Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ministrul Raluca Prună: Alții fac autostrăzi în trei ani, prin munte, nouă ne trebuie, după legislație, cinci ani pentru un penitenciar

Ministrul Justiției, Raluca Prună, s-a arătat nemulțumită vineri, pentru că, după legislația românească este nevoie de cel puțin cinci ani pentru construirea unui penitenciar, în timp ce alte țări fac autostrăzi prin munte în trei ani, potrivit Agerpres

„Pe termen scurt, trebuie să găsim niște soluții, să rezolvăm niște probleme sistemice. (...) Am mers foarte mult în penitenciare în primele luni și am văzut că aproape toate persoanele cu care eu am discutat, sute de persoane, mi-au zis în general două lucruri. Mi-au zis că, bun, condițiile sunt cele care sunt, sunt precare, proaste și că ei înțeleg că nu se pot corecta de pe o zi pe alta. Ați spus că, pe termen scurt, soluția sunt penitenciare noi sau reabilitarea unor unități militare. Nu, nu sunt soluții pe termen scurt pentru că durează, după legislația română — nu mă întrebați de ce — cinci ani ca să construiești un penitenciar, dacă nu se întâmplă nimic pe parcurs. Alții fac niște autostrăzi în trei ani, prin munte, nouă ne trebuie, după legislația română, cinci ani, repet, dacă nimeni nu contestă nimic pe parcurs. Atunci, cei cu care am vorbit în detenție mi-au spus mie și colegilor mei că, bun, înțelegem, dar vrem să muncim. Chestiunea aceasta revine recurent, chestiunea aceasta cu munca”, a spus Raluca Prună, potrivit Agerpres.

Ministrul Justiției a dat ca exemplu de „foarte bună practică” penitenciarul Gherla, în ce privește dreptul și accesul deținuților la muncă. 

„Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, domnul Bătinaș, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aștepta de la șefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenție care lucrează la multinaționale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate și că, deși toate penitenciarele din România funcționează în același cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenție, iar alții, din păcate, nu reușesc acest lucru. Prezența mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanțe excepționale a celor de la Gherla”, a spus ministrul Raluca Prună, potrivit monitorulcj.ro.

„Am venit aici să învăț, am fost dimineață la această multinațională japoneză și le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenție care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă”, a adăugat ministrul Justiției.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dumnezeu sa-i dea sanatate d-nei ministru Raluca Pruna si sa ramana super mult la ministerul justitiei!
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult