Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ne apropiem de o criză a cerealelor? Prețul grâului a crescut cu 130%, iar al porumbului cu 106% față de media anuală a ultimilor ani

pprumb.

Foto: Getty Images

Inflația nu are doar un singur propulsor: pe lângă energie și blocajele de aprovizionare, alimentele sunt o sursă, mai ales după evenimentele recente.

În Europa, grâul a ajuns, pe 17 mai, la 431,75 EUR/tonă pe bursa franceză, un nou maxim record pentru scadența în septembrie și la doar câteva procente de vârful istoric pentru grâu. Pe ultimii 5 ani, în medie, prețul se afla la această dată la 185,5 EUR/tonă.

Astfel, nivelurile actuale sunt cu 132,7% mai ridicate față de ceea ce, privind în urmă, ar fi „normal”.

În SUA, prețurile au trecut de 12.79 dolari/bușel (aproximativ 470 dolari/tonă) pe bursa din Chicago, pentru grânele cu livrare în iulie.

În medie, în ultimii 5 ani, în aceeași perioadă a anului, prețul era de 5,18 dolari/bușel, deci cotațiile sunt mai mult decât duble față de nivelul mediu anterior, și la sub 5% distanță de vârful istoric. 

Porumbul cu scadența în august este tranzacționat la Paris, la închiderea de marți la 379,5 EUR/tonă, față de o medie de 184,25 EUR/tonă, iar pentru livrare în noiembrie, 379,75 față de 177,25 EUR/tonă în această dată, media ultimilor 5 ani.

În SUA, prețul era pe 17 mai de 8,06 dolari/bușel (317 dolari/tonă) față de 4,24 dolari/bușel în medie raportat la ultimii 5 ani.

Dublarea față de reperele anterioare este „regula" și aici.

Pe fondul preocupărilor majore ale pieței referitoare la aprovizionarea globală, potrivit estimărilor ONU, 25 milioane de tone sunt blocate în Ucraina, o situație caracterizată de directorul adjunct al FAO (Food and Agriculture Organization) drept „grotescă".

India a hotărât interzicerea exporturilor drept răspuns la canicula ce pune în pericol recolta, iar prețurile au reacționat puternic, cu aproape 6% la Chicago în ziua următoare. Acest lucru pune gaz pe foc într-o situație și așa dificilă.

India, al doilea producător mondial, după China și înaintea Rusiei, devenise foarte importantă în condițiile privării pieței de grânele ucrainene, fiind în poziția de a sări în ajutorul solicitanților în urma unei recolte peste așteptări, cu aproximativ 7 mil. tone în plus.

Țări precum Egipt, Indonezia și Algeria, alături de alți importatori din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu sunt acum în situația de a căuta alte surse de aprovizionare, pentru care concurența este și mai ridicată.

Deși măsurile Indiei sunt reversibile și este posibil să fie îndepărtate atunci când situația va reveni la normal, totul depinde de vreme, și tiparele neobișnuite ale ultimilor ani măresc riscul păstrării restricțiilor.

Importanța deblocării livrărilor dinspre Ucraina este, astfel, în creștere. Situația este atât de serioasă încât tema e abordată insistent în discuțiile cu Rusia.

Blocada maritimă limitează drastic capacitatea de export a Ucrainei.

Transportul feroviar este insuficient, din motive de capacitate și mai ales de timp, dat fiind că vagoanele dinspre Ucraina trebuie să aștepte până când osiile sunt schimbate sau conținutul e transferat în cele cu dimensiunea potrivită pentru sistemul ferat european.

Provocarea logistică este uriașă, cu timp de așteptare de 16 zile, în medie, ajungând până la 30 de zile, potrivit unor oficiali UE.

Căi terestre și fluviale ar urma să fie folosite, alături de un număr crescut de vehicule, vagoane și barje. Pentru sectorul de transport din România, ar putea fi o veste bună.

Pe de altă parte, congestionarea rutelor ar putea crea, într-o anumită măsură, se speră, gestionabilă, alte dificultăți și întârzieri pentru produsele non-agricole.

Canada s-a oferit să ajute la transportul cerealelor, însă pentru ca măsură să fie eficientă, rutarea spre porturi din România sau alte țări din jur trebuie mult îmbunătățită.

Până acum, sezonul agricol pare a progresa acceptabil în Ucraina, raportat la condițiile dificile, dar aprovizionarea pieței internaționale - și transformarea cerealelor în venituri pentru bugetul contorsionat al țării - nu este o misiune facilă.

Cantitățile în așteptare în prezent, fără recolta viitoare, ar însemna aproximativ 8 miliarde de dolari.

La nivel global, stocurile relativ scăzute indică menținerea unor riscuri pentru piață. Seceta s-a făcut simțită nu doar în India, ci și în Europa.

Franța, foarte importantă ca producător și exportator de grâu, înregistra unul dintre cele mai scăzute niveluri de precipitații în prima jumătate a lunii mai.

Estimările Ministerului Agriculturii din SUA la nivel global sunt de 267 milioane de tone de grâu la finele sezonului (în vara lui 2023), un minim al ultimilor 6 ani, față de 272 milioane de tone, potrivit analiștilor intervievați.

În condițiile actuale, prețurile par a se menține la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică. 

În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune, în special cu dezvoltările recente ale vremii, și se speră un volum apropiat de cel al anului anterior, ceea ce la prețurile actuale ar fi foarte mulțumitor pentru agricultori.

Producția de floarea soarelui ar urma să crească, în condițiile reorientării unor terenuri cultivate cu alte cereale, beneficiind astfel de prețurile ridicate.

În total, dacă prețurile se mențin și anul agricol permite o producție comparabilă cu a anului trecut, veniturile producătorilor ar putea fi cu aproape 2 miliarde de EUR mai mari anul acesta.

Pentru consumatori, prețurile ridicate ar putea persista. Condițiile strânse în privința ofertei ar însemna că, dacă vremea nu va „ține” cu recolta, în oricare dintre regiunile majore de producție a lumii, răspunsul pieței ar fi pronunțat, ducând la creșteri de preț suplimentare și semnficative chiar față de nivelurile ridicate din prezent.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cred ca , traim intr-o Lume Nebuna ,Nimic ,nu mai este ,la locul cuvenit -normal Adica::
    --In ajunul, Pastelui , pretul carnii de miel nu s-a stiut multa vreme pana in ajunul pastelui ! Locuiesc temporar vara la tara , langa Cluj iar acolo in vecini este o stana de oi ,Am intrebat ,ciobanul ,cat este kg de carne ?
    --Inca nu stim ,pana cand ,nu ni se comunica ??
    --- Cum ,cine si de ce trebjuie sa-ti comunice cineva cu cat trebuie sa vinzi TU ,.carnea de miel ? Pai ,noi vindem mieii la o firma care-i transporta in lumea araba , si ei ne fac pretul !!! Adica in final au comunicat ca 18 lei /kg viu , iar carnea este pret dublu , 36- 40 lei Oare de ce , trebuie sa ne ,,hotarasca altcineva ,,pretul muncii noastre ??? La cereale ,,la carne ,,branzeturi etc,,
    -- Ciobanii au nevoie de bani in fiecare zi ,dar lor le convine sa vanda la ,,en-gros,, si le intra banii in cont ,
    --o alta problema grava este MAREA EVAZIUNE FISCALA PIETELE AGROALIMENTARE !!! Toti se fac ,ca nu vad, dar ea este tot mai grava ,
    ---Cum poate sa dovedeasca acel comerciant ,,tuciuriu ,, cu unghiile lungi si vopsite, ca,, lucreaza pamantul adica este producator ,caci , ei vand ,,banane,portocale ,,mere din polonia si mai completeaza ,decorul cu cateva cepe , cartofi de la producatorii care intr-adevar drudesc pamantul ? Pe la noi recoltele se prezinta normal ,,a plouat cat trebuie ,si holdele sunt frumoase, Acum s-au reactivat f multi fermieri care lucreaza terenurile agricole ,lasate in paragina ,Iar pretul cerealeleor il fac oamenii ,
    • Like 0
  • Nume check icon
    Cand eram mic si stateam la coada pe vremea comunismului lumea la coada cerea sa se dea numai doua pungi de faina sa ajunga la toata lumea. Mai mult sau mai putin acolo vom ajunge. Totusi este vorba si de o schimbare a mentalului in care trebuie sa mancam mai putin, sa bem mai putin si sa facem mai mult miscare. P.S. Totusi nu poti sa nu te gandesti ca dupa criza pandemica - mai mult sau mai putin controlata - si cu razboiul din Ucraina care a aparut fix dupa ce s-a mai domolit pandemia nu sunt parca niste jocuri facute intentionat ca se se reaseze bogatia globala.
    • Like 0
    • @ Nume
      Ați vrut neapărat să comentați ceva dar, din păcate, ați amestecat "nostalgia" copilăriei cu mentalul, alimentația modernă și (neapărat) războiul conspirativ din Ucraina...
      Poate doriți să editați sau să argumentați ...
      • Like 0
    • @ Nume
      Delia MC Delia MC check icon
      Simplu ca bună ziua: rușii aveau invazia demult în plan dar din cauza pandemiei au trebuit să aștepte: nu poți risca să ai soldați bolnavi ori care pot lua boala de la cetățenii țării invadate ( se pare că nu s-au temut deloc, dar deloc de presupusele laboratoare ale ucrainenilor care fie vorba, ar fi avut destul timp să împrăștie ceva microbi/virusuri așa, de "bun" venit). Cum s-a liniștit ( vizibil și de prevăzut pentru luni bune) cum au pornit la atac.
      Iar duma ( nu de stat) cu noua ordine mondială e tot de la ruși cetire pe principiul cine spune ăla e. O felie zdravănă din bogăția globală voiau să-și taie chiar ei....
      • Like 0

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult