Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ce prevede amnistia fiscală pentru dezvoltatorii imobiliari persoane fizice, intrată recent în vigoare

imobiliare - getty

(Foto: Guliver/Getty Images)

Un act normativ intrat în recent prevede scutiri importante la plata contribuțiilor sociale și impozitului pe venit pentru dezvoltatorii imobiliari, persoane fizice, pentru tranzacțiile realizate până la 1 ianuarie 2017. Motivul este că aceștia ar fi fost nedreptățiți de practica neunitară a Fiscului, care nu ar fi aplicat principiul accesibilității și previzibilității legii. Totodată, documentul prevede anularea impozitului pe venit, contribuțiilor sociale și accesoriilor aferente calculate de ANAF dezvoltatorilor imobiliari care au construit blocuri și locuințe și care au fost supuși inspecțiilor fiscale.

Legea nr. 29/2018 privind anularea unor obligații fiscale a intrat în vigoare pe 21 ianuarie 2018, la trei zile de la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Concret, vorbim de o inițiativă parlamentară devenită lege care dispune „amnistia” tranzacțiilor efectuate până la 1 iunie 2017, pe motiv că practica Fiscului a fost una neunitară, neclară și aplicată diferențiat dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice. 

Cu alte cuvinte, legea anulează impozitele și contribuțiile sociale pentru dezvoltatorii imobiliari care au construit blocuri și locuințe, din cauza faptului că ANAF a inclus aceste venituri fie în categoria veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, fie în categoria veniturilor din activități independente, fără ca organul fiscal să-și îndeplinească astfel rolul de „îndrumare și asistență”.

De altfel, în normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se precizează că o persoană fizică care face tranzacții imobiliare, dacă ele sunt din patrimoniul personal, plătește impozit prin reținere la sursă, la notar, cu ocazia încheierii actelor notariale.

Practic, aceasta a fost și varianta aleasă de cei mai mulți dezvoltatori imobiliari persoane fizice, în detrimentul încadrării veniturilor obținute în categoria veniturilor din activități independente, ceea ce ar fi însemnat automat impozite mai mari (impozit de 16% pe venitul net și contribuțiile sociale aferente).

În aceste condiții, există numeroase persoane care au vândut mai multe imobile și au plătit impozit pe venit, ca o persoană fizică obișnuită care își vinde un imobil din patrimoniul personal, și nu impozit pe venituri din activități independente, așa cum ar fi trebuit să achite un dezvoltator imobiliar care, conform legii, desfășoară în fapt o activitate economică.

Așa cum era de așteptat, Legea nr. 29/2018 a stârnit numeroase controverse în spațiul public. Dacă unii au considerat că o astfel de „amnistie” fiscală permite dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care intenționat nu s-au înregistrat ca PFA sau altă formă de organizare la Registrul Comerțului și ANAF să profite, alții laudă inițiativa parlamentară, considerând că statul trebuie să își asume greșelile din trecut.

Mai exact, este invocat faptul că reprezentanții ANAF au susținut multă vreme că impozitul trebuie reținut de notari, în ciuda faptului că în normele Codului fiscal este menționat că impozitul se calculează asupra venitului net anual, determinat pe baza datelor din contabilitate. 

Ulterior au apărut situații, în special în ultimii ani, în care Fiscul și-a schimbat percepția și a reconsiderat aceste venituri drept venituri din activități independente, motiv pentru care a început să emită decizii de impunere pentru impozitul de 16% și plata contribuției la sănătate.

Potrivit inițiatorilor, prin noua lege s-ar rezolva situația celor de bună-credință, cărora ANAF le-a impus obligații fiscale nedrepte, inclusiv dobânzi și penalități de întârziere, la care contribuabilii nu ar fi fost obligați dacă organul fiscal i-ar fi înștiințat cu privire la sarcinile fiscale și dacă ar fi abordat în aceeași manieră impozitarea veniturilor obținute de persoane fizice care acționează ca dezvoltatori imobiliari, adică transferă proprietăți imobiliare, altele decât cele folosite în scop personal.

Mai mult, se poate pune problema unei duble impuneri, spun susținătorii actului normativ, în cazul dezvoltatorilor imobiliari persoane fizice care au plătit impozit pe venit din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin reținere la sursă de către notarii publici și care, în urma reconsiderării activității ca una independentă, au fost obligați să achite și impozit de 16% și contribuții sociale, fără a exista o procedură de compensare a obligațiilor fiscale datorate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Flo check icon
    Carevasazica prost a fost ala de si-a facut societate si a cotizat 16 % la stat.........In timp ce baietii destepti care au cotizat mai putin iar diferenta au bagat-o in buzunar sau pe la partid ....scapa....faina tara avem!
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult