Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mitropolitul Clujului susține sărbătorirea Paștelui ortodox odată cu cel catolic. „Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru pentru că celelalte sărbători cu dată fixă le ținem pe stil nou”

Andrei Andreicuț

Fpto: cluj24.40

Mitropolitul Clujului Andrei Andreicuț susține propunerea ca Biserica Ortodoxă Română să sărbătorească Paștele după calendarul gregorian, odată cu credincioșii catolici și protestanți. Discuția a fost adusă recent în spațiul public de Adrian Papahagi, care a anunțat că va pleda pe lângă Sfântul Sinod al BOR să calculeze și Paștile, nu doar Crăciunul, după calendarul gregorian, astfel încât Învierea Mântuitorului să fie celebrată împreună cu credincioșii din Vest

„Trebuie să ne aducem aminte că, în 1922, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă. Constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi”, a spus mitropolitul Clujului, citat de cluj24.ro.

El a subliniat că sărbătorile cu dată fixă, precum Crăciunul, sunt sărbătorite oricum după calendarul nou. „Sigur ca am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă. Tare greu este să te lupți cu ignoranța.

Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru și s-ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale, pentru că celelalte sărbători cu dată fixă, cum este Crăciunul, le ținem pe stil nou, doar cele legate de Paști le ținem pe stil vechi.

Dreapta credință e importantă. Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștile pe stil vechi, dar sfânta lumină la Ierusalim la aceste Paști pe stil vechi coboară.

Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou, și am fi în comuniune cu țările din Vest, eu cred că tot sfânta lumină ar coborî, datorită credinței noastre la Paști.

Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”, a spus IPS Andrei citat de cluj24.ro.

Patriarhia Română a transmis că soluționarea acestei probleme „ nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe şi decizia unui viitor şi necesar Sinod pan-ortodox”. 

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al BOR, a precizat că ”raţiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuşi (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paştele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost şi este încă păstrarea unităţii ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creştine: Învierea Domnului”..

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mai exista si cei pe ...."stil vechi", tot ortodocsi
    dar mai e o problema, modurile de calcul, de definire a zilei de inviere sunt diferite, la orttodocsi referirea se face la pastele evreiesc iar la ceilalti (inclusiv biserica rusa) sunt niste calcule complicate
    daca are cineva rabdare , sa caute printre enciclopediile mai vechi sau sa intrebe
    • Like 0
  • Cred că sunt mulți credincioși ortodocși care gândesc în acest sens. Chiar dacă ritualul învierii este unul simbolic este, totuși, cam nefiresc ca această sărbătoare să nu fie dată calendaristică comună tuturor creștinilor. Numai faptul că Teodosie, rusofil, a simțit nevoia să-și debiteze, ca de obicei, marile lui adevăruri este un motiv de reflecție asupra acestui subiect.
    • Like 2
  • Da, ar fi un semn de modernizare, un semn bun pentru toți credincioșii creștini din lume. Este o ocazie deosebită să arătăm că e important ceea ce ne unește, nu ceea ce ne dezbină.
    Ar fi de bun augur mai ales acum, când din păcate ortodocșii ucid alți ortodocși într-un război declanșat de un descreierat susținut de un ierarh de sub a cărui sutană se văd coada și copitele diavolului.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult