Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Moldova anexează România

Protest la Chișinău

(Foto: Republica Moldova - Teodora Stancea era înconjurată, acum doi ani, de o familie numeroasă. În 2018, copiii au decis că nu mai au niciun viitor în Republica Moldova și au emigrat cu tot cu nepoți în Anglia și Italia. Astăzi a rămas singură, împreună cu soțul ei. Sursa:  Facebook/ Vitalie Cojocari)

Nu acesta era planul. Nu așa trebuia să se întâmple! România, din poziția asumată de frate mai mare, își propusese să acționeze ca principal avocat și „antrenor” pentru Republica Moldova, astfel încât aceasta să aibă un acces rapid și lin către clubul select al țărilor membre ale UE. Mai mult, există analiști care consideră că România ar fi trebuit să joace rolul asumat de Germania de Vest în vecinătatea Germaniei de Est: o vitrină a valorilor și prosperității occidentale, care să stimuleze reforme în Republica Moldova în direcția unei democrații autentice, a statului de drept și a unei economii de piață. Unirea nu ar mai fi trebuit să fie „a inimilor”, ci „a minții”, adică a pragmatismului, ca să îl citez pe profesorul Dan Dungaciu.

Eșecul este însă lamentabil. Este suficient să treci granița dinspre Republica Moldova în Moldova noastră ca să constați că diferențele pentru orice călător sunt minore. Lipsa celei mai mici viziuni de dezvoltare a Moldovei de la noi a făcut ca elementul de tracțiune oferit de România să fie neconvingător. Și asta chiar dacă alte zone economice, Bucureștiul, vestul și centrul Transilvaniei și alte câteva județe sunt poli ai dezvoltării economice. Pentru că Moldova de aici este primul contact al fraților de peste Prut cu România. Și nu arată bine deloc.

În paralel, lipsa unui plan agregat de integrare a Republicii Moldova a dus la desincronizări majore în ce privește activitățile diverselor instituții românești în Republica Moldova. În această categorie intră și stângăciile partidelor din România în găsirea de parteneri politici credibili, cu potențial, în Moldova, care să nu fie identificați cu grupuri de interese economice sau să fie suspectați de un comportament neetic. Degeaba pe de o parte dai bani pentru grădinițe sau autobuze școlare, iar pe de altă parte te fotografiezi la braț cu persoane având o reputație cel puțin îndoielnică. Degeaba finanțezi pro bono deficitele Republicii Moldova dacă nu ai nicio preocupare pentru adevărații beneficiari ai banilor transferați. Mesajul în rândul populației de peste Prut este dezastruos: de înțelegere superficială a realității de acolo și de situare în tabăra cea mai nepopulară. 

„Biblioteca proiectelor eșuate în Basarabia este enormă. Responsabilitățile aici sunt mari, sunt grave. Instituționale, personale, nici nu mai are importantă. E un eșec pe care România va trebui să îl ducă în spate. Lipsa României din Republica Moldova, astfel încât fără ea să nu se poată discuta serios, este eșecul României. România nu a fost în stare să se înșurubeze decisiv și definitoriu în Republica Moldova, nici mediatic, nici ca investiții, n-a fost în stare să lege Republica Moldova de Moldova din România, apoi la Transilvania și la Occident”, îmi spunea profesorul Dan Dungaciu

Puterea de tracțiune în direcția integrării spre vest pe care ar fi avut-o livrarea unor povești de succes din România a fost în mod clar sugerată de popularitatea de care se bucură DNA în rândul populației de peste Prut. E remarcabil faptul că a fost singura instituție românescă invitată „să treacă Prutul” de societatea civilă din Moldova unionistă sau nu. Invitația a rămas din păcate doar un deziderat în condițiile în care instituțiile de peste Prut au avut o lipsă totală de apetit în a se alinia la standardele europene de independență a justiției existențe în România și vegheate de UE.

În acest condiții, diferențele instituționale majore între România și Moldova s-au păstrat fără să existe semnale puternice de reducere a decalajelor dintre cele două state. Dintre acestea este de remarcat independența justiției și, în primul rând, eficiența luptei anticorupție. În plus, avântul economic luat de România ca urmare a unei economii de piață beneficiare de investiții străine semnificative. Aceasta a făcut ca încercări ale unor politicieni de la Chișinău de a sugera un proces de adeziune inversă a României sau a unei părți din România la Republica Moldova și, în final, la spațiul Uniunii Vamale, din care fac parte foste țări membre ale Uniunii Sovietice, la schimb cu UE, să fie privite în România ca un exotism rizibil. Cu atât mai mult cu cât făceau referire și la explozia UE.

Întrebarea este dacă nu ne aflăm în momentul în care acest zâmbet e pe cale să ne înghețe pe buze. 

Pentru că direcția în care pare să se îndrepte România acum, în contexul și a unei potențiale explozii a UE, este într-adevăr către Republica Moldova. Diferențele încep să se micșoreze, dar tractarea este în sens opus. Sistemul unipersonal de conducere din umbră a Republicii Moldova este pe cale să fie reprodus și în România. 

Polarizarea extremă a societății din țara vecină este pe cale să fie și ea reprodusă în România, prin intermediul declarațiilor belicoase și a lipsei de dialog, amplificate de canalele media. Instituții reprezentative ale magistraților precum CSM sunt ignorate și marginalizate, dându-li-se un rol mai degrabă decorativ. 

Încet, încet, România pare să se alăture zonei gri în care se află Republica Moldova. Și totuși… Conform eurobarometrului, aproape 60% dintre români consideră că apartenența României la UE este un lucru bun. O creștere de 11 puncte procentuale față de acum un an mi se pare că este sinonimă unui strigăt de disperare.

Deci, în final, al cui interes servește de fapt o astfel de  „anexare”?

Articol preluat de pe blogul autorului

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Moldova probabil știe ca "unirea" cu România ar fi, în fact, o extindere a uniunii europene, o unire cu Bruxelles și nu cu Bucureștiul. Ori povestea servita noua în anii de după 89 e cam expirata și nu mai tine. Ceea ce a acceptat România ca și condiții de preaderare, cozile de topor care sa semneze sunt mai greu de greșit. Zona tampon pe care și-o dorește Rusia este de asemenea de luat în considerare, și, aparent, din punct de vedere moral, Rusia marchează niște puncte. România nu face și nu poate sa facă nimic pentru ca ea nu exista. Exista doar ca un teritoriu estic a UE.
    • Like 0
  • O mica observatie personala, legata de o informatie de presa preluata de zeci de publicatii online, televiziuni si bloguri, vinerea trecuta.
    Secretariatul General al Guvernului a cumpărat, zilele trecute, 400 (patru sute) de seturi de dictionare de limba romana scoase de Academia Romana (DEX, DOOM, Gramatica limbii romane). Toți jurnaliștii au văzut în această informație un bun prilej de a face mișto de d-na Dăncilă, probabil cel mai agramat premier al României de după 1990... Era de așteptat și, până la un punct, justificat.

    Apoi, Secretariatul Guvernului a precizat (citesc din stirea gasita aici: https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/guvernul-a-cumparat-1-200-de-dictionare-si-carti-de-gramatica-livrarea-facuta-la-palatul-victoria.html):

    ”Secretariatul General al Guvernului continuă o serie de proiecte și acțiuni începute în cursul anilor precedenți (...) desfășurate în țară și în Republica Moldova. Aceste proiecte sunt dedicate marcării unor momente semnificative pentru istoria, cultura și identitatea națională, în contextul marcării Centenarului Marii Uniri de la 1918. Prin urmare, o parte din cărțile și lucrările care urmează să fie achiziționate de SGG vor fi donate unor școli și biblioteci din Republica Moldova, pentru promovarea și susținerea limbii și culturii române (...).”

    In afara de postul ProTV, nimeni nu a mai preluat stirea, desi imi place să cred că nimeni nu crede că ar fi o idee proastă ca Bucurestiul să trimita cărți despre limba și literatura romana in Republica Moldova. Mai mult, după sau în paralel cu bășcălia la adresa d-nei Dăncilă-care-nu-știe-să-vorbească, mă așteptam să văd cum jurnaliștii încep să întrebe mai multe detalii despre aceste proiecte de donatii de carte romanească către școli și biblioteci de peste Prut. Ultima astfel de donație făcută de Guvernul de la București a fost în 2014, când fostul premier Ponta a mers la Chișinău cu 50 de mașini Duster și un camion de cărți educative (http://www.realitatea.md/guvernul-romaniei-a-donat-25-de-mii-de-carti-in-limba-romana-pentru-bibliotecile-din-moldova_8191.html).

    Așadar, de ce nu se face mai mult? De ce doar 400 de dicționare? De ce în 2014 s-au donat 25.000 de cărți, iar în Anul Centenarului, doar câteva sute? Unde e presiunea publică destinată să-i forțeze pe cei de la putere în București să facă mai mult pentru promovarea limbii și literaturii romane în Republica Moldova? Unde sunt literații și comentatorii care ar fi trebuit să intervină în discuție și să pună aceste întrebări? (și mă refer în special la cei care animă și muncesc în edituri românești de prestigiu!)

    Aceste întrebări nu au mai avut loc în discursul public, deși nu stânjeneau cu nimic setea de bășcălie a celor care-și spun, astăzi, jurnaliști. Acum 100 de ani, voința populară pentru Unire n-ar fi reușit mare lucru dacă ne-ar fi lipsit elitele intelectuale necesare, inclusiv jurnaliștii patrioți. Astăzi, elitele sunt prea ocupate cu glumițe ieftine pentru a mai sesiza oportunitățile pe care le oferă prezentul. Păcat.
    La aproape 30 de ani de la prăbușirea comunismului, în Republica Moldova e plin de cărți în rusește, cele în limba română fiind în continuare în minoritate. Iar România nu a putut face mai mult în această problemă. Mai e ceva de spus?
    • Like 1
    • @ Petrica L.
      Delia MC Delia MC check icon
      Până mai ieri dl Dodon ne acuza la greu că România i-a...corupt copiii moldoveni -românizat(sic!)- prin cele 4000 sau 5000 de burse de studiu acordate, spre deosebire de Rusia care a acordă doar vreo 300. Nu mai învinuiți atâta România ba că n-a făcut destul, ba că nu-i în stare. Ei nu ne-au vrut pe noi. Apoi cum, "dacă voi nu mă vreți eu vă vreau pe voi"?
      Acest elan masochist de auto-învinovățire mă amuză pur și simplu.
      România a trebuit să facă față unor acuzații absurde din partea lor, de ajutor nici nu mai putea fi vorba.
      • Like 0
  • dan check icon
    Unirea cu Moldova este dificila in acest moment dar ar conveni de minune PSD al carui bazin pro rus foarte sarac s-ar largi considerabil.
    Poate daca si Moldova ar fi membra NATO si UE doar atunci sa se faca unirea,altfel vom avea o minoritate pro rusa foarte periculoasa care ar cere imediat drepturi precum cea maghiara,si cand rusii cer drepturi e mai rau decat darul grecilor.
    • Like 2
  • Romania intra tot mai mult sub influenta rusilor; din pacate. Spun, tot mai mult, pentru ca era deja acolo, iar UE nu priveste cu ochi buni situatia. Am mai spus-o, in ritmul acesta, ma astept la reintroducerea vizelor pentru Roamnia,
    • Like 1
  • Amesteca adevarul cu minciuna si te zapacesti si tu.
    Domnule!Romania lipseste din Republica Moldova pentru ca Romania lipseste din Romania.Dumneavoastra ati spus ca nu se simt diferentele economice inainte si dupa Prut , atunci cum sa fie prezenta Romania in Republica Moldova daca nu este prezenta in regiunea sa,Moldova?Cati din Republica Moldova sunt plecati in UE si cati in Rusia ?Daca Basescu si SS elimina aceasta clasa politica corupta,in mod democratic,acum nu mai auzeam de Dragnea dar nici de Orban .Dl. Dungaciu al dumneavoastra se baga si in probleme nestudiate temeinic(cele economice)
    • Like 1
    • @ Vasile Ciucur
      20% din cetatenii moldoveni sunt plecati peste hotare. Tot asa si din Romania. Moldovenii au plecat dupa limba pe care o cunosc multumita televizorului - adica rusa, la romani grosul e plecat prin spania tot datorita televizorului (telenovelele).
      Altfel, nu e vorba de Basescu sau SS sau Dragna, problema suntem toti ce dam spagi si asteptam la altii.
      Pur si simplu 20% si de aici si de colea au ales sa plece ei, cat timp aia nasoiii de sus nu au plecat.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Delia MC Delia MC check icon
      Sunt plecați dar nu numai în Rusia. În Moldova noastră sunt multe mașini cu nr de Rep. Moldova iar la serviciul pașapoarte e plin de ei. De ce? Simplu. Iau cetățenia română ca să poată pleca în UE. Mai mult, îngroașă numărul persoanelor cu drept de vot din România, fiind cetățeni români, dar nu votează, bineînțeles, căci interesul lor pt România se oprește la obținerea cetățeniei.
      • Like 0
  • Păi să stăm Putin să judecăm cui ar folosi „centrifugarea” României...
    • Like 1


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult