interesant! Probabil că din cauza asta teoria constructivă e cunoscută atât de bine la vârstele mici, tocmai pentru că este atât de simplă.
Aha, dvs. susțineți că oricine cunoaște aceste teorii și că oricine, în orice loc și în orice condiții se poate descurca cu ceea la noi se consideră a fi cultură generală (deși nu este).
Nu știu ce spune statistica, dar știu ce spune realitatea. Și dvs. știți, după cum știe oricine de pe acest forum. Dar vorim și noi discuții despre statistici și alte chestii din astea.
"Probabil că din cauza asta teoria constructivă e cunoscută atât de bine la vârstele mici, tocmai pentru că este atât de simplă." - cat de bine e cunoscuta, mai exact, si de unde rezulta asta?
"Nu știu ce spune statistica, dar știu ce spune realitatea." - daca nu aveti la dispozitie astfel de date atunci nu, nu stiti ce spune realitatea la nivel de sistem. Stiti eventual ceva despre experientele unor cunoscuti, atat. Studiile statistice nu se fac degeaba.
Inteleg ca ati inventat citatul de la inceput legat de metatextualitate. Ce ati facut atunci se cheama om de paie si e o greseala de logica.