Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Metroul din Cluj ar putea să circule „în cel mai fericit scenariu” începând din 2030. Metroul până la Băneasa s-ar putea face puțin mai repede

metroul Cluj

Foto captura Facebook Emil Boc

Metroul din Cluj ar putea să circule „în cel mai fericit scenariu” abia începând din 2030, iar până în 2026 este fezabilă doar realizarea structurii – săparea galeriilor și 9 stații, pe intervalul Sfânta Maria-Sopor, din totalul de 19 stații, fiind asigurată finanțarea doar pentru această primă etapă, a spus Ionuț Ciurea, Asociația Pro Infrastructura, invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Vor merge mai repede clujenii cu metroul decât bucureștenii cu metroul până la Otopeni?

„Tind să cred că nu”, spune el, adăugând că „se pune foarte multă presiune” pentru construirea liniei de metrou care să ajungă la Aeroportul Otopeni. „Cel puțin până la centrul comercial Băneasa o să mergem înaintea clujenilor”, vede el, estimând că din 2029 este posibil să fie pus în circulație tronsonul de metrou de la stația 1 Mai, până în zona centrului comercial Băneasa, adică înainte de darea în funcțiune a metroului ușor de la Cluj, mai exact cele 9 stații, de la Sf Maria la Sopor.

Cât privește linia până la Otopeni, aici este o problemă cu finanțarea, explică Ciurea, având în vedere că este nevoie de fonduri de la bugetul de stat, pentru că finanțarea de la guvernul japonez nu este suficientă. „Nu avem fonduri europene (pentru linia de metrou spre Otopeni) pentru că porțiunea Băneasa - 1 Mai a fost refuzată la finanțare europeană, din diverse motive”, spune reprezentantul Pro Infrastructura, care crede că acest tronson „nu este o prioritate”. „Ar trebui să se facă M5, M4, poate chiar M7, M4 spre sud, M5 continuarea de la Eroilor spre Iancului. Dacă se insistă pe Băneasa - Otopeni și dacă se asigură finanțare suficientă de la bugetul de stat, atunci am putea avea un decalaj de 2-3 ani, în cel mai fericit caz, față de 2029”, spune Ionuț Ciurea.

Data de 28 februarie este termenul-limită pentru evaluarea ofertelor la contractul Magistralei de Metrou M1 din Cluj. Pentru primele 9 stații din proiect (lucrări la structură) este asigurată o finanțare de 300 de milioane de euro prin PNRR. 

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Atat de sufocat incepe sa-mi para orasul, cu cat mai repede cu atat mai bine!
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult