Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Metoda prin care o profesoară de română din Vâlcea își convinge elevii să citească, să scrie articole și să vorbească despre ei înșiși

„Nu mi s-a întâmplat niciodată să îmi găsesc elevii plictisiți, lipsiți de chef. De fiecare dată când începe programul after-school, mă întreabă: Doamna, ce facem astăzi? Așa că niciodată nu pot să mă las pradă oboselii, trebuie mereu să inventez ceva”, spune Iuliana Mănescu, profesoară de limba română la Școala Gimnazială Scundu, județul Vâlcea.

Împreună cu alți trei colegi, Iuliana Mănescu se ocupă de programul after-school la care iau parte toți cei 30 de elevi de gimnaziu din Scundu. În fiecare zi de școală, copiii primesc aici o masă caldă, își fac temele sau lămuresc lucruri rămase neclare în timpul orelor. În plus, au parte și de activități care să îi ajute să comunice și să se înțeleagă mai bine. În sistemul românesc de învățământ, care încurajează competiția și individualismul, rivalitățile dintre copii se nasc ușor. Mai rare sunt însă prilejurile în care elevii au ocazia să vadă ce au în comun, nu ceea ce îi desparte.

Bomboanele care îi ajută pe copii să spună ce îi doare

Odată, Iuliana Mănescu a venit la after cu un castron de bomboane, aflate în ambalaje de diferite culori. Fiecare dintre copii putea să își aleagă oricâte și de orice fel, însă fiecare bomboană avea un „preț”. Pentru o bomboană în ambalaj de culoare roșie, elevii trebuiau să vorbească despre un lucru care îi înfurie. Pentru una în ambalaj de culoare verde, despre un lucru care îi întristează. Pentru una în ambalaj de culoare galbenă, despre ceva care îi bucură. Copiii au descoperit cu toții că îi întristează același lucru: să își vadă părinții certându-se. „Asta i-a apropiat un pic”, crede profesoara.

Copiii, care învață în afterschool-ul organizat de Fundația World Vision, cu sprijin financiar de la Fundația Vodafone România, au fost în această vară în vacanță la Straja. 

„Nu mă așteptam să fie atât de entuziasmați, am avut surpriza să-i văd participând cu tot sufletul la absolut toate jocurile. Jocurile erau bazate pe cooperare, ca să reușească să ducă o sarcină la bun sfârșit trebuiau să lucreze împreună, iar asta i-a ajutat”, spune Iuliana Mănescu. Cei mai mulți dintre copiii de la afterschool au rar ocazia să iasă din localitatea în care s-au născut, cu atât mai puțin pentru o vacanță. Mulți au responsabilități în gospodărie sau trebuie să aibă grijă de frații mai mici. Câteodată s-a mai întâmplat ca un copil să nu poată participa la activități pentru că trebuia să aibă grijă de animale. „Însă aceste lucruri au rămas excepții. Părinții au înțeles că e important să își lase copiii la afterschool, să îi ajute să rămână copii, să învețe și să-și facă un viitor mai bun”, povestește Iuliana Mănescu.

„Ați auzit cuvântul simfonie. Dar ați ascultat vreo simfonie?”

Profesoară de limba română, aceasta încearcă să găsească moduri inedite în care să-i atragă spre lectură și să îi provoace să scrie. Când au avut de studiat la clasă Călin (file din poveste), de Mihai Eminescu, a reușit să îi determine să citească poemul cerându-le să îl ilustreze cu desene făcute de ei.

Ca să îi încurajează să scrie, a făcut cu copiii o revistă a clasei, în care aceștia au putut să istorisească întâmplări din viața lor și să povestească despre lucruri care îi interesează de la youtuberii preferați la parkour. În timpul Săptămânii Altfel, au improvizat în sala de lasă un studio de televiziune. 

„Pe tabla smart, oferită de Fundația Vodafone România, am proiectat diferite imagini sau harta țării și temperatura din marile orașe. Copiii au filmat și au editat singuri materialele, au pus burtiere, am fost surprinsă să văd cât sunt de pricepuți la asta”, spune Iuliana Mănescu. 

Altădată profesoara a întâlnit într-un text pe care îl studiau o expresie „o simfonie de culori”. I-a întrebat: „Voi știți ce este aceea o simfonie?”. A avut surpriza să afle că nu, iar atunci le-a ales câteva fragmente din simfonii cunoscute, pe care copiii le-au putut asculta.

Traseu de joacă în curtea școlii

Pentru că elevilor le place să alerge și să se joace, anul trecut, în ultimele săptămâni de școală, profesorii i-au lăsat să își creeze un traseu de joacă cu diferite provocări în mica curte betonată. Profesoara de istorie a venit cu modelele, iar copiii le-au pictat. „Aveam mai multe posibilități, să luăm o vopsea mai scumpă, care rezistă la ploaie sau una mai ieftină. Am luat-o totuși pe cea mai ieftină, pentru că am spus că dacă se vor șterge desenele, le vom reface. În timpul vacanței, s-au șters un pic, dar cei din echipa școlii le-au mai retușat pe margini. Iar în prima zi de școală, copiii s-au bucurat că au găsit traseul, stăteau la școală să îl facă”, povestește profesoara.

Cum a schimbat after-ul viața copiilor

Predă la Școala Scundu de anul trecut, însă after-school-ul funcționează aici de patru ani. Ion Cîrstea, directorul instituției de învățământ, a observat în timp mici schimbări la copii. „Dacă în primii ani trebuia să mergem după ei și să insistăm să își facă temele, acum li se pare normal să meargă la after-school. După ce iau masă se duc singuri și se apucă de teme, iar pe noi, profesorii, ne întreabă atunci când nu înțeleg ceva”, spune directorul. Ca în multe școli din mediul rural, și aici există copii în risc de abandon școlar. „Anul trecut, am reușit să convingem un copil să rămână în școală, deși nu mai voia să vină. De asemenea, avem un băiețel care are 16 ani și este în clasa a cincea. Nu a rămas repetent niciodată, dar din motive medicale - are tetrapareză spastică, a fost dat mai târziu la școală. Anul trecut nu voia să rămână la afterschool, dar acum vine. Contează foarte mult și colectivul de copii cu care s-a împrietenit. Faptul că fac activități non-formale și merg împreună în tabere ajută foarte mult. Pentru că da, copiii trebuie să învețe, dar trebuie să se și joace. Și acest lucru l-am învățat și noi, profesorii, la after-school. Să lucrăm și non-formal cu elevii noștri”, spune Ion Cîrstea.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Da, învaţă cu plăcere şi uită cu la fel de multă plăcere. Cum trece examenul, cum au şi uitat.
    • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta asta?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Cred că de pe teren. E verificabil.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Eu am verificat si am observat fix opusul. Aveti niste date statistice care sa confirme sau sa infirme concluzia dvs.?
      • Like 0
  • Aceasta profesoara demonstreaza ca daca stii cum sa le atragi atentia, copiii pot fi productivi dar si invata cu placere.
    • Like 0
  • Da, dar câți profesori sunt ca acea profesoară sau ca acel director de școală din Scundu? Mai ales în mediul rural, unde școlile sunt pline de suplinitori și profesoori navetiști, care abia așteaptă să-și termine orele cum o da Dumnezeu și s-o șteargă acasă! Ca să nu mai vorbesc de nivelul lor de pregătire! Păi eu am făcut școala generală la țară (1960-1968) și, alături de alți trei-patru colegi de clasă, ne puteam măsura de la egal la egal cu oricare elev foarte bun de la școli renumite din Râmnicu Vâlcea. Mi-a făcut mare plăcere când, în urmă cu câțiva ani o doamnă psiholog originară din Călimănești mi-a spus că ei și colegilor le era o frică de moarte la olimpiadele de limba română și matematică de elevii din Loviște, și, în special de cei din comuna Câineni, județul Vâlcea.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Personal nu cunosc situaţia, dar cunosc reţeta. Nu e niciun secret că numeroşi profesori au început să arunce la coş limbajul abracadabrant al programelor şi manualelor şcolare (ex. "temitizarea exhaustiv metatextualo-liricoidă e epicii textauliste sadoveniene") şi să-l înlocuiască cu unul adaptat vârstei, ba chiar cu lecturi adaptate vârstei. Normal că trebuie să-l mai păleşti pe micuţ şi cu "Baltagul" - că doar i se cere la examen - dar în mare lumea s-a cam lămurit cum e cu pragurile de dezvoltare.

    Nu s-au lămurit toţi, dar s-au lămurit mulţi.

    Profesorii care dansează cu graţie pe marginea programei sunt şi cei care reuşesc cele mai multe lucruri.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Limbajul nu are nici o problema, iar programele si manualele sunt lucruri complet diferite. Lecturile de asemenea, poate cu cateva exceptii, sunt adaptate varstei. Programa a fost OK dintotdeauna.
      Ce treaba are insa programa cu articolul asta? In articol e vorba in mare de after-school si activitati extrascolare
      • Like 0
    • @ Valentin
      (comentariu dublat)
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      << Metatextualitea intertexuală a textului epic, care metatextualizează completiv versificaţia abundetă a trohaicului epic metatextualizat, cu o uşoară urmă de metaversificaţie metaintertextualizant-fulguantă textualizat concentrică. Autorul a metatextualizat contextual intertextual intenţia de simetrie epică...>>

      Da, da, limbajul n-are nimic... absolut nimic... nimic... Că doar toţi l-am tocit cu bucurie la teze sau la bac...
      • Like 0
    • @ Valentin
      Limbajul acesta exact citat de dvs. e impus in programa? Nu. Si nu, n-am tocit toti. N-a fost nevoie. Apropo, din ce carte e citatul acela?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Vreţi programă? Luaţi de-aici:
      "Morfologia şi sintaxa imaginii bi- şi tridimensionale."

      La o materie numită EDUCAŢIE PLASTICĂ. Ştiţi cum se "morfoleşte " o imagine? Ei, aflaţi.

      Şi nu e programă de vocaţional, de liceu de arte. E programă de teoretic.

      Sau, aceeaşi materie, la clasa a V-a:

      "Clasificarea culorilor - CONFORM TEORIEI CONSTRUCTIVE despre culoare. "

      Atât apare. Numai că profesorii ştiu ce e cu teoria constructivă. Ştiu şi cine a pus-o în circulaţie şi ştiu şi cu ce se mănâncă. Şi o dau. La clasă o dau. Şi cade frumos. Aşa, constructivo-analitico-impresivo-morfologistic. Face bum!

      Programa e buba. Pentru cine vrea să vadă.

      • Like 0
    • @ Valentin
      Eu vorbeam de programa de limba romana si citatul anterior pe care l-ati dat, cel cu "metatextualitatea intertextuala". Tot n-am inteles din ce carte e luat acel citat, sau unde se cere mai exact asa ceva in programa de limba romana.
      Si nu, programa nu are nici o problema. Se poate preda absolut OK dupa programele aflate azi un uz. De fapt cei capabili predau fara probleme dupa ele de ani buni. Nu se cer standarde de facultate.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Vă poate explica un profesor de limba română, cum la educaţie plastică vă poate explica unul de educaţie plastică.
      Da, predau după ele de ani buni, cu rezultatele pe care le ştim. Adică împuşti nota şi pe urmă se şterge, că doar n-o să reţii intertextualitatea metatextuală intertextualistă a Baltagului. Vorba dvs: ce era de demonstrat s-a demonstrat. Pentru notă şi examene.

      Că de fapt asta e învăţământul românesc: o fabrică de memorizare. După ce părăseşti şcoala uiţi. Uiţi complet. Şi e verificabil.

      E o reţeta standard. Tot de ani buni.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Da, mi-au explicat profesori de limba romana. Mi-au explicat cum standardele la examene in ultimii ani sunt de tot rasul, si sunt in totalitate de acord. Testarea nationala a devenit o gluma pe langa ce am dat eu la vremea mea. Si nu, nu e nevoie sa "impusti" nimic, dupa cum nu e nevoie sa "tocesti". Sunt niste notiuni simple care se inteleg si mai apoi se aplica.
      Eu va intrebam insa punctual de citatul pe care dvs. l-ati dat intr-un comentariu anterior. Din ce lucrare ati luat acel citat? As fi foarte curios sa o citesc.

      "După ce părăseşti şcoala uiţi. Uiţi complet. Şi e verificabil." - serios? Aveti date in acest sens, vreun studiu care sa demonstreze lucrul asta? Cati uita, cat uita si din ce cauze?

