Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Microîntreprinderile vor putea opta, din nou, pentru aplicarea impozitului pe profit

tanara cu spatele

(Foto: Guliver/Getty Images)

Microîntreprinderile, adică firmele cu venituri mai mici de un milion de euro, vor putea opta, din nou, pentru plata impozitului pe profit, potrivit unei ordonanțe de urgență publicate vineri, 30 martie, în Monitorul Oficial. Totuși, modificarea sistemului de impunere va fi posibilă doar companiilor care îndeplinesc, cumulativ, următoarele 2 condiții: un capital social de cel puțin 45.000 de lei și minimum doi angajați cu normă întreagă. 

Prevederile referitoare la optiunea de a aplica impozit pe profit si cele privind sponsorizarea sunt aplicabile începând cu 1 aprilie 2018. Prin urmare, în trimestrul I toate entitățile care au avut venituri sub un milion de euro vor aplica impozit pe venitul microîntreprinderilor. 

Posibilitatea de a trece la aplicarea impozitului pe profit în cazul societăților care au un capital social de minimum 45.000 de lei va fi reintrodusă în legislație, prin ordonanța de urgență, în condițiile în care o astfel de variantă fusese eliminată de la începutul anului 2018.

Pe lângă această condiție, întâlnită și în trecut, va mai trebui îndeplinită una, respectiv existența a cel puțin doi salariați.

Astfel, microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați vor putea opta, o singură dată, pentru aplicarea impozitul pe profit, începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.

Practic, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, însă condiția va fi considerată îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:

* au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

* au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țara garantat în plată, respectiv 1.900 lei.

De la 1 ianuarie 2018, pragul până la care o companie poate aplica impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor a fost dublat, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro – total venituri. 

Astfel, firmele cu venituri, la final de 2017, între jumătate de milion de euro și un milion de euro urmau să plătească, în loc de impozit pe profit de 16%, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fie de 1%, dacă există salariați, fie de 3%, dacă nu există nici măcar un salariat.

Acum însă, după ce ordonanța de urgență aprobată de Guvern a apărut în Monitorul Oficial, firmele cu venituri mai mici de un milion de euro vor putea trece, prin opțiune, la aplicarea impozitului pe profit, atât timp cât îndeplinesc, cumulativ, cele 2 condiții prezentate mai sus.

Noile măsuri îi vor ajuta și pe cei care sunt în etapa de investiții și înregistrează pierderi ori pe cei care au o profitabilitate mai mică de aproximativ 6% raportată la cifra de afaceri, aceștia urmând să aibă din nou o pârghie prin care să evite plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Atenție! Firmele cu total venituri de până într-un milion de euro, care au depus deja declarația 010 sau formularul 700 pentru schimbarea sistemului de impunere (trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor) vor putea opta pentru revenirea la aplicarea regimului de impozitare pe profit, atât timp cât au un capital social de minimum 45.000 lei și 2 angajați, cel puțin. Totuși, pentru această va fi nevoie, din nou, de modificarea vectorului fiscal, adică depunerea unei noi declarații de mențiuni. 

Ordonanța de urgență aprobată de Executiv introduce și alte reglementări fiscale pentru microîntreprinderi, cu scopul de a stimula investițiile și antreprenoriatul.

Astfel, microîntreprinderile vor putea să deducă sponsorizările pe care le fac entităților nonprofit și unităților de cult ce sunt furnizoare de servicii sociale și care au cel puțin un serviciu social licențiat. Deducerea va fi posibilă într-un procent de până la 20% din impozitul trimestrial pe venituri. Sumele care nu pot fi scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în trimestrul în care s-a efectuat sponsorizarea vor putea fi reportate în următoarele 28 de trimestre consecutive. 

Facilitățile decise de Guvern vor fi compensate prin inspecții și controale fiscale

Atenție! Pentru că măsurile ce au fost adoptate vor duce la reducerea veniturilor bugetare, ANAF va trebui să ia anumite măsuri prin care să acopere deficitul creat.

Astfel, în nota de fundamentare anexată proiectului de OUG se vorbește de schimbarea modalității în care se vor controla firmele și se vor executa silit, în contul datoriilor, fiind propuse ca măsuri următoarele:

  • Realizarea la nivelul tuturor structurilor din Antifraudă a unor evaluări suplimentare care să vizeze posibilele practici utilizate de entitățile ce vor fi incluse în control, menite să transfere active și/sau sume de bani către alte entități cu scopul de a îngreuna activitățile de recuperare a sumelor stabilite de ANAF prin structurile de control, cu titlul de prejudiciu;
  • Valorificarea datelor primite de la nivelul Direcției Generale de Tehnologia Informației cu privire la sumele declarate și neachitate în anul 2018 de contribuabili în sensul agregării acestora la nivel de cod CAEN și includerea în analiza de risc cu prioritate a primelor 13 coduri CAEN (debite totale neachitate de peste 50 milioane lei) care contribuie în proporția cea mai mare la totalul sumelor neîncasate;
  • Evaluarea din bazele de date existente la nivelul ANAF a situației patrimoniale a societăților ce fac obiectul analizelor de risc și utilizarea acestor informații ca și criteriu de prioritizare a controalelor antifraudă;
  • Monitorizarea achizițiilor intracomunitare – acțiune cu caracter permanent;
  • Monitorizarea în colaborare cu organele vamale a importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat;
  • Desfășurarea de acțiuni privind verificarea tranzacțiilor, constând în tranzacții intracomunitare cu autovehicule second hand;
  • Intensificarea monitorizării activităților de comerț desfășurate în mediul online și efectuarea de controale antifrauda la entitățile cu riscuri fiscale semnificative identificate;
  • Intensificarea efectuării de controale inopinate la contribuabili cu risc fiscal ridicat și pentru care există un grad ridicat de certitudine în ceea ce privește stabilirea de obligații fiscale suplimentare de plată;
  • Intensificarea controalelor fiscale la contribuabili care au înregistrat o diminuare a obligațiilor fiscale declarate față de perioadele anterioare;
  • Îmbunătățirea analizei de risc și a selectării contribuabililor pentru inspecție fiscală prin diversificarea criteriilor de risc folosite în vederea identificării unui grup țintă de contribuabili, respectiv o ramură economică, un sector de activitate sau de servicii în cadrul căruia au fost identificate diminuări de obligații fiscale;
  • Eficientizarea activității de inspecție fiscală, prin reducerea duratei inspecției fiscale, aspect care va conduce la creșterea numărului de inspecții fiscale ce vor fi derulate în anul 2018;
  • Monitorizarea permanentă a tuturor formelor de executare silită a debitorilor;
  • Organizarea de acțiuni complexe de executare silită la debitorii semnificativi ai bugetului general consolidat;
  •  Verificarea situației debitorilor care nu figurează în baza de date cu conturi bancare și înregistrează obligații restanțe pentru luarea tuturor măsurilor de identificare a conturilor bancare din surse alternative.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult