Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ministrul Petre Daea s-a întors la obsesia din mandatul precedent: „Cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii”

Petre Daea - Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat sâmbătă că aşteaptă să fie pusă în aplicare, din septembrie, legea care permite vânarea cormoranilor, despre care spune că au ajuns să mănânce „mai mult peşte decât românii".

„În România, cormoranii mănâncă mai mult peşte decât românii. De ce acest lucru? Pentru că măsuri de-acestea, de reglaj al ecosistemului, nu au fost tardive, măsurile acestea au fost lăsate la voia întâmplării (...). Nu cred că România trebuie privită ca o grădină zoologică, România trebuie privită într-un context general, economic, social şi de mediu, în aşa fel încât să putem realiza în ţară ce ne trebuie şi ca obiective statale pe care trebuie să le urmărim. (...) Da, trebuie să se acţioneze. Ca soluţie privind reducerea efectivului, este una singură. (...) Au sarcina să îi împuşte, la vânătoare, este lege prevăzută", a spus Daea, într-o conferinţă de presă în judeţul Bistriţa-Năsăud, scrie Agerpres.

Ministrul a adăugat că, potrivit unor date comunicate zilele trecute de Bruxelles, cormoranii ar consuma zilnic, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ o mie de tone de peşte, situaţie pe care a apreciat-o drept „alarmantă".

Efectivul de cormorani din România s-ar ridica, spune Petre Daea, la peste 120.000 de exemplare, cu mult mai mare decât cel oficial.

În 2019, Petre Daea a spus, într-un discurs la Bruxelles, în Parlamentul European, că în România „cormoranii înoată în piscine”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai ‘nea Petre !
    Da matale Ai vorbit și cu specialiștii ? Sau ai calculat matale ca sunt mulți ? … cormoranii sau pescarii iresponsabili sunt problema ? Ai fost in delta sa vezi cât peste se oprește sub dimensiune ? Ai fost in delta sa vezi cât dezastru face pescuitul electric ? Ai fost sa vezi cât se pescuiești (cu plase monofilament) in prohibiție ? … ai vazut cumva un cormoran cu un morun sau alt sturion in cioc ? așa cum spunea bug mafia … de unde … sa știi când tu nu ai fost acolo …
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult