Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Niciunul dintre președinții și premierii României după `89 nu este moldovean


Hai să dăm mână cu mână/Cei cu inima română/Să-nvârtim hora frăției/Pe pământul României.

Asta înseamnă, pentru aproape orice român, Unirea din ianuarie 1859. Pare că toți moldovenii și toți muntenii, debordând de entuziasm, s-au repezit să se îmbrățișeze și să tragă un chef scăzut cu apă din Milcov.

Însă istoria neliricoidă, bazată pe documente, spune altceva

Prima Unire, căci e stupid să i se spună Mica Unire, nu a fost o mișcare de mase. Promotorii ei erau boieri și burghezi liberali, proeuropeni, care au desfășurat o propagandă intensă, bine susținută financiar, pentru ideea de România în capitalele occidentale. Fără dorința lui Napoleon al III-lea de a avea un bastion francofil în coasta Rusiei și a sprijini autonomia statală a Principatelor în dauna imperiului Habsburgic, cine știe cât ar mai fi stat despărțite Muntenia și Moldova. 

Între 1856 și 1859 s-au dus lupte politico-diplomatice crâncene, atât interne, cât și externe, între unioniști și separatiști. Contraargumentul principal adus de separatiștii moldoveni era temerea că Iașiul și toată Moldova vor fi marginalizate după Unire, vor sărăci și vor decădea, toată puterea și bogăția fiind luate de București. Că drumurile și căile ferate din Moldova vor fi slab spre deloc finanțate. Că Iașiul, din capitală, va deveni un oraș de provincie.

Celebrul caimacam Vogoride, omul Vienei și al Istanbulului, care țineau morțiș ca Unirea să nu aibă loc, a reușit să falsifice alegerile, astfel încât a câștigat partida separatistă. Fără intervenția în forță a împăratului Napoleon al III-lea, care s-a înțeles cu britanicii, alegerile calpe n-ar fi fost anulate.

La început de ianuarie 1859, după certuri crunte, deputații unioniști din Moldova ajunseseră în blocaj, neînstare să se înțeleagă asupra candidatului propus de ei. Scos din fire, Kogălniceanu părăsește adunarea trântind ușa. După el se iau mai mulți. Atunci însă, ofițerul Nicolae Pisoschi se repede în fața ușii, își pune pistolul la tâmplă și amenință că se sinucide dacă mai pleacă cineva. Dezbaterile se reiau și tot Pisoschi rostește un nume: Alexandru Ioan Cuza. „Ca o scânteie electrică străbătu acest nume prin gândurile tuturor, neîntâlnind nicăieri împotrivirile de care se loviseră celelalte”, relatează marele istoric Alexandru Xenopol. 

În Muntenia, conservatorii, adversari ai Unirii, dominau eșicherul politic, candidatul lor fiind Gheorghe Bibescu, fostul domnitor. Prinzând de veste că liberalii unioniști vor să-l aleagă tot pe Cuza domn, au dat ordin armatei să înconjoare Camera Deputaților și să tragă asupra celor ce ar încerca să pătrundă în clădire. Însă colonelul Vlădoianu, înțeles cu unioniștii, nu dădu acest ordin, când mulțimea, ațâțată de liberali, năvăli în dealul Mitropoliei. Un mare număr de măcelari își ascuțeau ostentativ cuțitele, ca să-i înspăimânte pe adversarii Unirii, mai spune Xenopol. Așa a fost încă o dată ales Cuza domn, sub presiunea, am putea zice chiar teroarea străzii.

După detronarea lui Cuza, în februarie 1866, Iașiul fu luminat de bucurie trei zile. Două luni mai târziu, separatiștii încearcă o lovitură de stat, aruncând mulțimea în stradă, după modelul unioniștilor din București. „Se striga: Jos Unirea! Jos prințul străin!”. Printre manifestanți, Ion Creangă, mare scriitor, mare antiunionist, antisemit și xenofob înverșunat. Un regiment trimis din Muntenia a intervenit cu brutalitate, trăgând în demonstranți și chiar șarjându-i la baionetă. Numărul morților a fost ținut secret și evenimentul mușamalizat.

Secesionismul moldovean s-a stins abia la începutul secolului XX. Dar prevestirile lui sumbre s-au adeverit. Moldova a ajuns ruda săracă a Munteniei, defavorizată financiar și, practic, nereprezentată instituțional. Nici măcar Înalta Curte de Casație și Justiție n-a vrut Bucureștiul s-o lase la Iași.

Situația nu e cu mult diferită nici astăzi. Autostrada Unirii, Iași-Tg. Mureș, cerută insistent de moldoveni, este, de ani putrezi, o palavră. Vasluiul deține un record al sărăciei din România. Niciunul dintre președinții și premierii României de după 1989 nu este moldovean. Iar primarul Capitalei, moldoveanca Firea, îl sictirește pe ministrul Mediului că dacă nu-i place aerul din București, să se ducă la Iași!...

Întrebare: dacă Moldova și Muntenia ar fi rămas despărțite până în zilele noastre, și dacă acum s-ar pune problema Unirii, sunteți siguri că ea s-ar înfăptui?

P.S.

L-am uitat pe M.R. Ungureanu, premier pentru 2 luni și jumătate, care este ieșean. Emil Constantinescu s-a născut la Tighina, nu în Moldova, ci în Republica Moldova, iar Nicolae Văcăroiu în Ucraina.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult