Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Metroul din Cluj ar putea să circule „în cel mai fericit scenariu” începând din 2030. Metroul până la Băneasa s-ar putea face puțin mai repede

metroul Cluj

Foto captura Facebook Emil Boc

Metroul din Cluj ar putea să circule „în cel mai fericit scenariu” abia începând din 2030, iar până în 2026 este fezabilă doar realizarea structurii – săparea galeriilor și 9 stații, pe intervalul Sfânta Maria-Sopor, din totalul de 19 stații, fiind asigurată finanțarea doar pentru această primă etapă, a spus Ionuț Ciurea, Asociația Pro Infrastructura, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Vor merge mai repede clujenii cu metroul decât bucureștenii cu metroul până la Otopeni?

„Tind să cred că nu”, spune el, adăugând că „se pune foarte multă presiune” pentru construirea liniei de metrou care să ajungă la Aeroportul Otopeni. „Cel puțin până la centrul comercial Băneasa o să mergem înaintea clujenilor”, vede el, estimând că din 2029 este posibil să fie pus în circulație tronsonul de metrou de la stația 1 Mai, până în zona centrului comercial Băneasa, adică înainte de darea în funcțiune a metroului ușor de la Cluj, mai exact cele 9 stații, de la Sf Maria la Sopor.

Cât privește linia până la Otopeni, aici este o problemă cu finanțarea, explică Ciurea, având în vedere că este nevoie de fonduri de la bugetul de stat, pentru că finanțarea de la guvernul japonez nu este suficientă. „Nu avem fonduri europene (pentru linia de metrou spre Otopeni) pentru că porțiunea Băneasa - 1 Mai a fost refuzată la finanțare europeană, din diverse motive”, spune reprezentantul Pro Infrastructura, care crede că acest tronson „nu este o prioritate”. „Ar trebui să se facă M5, M4, poate chiar M7, M4 spre sud, M5 continuarea de la Eroilor spre Iancului. Dacă se insistă pe Băneasa - Otopeni și dacă se asigură finanțare suficientă de la bugetul de stat, atunci am putea avea un decalaj de 2-3 ani, în cel mai fericit caz, față de 2029”, spune Ionuț Ciurea.

Data de 28 februarie este termenul-limită pentru evaluarea ofertelor la contractul Magistralei de Metrou M1 din Cluj. Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR. 

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Atat de sufocat incepe sa-mi para orasul, cu cat mai repede cu atat mai bine!
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutionsla PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro