Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ministrul Raluca Prună: Alții fac autostrăzi în trei ani, prin munte, nouă ne trebuie, după legislație, cinci ani pentru un penitenciar

Ministrul Justiției, Raluca Prună, s-a arătat nemulțumită vineri, pentru că, după legislația românească este nevoie de cel puțin cinci ani pentru construirea unui penitenciar, în timp ce alte țări fac autostrăzi prin munte în trei ani, potrivit Agerpres

„Pe termen scurt, trebuie să găsim niște soluții, să rezolvăm niște probleme sistemice. (...) Am mers foarte mult în penitenciare în primele luni și am văzut că aproape toate persoanele cu care eu am discutat, sute de persoane, mi-au zis în general două lucruri. Mi-au zis că, bun, condițiile sunt cele care sunt, sunt precare, proaste și că ei înțeleg că nu se pot corecta de pe o zi pe alta. Ați spus că, pe termen scurt, soluția sunt penitenciare noi sau reabilitarea unor unități militare. Nu, nu sunt soluții pe termen scurt pentru că durează, după legislația română — nu mă întrebați de ce — cinci ani ca să construiești un penitenciar, dacă nu se întâmplă nimic pe parcurs. Alții fac niște autostrăzi în trei ani, prin munte, nouă ne trebuie, după legislația română, cinci ani, repet, dacă nimeni nu contestă nimic pe parcurs. Atunci, cei cu care am vorbit în detenție mi-au spus mie și colegilor mei că, bun, înțelegem, dar vrem să muncim. Chestiunea aceasta revine recurent, chestiunea aceasta cu munca”, a spus Raluca Prună, potrivit Agerpres.

Ministrul Justiției a dat ca exemplu de „foarte bună practică” penitenciarul Gherla, în ce privește dreptul și accesul deținuților la muncă. 

„Am ales Clujul pentru că aici există un exemplu de foarte bună practică, la Penitenciarul Gherla. Cred că echipa managerială de acolo, domnul Bătinaș, adjunctul domniei sale, au făcut mai mult decât se poate aștepta de la șefi de penitenciar. Faptul de a avea în regim închis 400 de persoane aflate în detenție care lucrează la multinaționale, la De Longhi, la Fujikura, arată că se poate și că, deși toate penitenciarele din România funcționează în același cadru normativ, unii pot fi admirabili, să asigure dreptul la muncă pentru cei care se află în detenție, iar alții, din păcate, nu reușesc acest lucru. Prezența mea la Cluj se datorează exclusiv acestei performanțe excepționale a celor de la Gherla”, a spus ministrul Raluca Prună, potrivit monitorulcj.ro.

„Am venit aici să învăț, am fost dimineață la această multinațională japoneză și le-am văzut cu ochii mei pe cele 45 de femei aflate în detenție care lucrau acolo, care sunt tratate absolut ca orice persoană în libertate care se angajează la firma respectivă”, a adăugat ministrul Justiției.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dumnezeu sa-i dea sanatate d-nei ministru Raluca Pruna si sa ramana super mult la ministerul justitiei!
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult