Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

N-am avut alegeri anticipate, o să avem alegeri anticipare

imagine coronavirus

Părerea mea! Zicerea asta ar trebui să însemne relativizare, modestie, chiar smerenie – nu pretind că sunt deținătorul adevărului suprem, nu vorbesc în numele tuturor, nu e imposibil să greșesc.

În cazul tuturor promotorilor inexistenței coronavirusului și, în schimb, a existenței cipurilor băgate în capul cetățenilor, „Părerea mea!” înseamnă maximă plinătate de sine.

E părerea mea, Săndulescu, care sunt deștept de-mi arde capul ca gheața, gânditor independent, eu știu, voi, ăștia, care puneți botul, ori sunteți proști, ori vânduți.

 O formă ceva mai soft a poruncii „Ascultați ce vă spun eu!”, și ea populară printre anufiștii hamleți. Dovezi, ce dovezi, domnu reporter? Dacă vă spun eu, însuși Săndulescu, așa e cu covidu!

Nu vorbesc acum, eu, Popescu, de politicienii sau medicii sau jurnaliștii interesați să susțină că acest virus e o diversiune națională și mondială, oricâți morți se vor mai aduna vrac. Vorbesc de simplii cetățeni anufiști, care constituie masa de manevră a celor de mai sus.

Ideea lor? Guvernu zice că te tratează de covid, da` îți bagă cipu în medicamente și te cipuiește la cap. Vrea să știe tot ce faci, unde te duci și să te controleze. Face carantină ca să ne bage în dictatură.

Drept care, dacă un anufist ajunge în spital, refuză tratamentul antiviral și, sau crapă, sau cere să fie externat, când legea îi permite, ca să-i poată infecta și pe alții.

O singură întrebare am a le pune doamnelor și domnilor anufiști: „Deci, cine sunteți?”.

Majoritatea anufiștilor sunt în vârstă de peste jumătate de secol. Au trăit destul sub Ceaușești. Atunci chiar exista o dictatură, care n-avea cipuri, că le tăiase de la import Ceaușescu, dar asculta telefoane, deschidea scrisori, planta microfoane. Niciunul dintre propovăduitorii anticipare de azi nu zicea nici bleau pe atunci. O fi fost Ceaușescu dictator, dar era dictatorul nostru, românaș, nu vrun Șoroș sau Bigheits – și la urma urmei, nici nu era așa rău, era chiar bine.

Acum însă, Occidentul, nu Rusia, ferească Dumnezeu, vrea să-i cipuiască. Pe ei. Cine sunt ei? Și ce să facă oculta mondială cu ei cipuiți?

Ei sunt niște râme mai mari. Care mandibulează, șprițează, defechează și urinează, și sunt atât de ocupați cu operațiunile astea încât nu mai au timp să și gândească. Și nici nu le place chestia asta cu gânditul. E mai bun vorbitul.

Sunt ușor de manipulat și de cumpărat cu șpăgi mici la vot, de ce naiba să strici niscai cipuri pe anticipatori?

Faptul că se fac asemenea investiții tehnologice masive, la nivel planetar, pentru a-i ține în mână pe ei, le furnizează convingerea că înseamnă ceva, că sunt cineva, că se ține seama de ei, deoarece sunt periculoși. În ultimă instanță, că sunt, pe acest Pământ.

Căci, marea problemă, singura, a anufiștilor este spaima anufizică subconștientă de a nu fi. De a nu exista. Mai rău, de a nu fi existat vreodată, după ce vor înceta din ceea ce numesc viață, lăsând în urmă un delușor de fecale impersonale.

Scoțând virusul din ființare, anufiștii speră să ajungă ei să este. Care este, cum spunea estetul Vanghelie, lăudat fie-i numele.

Vor înțelege ceva din ce a scris tâmpitul și plătitul de ctp? Am dubii. Prin urmare, înlocuiți întrebarea de mai sus cu o alta, mai simplă, adresată anufiștilor anticipatori: „Ce este acela un cip?”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult