Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Nici optimism, nici fatalism

Proteste 12 mai

Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

E foarte important ca în lunile ce vin să ne încurajăm unii pe alții, să ne dăm speranță și să credem în puterea noastră de a schimba ceva. E vital să credem că sunt încă destule lucruri care depind de noi, că suntem stăpâni pe destinul nostru ca națiune, ca societate, ca indivizi. Avem nevoie în aceste luni cruciale să rămânem optimiști. Eu însumi, scriind aici, încerc din răsputeri să transmit încredere în energiile noastre, în forța pe care o putem aduna dacă ne strângem unul lângă celălalt, chiar dacă suntem mai puțini decât speram, și să rupem șirul netrebniciilor provocate de această putere ticăloasă.

Dar acest optimism trebuie să fie unul măsurat și realist. Nu trebuie să ne înșelăm mai ales asupra situației în care ne aflăm și e vital să rămânem cu capul pe umeri. Desigur, nu e cazul să deprimăm și să depunem armele, pentru că abia atunci am da cu totul satisfacție acestei strategii minuțioase puse la cale de camarila lui Dragnea. 

E util să știm că, în cele mai multe cazuri, victoriile noastre sunt simbolice, iar victoriile puterii sunt reale. Noi exultăm la fiecare gafă a lui Dăncilă, dar puterea își instaurează lichelele la CCR pentru 9 ani. Noi râdem la prostiile debitate de Daea, dar legislația penală favorabilă infractorilor va fi foarte greu de schimbat. Noi ne îndemnăm unii pe alții la vot în virtual, dar în real puterea își mobilizează mase uriașe de votanți fideli și dependenți și schimbă legislația electorală. Noi îi apreciem sau îi demolăm pe unii dintre tinerii valoroși că au curajul să intre în politică, dar în exact același timp uriașa mașinărie a statului angajează fără discernământ în poziții cheie fie copiii lui Dăncilă, Daea, Buzatu, Ţuțuianu, fie (dar cele două nu se exclud) analfabeți, amante, piloși și slugi. Noi ne bucurăm că un hoț recunoscut primește o condamnare în primă instanță, dar simultan puterea a eliberat alți 50 de hoți la grămadă cu criminali și violatori. Şi tot simultan, hoții albiți devin formatori de opinie la televiziunile partidului, în timp ce noi ne scoatem ochii în comentarii la postări banale.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că e crucial pentru viitorul nostru să știm să punem în balanță victorii reale împotriva puterii și nu victorii simbolice. Micile momente de satisfacție precum cele amintite mai sus, dar și altele, au darul de a ne face mai mult rău, pentru că ele riscă să ne dea impresia că părem mai puternici decât suntem, că suntem într-o luptă dreaptă cu puterea și că prin mobilizare, cinste și curaj o putem înfrânge. Dar e nevoie de multă forță și de mult realism pentru a recunoaște în față nouă înșine, mai ales, că șansele noastre de a învinge se împuținează pe zi ce trece, că democrația și statul de drept sunt sabotate zilnic de către rețeaua infracțională care a confiscat statul român și că nici măcar o victorie în alegeri (mai ales în cele europene, o victorie atât de necesară, dar, vai, atât de simbolică și ea) nu va clinti un singur om din actualul dispozitiv al puterii. Și nu e deloc sigur că o victorie mult mai reală și mai categorică la următoarele alegeri îi va clinti din loc. Felul în care au acționat în ultimele luni luând cu asalt și doborând instituție după instituție dovedește că a existat premeditare și că scopul ultim al acestei puteri este toată puterea, indiferent cine câștigă de acum înainte alegerile. 

Nu avem motive de optimism în acest moment. Și nici nu prea ajută încurajări de genul „haideți să haidem”. Acestea sunt utile, dar foarte insuficiente și chiar amețitoare prin efectul lor de mistificare. Ne trebuie o abordare profundă, capabilă să evalueze în tot dramatismul și gravitatea situației în care ne aflăm și care, dacă nu este tratată cu responsabilitate, riscă să ne arunce în întuneric și teroare pentru zeci de ani de acum înainte.

Dar neavând motive de optimism privind evoluția „de la sine” a României, nu avem absolut niciun motiv să cedăm și să ne predăm. Am avut și avem încă la îndemână mijloace de a rezista, de a protesta, de a ne opune puterii discreționare pe care părinții și bunicii noștri nu le-au avut. Şi aici nu vorbesc despre facilul facebook, prin care trimit până și eu acest mesaj. Ci de libertatea de exprimare, de asociere, de circulație, de a alege și de a fi ales, despre o mulțime de drepturi pe care dacă nu le folosim, le vom pierde cât de curând. Nici Dragnea, nici Mitralieră sau Oprișan nu au nici cel mai mic respect pentru democrație și dacă ar putea, mâine ar suprima toate drepturile pentru prostime. Așa a fost mai mereu în istorie, arareori o putere a dorit să se limiteze pe sine. De aceea, fără optimism și fără fatalism, suntem datori părinților noștri, dar și copiilor noștri cu rezistența și cu acțiunea politică împotriva oricărei puteri care ne limitează sau ne suprimă drepturile. Iar actuala putere de la București pare mult mai sedusă de modelul autocratic Putin sau Erdogan decât de democrațiile occidentale. Nu suntem încă pe marginea prăpastiei, dar nici mult nu mai avem. Dacă nu acționăm acum, vom mai simți pentru un scurt moment plăcerea plutirii, dar va fi doar prăbușirea în gol a României.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • raimond check icon
    Noi simplii cetateni avem un razboi de purtat, pe parcursul a doi ani, cu patru batalii. Daca stii ce ai de facut, nu e cazul nici de optimism, nici de pesimism. Important e sa lupti pana la capat.
    • Like 0
  • Cainii latra, caravana merge. Pe plaiuri de Miorita optimismul camufleaza prostia iar pesimismul realitatea.
    • Like 1
  • Cainii latra, caravana merge. Pe plaiuri de Miorita optimismul camufleaza prostia iar pesimismul realitatea.
    • Like 2
  • Pe langa cele 3 puteri in stat descoperim acum ca mai exista una: puterea noastra de a spera la normalitate prin faptul ca votam.
    Personal o sa consider ca cele 3 puteri si-au dat mana si se distreaza de minune vazand speranta noastra mioritica.
    Pina nu vom avea sisteme informatice integrate si transparenta o sa o tot tinem asa cu 'unii' si cu 'altii' asa zisi politicieni sau numiti politic
    • Like 0
    • @ Cristian Musteata
      dan check icon
      Ma tem ca speranta la normalitate prin faptul ca votam se diminueaza drastic pe zi ce trece.
      In acest moment singura speranta de a vota cat de cat echilibrat ar fi informatizarea sistemului de vot pentru ca cei din diaspora sa poata vota. sau altfel spus ,votul online .
      • Like 2
  • Oli check icon
    Din păcate în România post revoluție votul, indiferent de tipul alegerilor, a fost unul de blam, unul contra ceva sau cuiva, exprimându-ne nemulțumirea, dezaprobarea față de un partid sau alianță politică. Clasa politică româneasca fiind incapabilă să sistematizeze un mesaj, un plan coerent și convingător pentru care să primească sprijin la urne. Votăm să nu iasă adversarul. Și atât. Iar puterea cu care ne-a investit constituția României nu se manifestă pentru a crea o societate sănătoasă, ci pentru a demola una bolnavă. Iar soluțiile de reconstrucție au fost invariabil inconsistente, fragile și cu mici șanse de realizare. Nu cred ca e ghinion că trăim drama asta politică și socială. Nici că soarta ne este potrivnică în vreun fel bolnăvicios. Suntem cu toții vinovați, prin implicare directă, complicitate sau indiferență de eșecurile jenante și repetate ale încercărilor de a ne integra într-o comunitate europeană cu un sistem de valori integru bazat pe drepturi ale omului și democrație.
    Am intrat în an electoral. Vor veni peste noi europarlamentarele și prezidențialele acum în 2019, alegerile generale și locale în 20 20 (pun intended). Adică o perioadă, mai lungă decat probabil ne-o dorim, în care primim în sfârșit atenție de la politicienii noștri, pentru ca nu este interesul acela de care am avea nevoie într-un mandat politic, în care cei împuterniciți de noi să ne reprezinte voința să lupte pentru bunăstarea generală a societații. Nici vorbă. Mesajul care ni se repetă obsesiv este unul simplu și cu mare trecere la public. “Ăilalți sunt mai răi ca noi!, Votați-ne pe noi!”. Bazându-se pe memoria colectivă neașteptat de scurtă. Ce e cu adevărat dramatic este faptul că genul ăsta de mesaj funcționează la scară macro, adunând un număr impresionant de urechi docile.
    Pe 26 mai, adică practic mâine, sunt alegerile europarlamentare. Participarea la acestea, unde subiectul nu pare la prima vedere unul care să ne influențeze în mod direct viața de zi cu zi, reprezintă din punctul meu de vedere una din unitațile de măsură a civilizației. Și pentru că trăim aici în țară niște momente teribile în care democrația și statul de drept sunt insultate, înjosite, terfelite fără scrupule de o gașcă de golani siniștri și vădit antieuropeni, alegerile astea capăta o cu totul altă nuanță. Nu mai este vorba de simpla trimitere a unor oameni, presupus elite, la Bruxelles să participe activ la construcția Europei. Rezultatul lor va reprezenta barometrul societății, pulsul poporului. Iar dacă prezența la urne la fi cea de la precedentele alegeri, Daddy Dragnea va caștiga și va deveni irevocabil “Tătuca” tuturor românilor nu doar al PSD ului, cu toate implicațiile catastrofale ale acestei poziții. Dacă însă ne vom mobiliza serios și vom ieși cu toții la vot, cu siguranță lucrurile se vor schimba. Spaima pe care o au deja față de societatea civilă bine informată și netolerantă la abjecțiile aruncate dezinvolt cu ocazia cuvântărilor cu iz dictatorial îi va face pe cei de la putere să realizeze că România nu este PSD, România nu vrea să fie izolată de restul Europei, românii sunt pretențioși și morali, România nu este cocina coruptă și declasată pe care o visează ei pentru a le facilita drumul către puterea absoluta. Alegerile din 26 mai vor avea o importanță crucială pentru viitorul nostru ca națiune. Putem face un efort colectiv care să ne scoată din letargia care le-a permis ascensiunea la putere. Nimeni și nimic nu este etern. Nici măcar Dragnea și slugile sale. Putem să le arătăm asta începând de la alegerile europarlamentare. Dacă ratăm acest moment, șansele ca șeful PSD să mai fie vreodată pedepsit pentru ticăloșeniile săvârșite vor fi aproape nule. O victorie la europarlamentare, pe cât de neînsemnate par prin definiție aceste alegeri, îi va alimenta complexul de Dumnezeu de care evident suferă și va transforma România în praf și pulbere. Într-un deșert în care vom supraviețui cu iluzii pierdute și șanse neexploatate. Nici măcăr mintea românului de pe urmă nu ne va mai fi de vreun folos. Vom fi în pericol să fi votat (sau să fi pierdut șansa de a vota) la ultimele alegeri libere organizate vreodată în România.
    Din pacăte, din nou din păcate (riscă să devină laitmotivul acestui comentariu), masa de manevră a puterii este pregătită să mai execute o nouă vrăjitorie electorală alimentată de pungi cu zahăr și sticle cu ulei. Vor fi chemați la “arme” și vor răspunde fără întârziere îndesați cu forța în autobuzele de partid. Dragostea pentru partid și conducător trece exclusiv prin stomac, implicit vor judeca cu burțile pline de pomeni electorale, ajutoare sociale, posturi bine plătite în structurile administrației publice sau acces aproape nelimitat la devalizarea visteriei statului. Oamenii lipsiți de educatie și dezinformați prin propaganda latrată obsedant la televiziunile supuse, marea masa de votanți PSD nu înțeleg, nici nu sunt interesați să o facă, subiectele justiție, amnistie, grațiere, stat de drept, libertate de exprimare, democrație. Simt doar cei câțiva lei în plus la un salariu degradant și la asistența socială oferiți în schimbul ștampilei puse unde trebuie. Și fiți convinsi că vor vota conform scenariului. Cum ar veni, viitorul țării se cumpără cu pretul unei beri la pet. Cert este că mașina de vot va funcționa din nou ca unsă și va fi nevoie de o mobilizare generală a tuturor voințelor noastre pentru a o răsturna. Altfel vom muri cu dreptatea în mână.
    Nu este întâmplătoare nici organizarea de către președintele țării a referendumului pe teme de justiție în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. Întrebările sunt formulate un pic pretențios însă mesajul general este clar: estomparea elanului căpătat de PSD-ALDE în asalturile neobosite împotriva justiției.
    Deci, pe 26 mai, înainte de Game of Thrones în reluare sau a meciului Stelei in Play-Off ul campionatului nostru anemic, consumați-vă jumătate de oră mergând la pas sau alergând până la secția de vot arondată. Puteți s-o luați astfel: juma’ de ora în aer liber verus o bere la plastic băută în dictatură.
    • Like 3
    • @ Oli
      Partial aveti dreptate, insa nu analizati cauza in profunzime. Sistemul este bolnav, gresit din radacini, votul egal va da intotdeauna un rezultat asemanator cu ceea ce vedem azi! Sa luam un medic sau un inginer. Au ani de scoala care ii ajuta sa vada altfel viitorul. Insa toti anii si toate atuurile le sunt anulate de un singur vot al unui analfabet, analfabet care nu intelege decat vocabularul si exprimarea unui alt analfabet. Cand o asemenea adunatura ajunge sa faca legile, e greu de iesit la lumina. Nu ne ramane decat sa ne resemnam, Romania a murit la ultimele alegeri si ne ramane doar exilul!
      • Like 1
    • @ Adrian Vladut
      dan check icon
      Teoretic aveti dreptate un medic sau un inginer ar trebui sa voteze altfel decat un analfabet cu toate am amici ingineri care in functie de interes au votat PSD cat si ALDE ,asa ca treaba asta cu votul nu este in functie de scoala ci mai degraba de interes personal.
      Cum va explicati ca medici celebri sunt votanti PSD , eu cred ca tot interesul primeaza si nu educatia.
      • Like 0
    • @ dan
      Daca o sa faceti o statistica printre ingineri sau printre medici, rezultatul nu va fi favorabil PSD, "exceptiile confirma regula" se spunea candva.
      • Like 1


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult