Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Dragoș Pîslaru anunță „o veste excepțională pentru toți românii: țara noastră primește a doua cea mai mare alocare din UE prin noul mecanism european SAFE”

Santierul autostrazii A7

Santierul autostrăzii A7 / foto: Inquam Photos / Casian Mitu

România a obținut o alocare de 16,6 miliarde de euro prin noul mecanism european SAFE (Security Action for Europe), fonduri care vor fi folosite atât pentru consolidarea apărării naționale, cât și la finalizarea unor proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzile A7 și A8. Țara noastră primește astfel a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, a anunțat ministrul Dragoș Pîslaru, punctând că este „o veste excepțională pentru toți românii”.

„Acești bani vin într-un moment crucial și vor sprijini România pe două direcții majore: consolidarea capabilităților noastre de apărare, în conformitate cu prioritățile naționale și NATO; finanțarea unor proiecte esențiale pentru dezvoltare, inclusiv segmentele de autostrăzi A7 și A8 rămase anterior fără finanțare.

Este o victorie importantă pentru România, obținută după negocieri intense purtate la Bruxelles, în care am demonstrat că suntem parteneri serioși, capabili să valorificăm oportunitățile oferite de Uniunea Europeană”, a scris ministrul pe Facebook. „Programul SAFE este o dovadă că Europa știe să fie solidară și să reacționeze rapid atunci când statele membre au cea mai mare nevoie”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

La rândul său, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a subliniat că până la final de noiembrie guvernul va definitiva, împreună cu Comisia Europeană, lista de proiecte concrete care ar urma să fie finanțate prin noul mecanism european SAFE.

„Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor atunci când securitatea noastră o cere.”  „Aceste investiții sunt vitale pentru un stat aflat pe frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. Rusia lui Putin rămâne o amenințare directă, iar România are nevoie de infrastructură modernă și rezilientă”, a punctat Ionuț Moșteanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte frumos. Nu sunt granturi, doar împrumuturi, însă avantajoase pentru România (pe 40 de ani).
    Singura problemă este că autostrăzile care vor deservi și vehicule militare grele trebuie proiectate ca atare, nu să fie închise când temperatura mediului ambiant trece de 30-35 gr. C, cum au fost câteva cazuri vara asta. Adică să le facă zdravene, să suporte sarcini foarte mari și să nu trebuiască să le schimbe asfaltul la câțiva ani.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Niciun “suveranist” de serviciu nu scrie nimic?
    • Like 2


Îți recomandăm

Lucian Pahontu reactie / sursa foto: Inquam Photos

Reamintim că, săptămâna trecută, Recorder a publicat o investigație cu titlul „Biografia ascunsă a generalului Pahonțu: a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”. De asemenea, la o zi distanță, Snoop a publicat un material cu titlul „Generalul Pahonțu, de neclintit. Cum a scăpat șeful SPP 18 ani fără o decizie CNSAS privind legăturile sale cu Securitatea”.

Citește mai mult

Politistul si batranica / sursa foto: captura Digi24

Nu am înțeles niciodată gestul. Nici azi nu îl înțeleg. Confiscarea are o logică birocratică - discutabilă, dar logică. Strivirea nu are nicio logică. Strivirea este un act de dominație. Este un mod de a spune: tu nu contezi. Este o lecție despre cine are dreptul să existe în spațiul public și cine nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cinematograf Paris / sursa foto: Profimedia

În anii 1990, când am început să mă duc regulat la Paris, mai întâi în vacanţe lungi, apoi făcând naveta la lucru, constituiam frecvent subiect de mirare pentru oamenii locului, parizieni de mai multe generaţii, care nu mai cunoscuseră oameni veniţi din foste regimuri totalitare, ca mine.

Citește mai mult