      "Că de fapt asta e învăţământul românesc: o fabrică de memorizare." - absolut fals. Nu scrie nicaieri ca memorizarea e baza. Ideea e sa intelegi niste lucruri, asta se aplica la toate materiile. Asa se lucreaza corect, de ani buni. Fiecare insa alege sa lucreze asa cum doreste. Vrei doar sa "impusti" note, e alegerea ta, cu consecintele de rigoare, desigur.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Aţi discutat şi cu profesori de educaţie plastică despre morfosintaxă şi teoria constructivă? Teoria constructivă la clasa a V-a!!! Ei ce v-au spus? A, nu se dă la examene, dar tot critică se numeşte şi aia. Critică plastică, cam aceeaşi cu critica literară.

      "Aveti date in acest sens, vreun studiu care sa demonstreze lucrul asta?"

      Câte date doriţi? Luăm orice liceu doriţi dvs., orice stradă, orice cartier şi cerem la rece un scurt comentariu plastic pe o imagine din orice perioadă a istoriei artei. Aşa, măcar un termen de specialitate la prima vedere.

      Ce credeţi că iese? Hm?

      Da, se învaţă la şcoală încă din anii 60. Sunt aceeaşi termeni şi la critica literară, şi la cea plastică sau la muzicologie.

      Daa, foarte corect se face! Se şi vede rezultatul.
      • Like 0
    • @ Valentin
      "Aţi discutat şi cu profesori de educaţie plastică despre morfosintaxă şi teoria constructivă? " - da, mi-au spus ce stiam deja, ca se predau cateva notiuni simple, la nivel de scoala generala, dupa cum scrie si in programa. De plans s-au plans de alte lucruri (birocratie excesiva, parinti cu tot felul de idei exagerate etc.), de programa insa nu.

      "Câte date doriţi?" - am mai vorbit despre asta, ceva relevant din punct de vedere statistic, un studiu realizat corect, cu date centralizate si analizate corect. Nu ceva facut dupa ureche.

      "Daa, foarte corect se face! Se şi vede rezultatul." - da, cine lucreaza corect are parte de niste avantaje semnificative dupa terminarea scolii, cine nu, mai putin.

      Citatul cu metatextualitatea sa inteleg ca l-ati inventat dvs.?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu, în programă nu scrie să se predea noțiuni simple. Scrie doar ce tip de teorie se cere. Teorie care n-a fost concepută la vremea ei pentru vârstele mici și nu s-a predat copiilor. A fost concepută pentru adulți.
      Vai, nu s-au plâns de progrmă? Fuarte interesant! Probabil că din cauza asta teoria constructivă e cunoscută atât de bine la vârstele mici, tocmai pentru că este atât de simplă.

      Aha, dvs. susțineți că oricine cunoaște aceste teorii și că oricine, în orice loc și în orice condiții se poate descurca cu ceea la noi se consideră a fi cultură generală (deși nu este).

      Nu știu ce spune statistica, dar știu ce spune realitatea. Și dvs. știți, după cum știe oricine de pe acest forum. Dar vorim și noi discuții despre statistici și alte chestii din astea.
      • Like 0
    • @ Valentin
      In programa scrie exact ce notiuni trebuie predate si da, sunt simple.

      "Probabil că din cauza asta teoria constructivă e cunoscută atât de bine la vârstele mici, tocmai pentru că este atât de simplă." - cat de bine e cunoscuta, mai exact, si de unde rezulta asta?

      "Nu știu ce spune statistica, dar știu ce spune realitatea." - daca nu aveti la dispozitie astfel de date atunci nu, nu stiti ce spune realitatea la nivel de sistem. Stiti eventual ceva despre experientele unor cunoscuti, atat. Studiile statistice nu se fac degeaba.

      Inteleg ca ati inventat citatul de la inceput legat de metatextualitate. Ce ati facut atunci se cheama om de paie si e o greseala de logica.
      • Like 0
  • Sunt primul și deocamdată unicul care comentează pot să spun cu o mare plăcere realizările celor din acest after-school Dacă ar putea fi multiplicați ar fi minunat pentru că sunt tot mai rari profesorii cu dăruire și har în a educa copiii noștri. Toată stima pentru ei.
    • Like 2


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult