Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Microîntreprinderile vor putea opta, din nou, pentru aplicarea impozitului pe profit

tanara cu spatele

(Foto: Guliver/Getty Images)

Microîntreprinderile, adică firmele cu venituri mai mici de un milion de euro, vor putea opta, din nou, pentru plata impozitului pe profit, potrivit unei ordonanțe de urgență publicate vineri, 30 martie, în Monitorul Oficial. Totuși, modificarea sistemului de impunere va fi posibilă doar companiilor care îndeplinesc, cumulativ, următoarele 2 condiții: un capital social de cel puțin 45.000 de lei și minimum doi angajați cu normă întreagă. 

Prevederile referitoare la optiunea de a aplica impozit pe profit si cele privind sponsorizarea sunt aplicabile începând cu 1 aprilie 2018. Prin urmare, în trimestrul I toate entitățile care au avut venituri sub un milion de euro vor aplica impozit pe venitul microîntreprinderilor. 

Posibilitatea de a trece la aplicarea impozitului pe profit în cazul societăților care au un capital social de minimum 45.000 de lei va fi reintrodusă în legislație, prin ordonanța de urgență, în condițiile în care o astfel de variantă fusese eliminată de la începutul anului 2018.

Pe lângă această condiție, întâlnită și în trecut, va mai trebui îndeplinită una, respectiv existența a cel puțin doi salariați.

Astfel, microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați vor putea opta, o singură dată, pentru aplicarea impozitul pe profit, începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.

Practic, prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă, însă condiția va fi considerată îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care:

* au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial, dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

* au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țara garantat în plată, respectiv 1.900 lei.

De la 1 ianuarie 2018, pragul până la care o companie poate aplica impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor a fost dublat, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro – total venituri. 

Astfel, firmele cu venituri, la final de 2017, între jumătate de milion de euro și un milion de euro urmau să plătească, în loc de impozit pe profit de 16%, impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fie de 1%, dacă există salariați, fie de 3%, dacă nu există nici măcar un salariat.

Acum însă, după ce ordonanța de urgență aprobată de Guvern a apărut în Monitorul Oficial, firmele cu venituri mai mici de un milion de euro vor putea trece, prin opțiune, la aplicarea impozitului pe profit, atât timp cât îndeplinesc, cumulativ, cele 2 condiții prezentate mai sus.

Noile măsuri îi vor ajuta și pe cei care sunt în etapa de investiții și înregistrează pierderi ori pe cei care au o profitabilitate mai mică de aproximativ 6% raportată la cifra de afaceri, aceștia urmând să aibă din nou o pârghie prin care să evite plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Atenție! Firmele cu total venituri de până într-un milion de euro, care au depus deja declarația 010 sau formularul 700 pentru schimbarea sistemului de impunere (trecerea de la impozitul pe profit la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor) vor putea opta pentru revenirea la aplicarea regimului de impozitare pe profit, atât timp cât au un capital social de minimum 45.000 lei și 2 angajați, cel puțin. Totuși, pentru această va fi nevoie, din nou, de modificarea vectorului fiscal, adică depunerea unei noi declarații de mențiuni. 

Ordonanța de urgență aprobată de Executiv introduce și alte reglementări fiscale pentru microîntreprinderi, cu scopul de a stimula investițiile și antreprenoriatul.

Astfel, microîntreprinderile vor putea să deducă sponsorizările pe care le fac entităților nonprofit și unităților de cult ce sunt furnizoare de servicii sociale și care au cel puțin un serviciu social licențiat. Deducerea va fi posibilă într-un procent de până la 20% din impozitul trimestrial pe venituri. Sumele care nu pot fi scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în trimestrul în care s-a efectuat sponsorizarea vor putea fi reportate în următoarele 28 de trimestre consecutive. 

Facilitățile decise de Guvern vor fi compensate prin inspecții și controale fiscale

Atenție! Pentru că măsurile ce au fost adoptate vor duce la reducerea veniturilor bugetare, ANAF va trebui să ia anumite măsuri prin care să acopere deficitul creat.

Astfel, în nota de fundamentare anexată proiectului de OUG se vorbește de schimbarea modalității în care se vor controla firmele și se vor executa silit, în contul datoriilor, fiind propuse ca măsuri următoarele:

  • Realizarea la nivelul tuturor structurilor din Antifraudă a unor evaluări suplimentare care să vizeze posibilele practici utilizate de entitățile ce vor fi incluse în control, menite să transfere active și/sau sume de bani către alte entități cu scopul de a îngreuna activitățile de recuperare a sumelor stabilite de ANAF prin structurile de control, cu titlul de prejudiciu;
  • Valorificarea datelor primite de la nivelul Direcției Generale de Tehnologia Informației cu privire la sumele declarate și neachitate în anul 2018 de contribuabili în sensul agregării acestora la nivel de cod CAEN și includerea în analiza de risc cu prioritate a primelor 13 coduri CAEN (debite totale neachitate de peste 50 milioane lei) care contribuie în proporția cea mai mare la totalul sumelor neîncasate;
  • Evaluarea din bazele de date existente la nivelul ANAF a situației patrimoniale a societăților ce fac obiectul analizelor de risc și utilizarea acestor informații ca și criteriu de prioritizare a controalelor antifraudă;
  • Monitorizarea achizițiilor intracomunitare – acțiune cu caracter permanent;
  • Monitorizarea în colaborare cu organele vamale a importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat;
  • Desfășurarea de acțiuni privind verificarea tranzacțiilor, constând în tranzacții intracomunitare cu autovehicule second hand;
  • Intensificarea monitorizării activităților de comerț desfășurate în mediul online și efectuarea de controale antifrauda la entitățile cu riscuri fiscale semnificative identificate;
  • Intensificarea efectuării de controale inopinate la contribuabili cu risc fiscal ridicat și pentru care există un grad ridicat de certitudine în ceea ce privește stabilirea de obligații fiscale suplimentare de plată;
  • Intensificarea controalelor fiscale la contribuabili care au înregistrat o diminuare a obligațiilor fiscale declarate față de perioadele anterioare;
  • Îmbunătățirea analizei de risc și a selectării contribuabililor pentru inspecție fiscală prin diversificarea criteriilor de risc folosite în vederea identificării unui grup țintă de contribuabili, respectiv o ramură economică, un sector de activitate sau de servicii în cadrul căruia au fost identificate diminuări de obligații fiscale;
  • Eficientizarea activității de inspecție fiscală, prin reducerea duratei inspecției fiscale, aspect care va conduce la creșterea numărului de inspecții fiscale ce vor fi derulate în anul 2018;
  • Monitorizarea permanentă a tuturor formelor de executare silită a debitorilor;
  • Organizarea de acțiuni complexe de executare silită la debitorii semnificativi ai bugetului general consolidat;
  •  Verificarea situației debitorilor care nu figurează în baza de date cu conturi bancare și înregistrează obligații restanțe pentru luarea tuturor măsurilor de identificare a conturilor bancare din surse alternative.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere

Îți recomandăm

sursa foto: Profimedia

În România lui 2024, s-au născut sub 149.000 de copii, cel mai mic număr de copii născuți în ultima sută de ani! O spun datele furnizate de Institutul Național de Statistică. Nici al Doilea Război Mondial nu a reușit să creeze un astfel de decalaj demografic. E un record istoric negativ, în cea mai privilegiată epocă din punct de vedere al confortului, progresului medical și tehnologic. E un paradox să trăiești în era celor mai sofisticate produse, medicamente și facilități de creștere a copiilor, dar teama de a-I aduce pe lume să fie mai copleșitoare decât suma lor. foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Cel puțin acum știm care este criteriul pe care ar trebui să-l adoptăm atunci când vine vorba de o afirmație sau o poziționare a PSD-ului. Iar acest criteriu este valabil și pentru ceea ce spun suveraniștii. Vedem direcția ideilor și atacurilor psd-iștilor și georgiștilor și ne dăm seama cum trebuie să ne poziționăm: exact invers. Pe scurt, dacă PSD susține pe cineva, atunci acea persoană e suspectă. Dimpotrivă, dacă unui psd-ist sau suveranist i se pune pata pe cineva, atunci tocmai acea persoană ar trebui să fie apreciată ca fiind corectă.

Citește mai mult

Sursa foto: Constantin Lacatusu / Facebook

Alpinistul Constantin Lăcătușu povestește, într-o postare pe Facebook, despre experiențele sale în Groenlanda, teritoriu intrat în atenția întregii lumi odată cu „apetitul arctic” al lui Donald Trump. Primul român care a cucerit vârful Everest povestește că a fost de două ori în Groenlanda, în urmă cu 16-17 ani, vizitând inclusiv o stație radar americană abandonată.

Citește mai mult