Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Bogdan Aurescu s-au întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev. Ce au discutat

Nicolae Ciucă și Volodimir Zelenski

Fotografii: gov.ro

Premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul de Externe Bogdan Aurescu au fost marți la Kiev unde s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, cu prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, şi preşedintele Radei Supreme, Ruslan Stefanchuk. Oficialii români au mers și la Irpin și Borodianka, orașe în care soldații ruși au comis atrocități împotriva civililor ucraineni.

În urma vizitei, președintele Zelenski a postat pe Facebook un material filmat și un mesaj. „Astăzi, la Kiev, m-am întâlnit cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. Fiecare astfel de vizită este un semnal important de solidaritate cu poporul ucrainean. Apreciez sprijinul României pentru apărare, ajutorul umanitar și poziția clară în ceea ce privește politica de sancțiuni. Contăm pe susținerea viitorului Ucrainei în Uniunea Europeană”.

Într-un comunicat al Guvernului României se arată că „prim-ministrul Ciucă a transmis un mesaj de condamnare în termenii cei mai fermi a invaziei ruse, a atrocităților umane și distrugerilor materiale, exprimând sprijinul României pentru derularea unei investigații internaționale pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de comiterea de crime internaționale, inclusiv prin contribuția financiară voluntară recentă, decisă de Guvernul României, către Fondul fiduciar al Curții Penale Internaționale”.

Marcel Ciolacu a scris la rândul său, pe Facebook, că  a transmis două mesaje majore: „1. România vrea să fie principalul hub de stabilitate și securitate în regiune și, astfel, să ne implicăm activ în procesul de reconstrucție a Ucrainei, după război, atât la nivel guvernamental, cât și cu firme românești. Mai mult, Porturile Constanța și Galați trebuie să fie principalele puncte strategice de legătură între cele două țări, între Ucraina și Europa, dar și cu restul lumii.

2. Am susținut că, în procesul de aderare a Ucrainei la UE, comunitatea de români din această țară trebuie să ajungă să beneficieze de toate drepturile de care se bucură minoritățile din statele membre ale Uniunii și din România – acesta fiind un proces firesc pe care l-a parcurs orice stat în procesul de aderare.”

Premierul român a subliniat, totodată, importanța dezvoltării conectivității între România și Ucraina prin deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, evidențiind rolul esențial jucat în prezent de punctul de trecere Iscaccea-Orlivka, deschis în 2020. De asemenea, o importanță deosebită a fost acordată analizării opțiunilor de valorificare a potențialului de cooperare în domeniul energetic.

Prim-ministrul României a subliniat faptul că România este disponibilă și interesată să participe substanțial la procesul de reconstrucție post-conflict a Ucrainei, în funcție de parametrii și prioritățile definite de autoritățile ucrainene, urmând a fi stabilit un dialog bilateral dedicat, concret pe acest subiect.

Pe palier bilateral, premierul Ciucă a transmis dorința avansării relației româno-ucrainene la un nivel superior, pornind de la potențialul de cooperare existent, interesele comune de securitate și solidaritatea între cele două popoare, manifestată cuprinzător, în mod concret, de la declanșarea agresiunii ruse. Prim-ministrul României a arătat că deschiderea și compasiunea poporului român față de semenii din Ucraina reprezintă nu numai imaginea atașamentului la valori comune, ci și un veritabil mandat pentru autoritățile celor două state de a îmbogăți și eleva relația bilaterală.

Premierul român a subliniat importanța celor două comunități înrudite, română în Ucraina și ucraineană în România, ca veritabile punți de legătură între cele două societăți și a remarcat comportamentul de buni cetățeni ai Ucrainei dovedit de etnicii români în timpul războiului, exprimând așteptarea ca, prin asigurarea deplină a respectării drepturilor identitare ale acestora, inclusiv a celor lingvistice, societatea ucraineană să devină mai puternică și coezivă.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul ferm al României pentru aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și a transmis felicitări Kievului pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare. Cu această ocazie, a menționat poziția României care a susținut constant ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, care merită să facă parte din familia europeană.

Premierul Ciucă a discutat cu înalții oficiali ucraineni și cu privire la dosarul transnistrean, inclusiv în contextul ultimelor evoluții.

Toți interlocutorii ucraineni au mulțumit Guvernului României și cetățenilor români pentru sprijinul acordat în diverse domenii de interes direct pentru partea ucraineană și pentru solidaritatea manifestată, cu multă empatie, încă de la declanșarea agresiunii militare ruse. Aceștia au prezentat evoluțiile din teren ale confruntării militare și necesitățile de sprijin pe mai multe planuri. Au salutat și susținut disponibilitatea de a crea un nou profil partenerial, superior, pe toate dimensiunile, pentru relația bilaterală româno-ucraineană și au asigurat cu privire la respectarea drepturilor identitare ale etnicilor români.”

Mai jos, comunicatul Guvernului pe larg,

„În discuțiile cu oficialii ucraineni, prim-ministrul României a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și a prezentat măsurile de sprijin multidimensional pentru Ucraina și poporul ucrainean în contextul războiului, inclusiv pentru gestionarea celor peste 820 de mii de persoane refugiate care au trecut granița cu România. Premierul a evidențiat, astfel, numeroasele măsuri administrative adoptate încă de la începutul agresiunii ruse pentru permiterea accesului refugiaților ucraineni pe teritoriul național și asigurarea condițiilor necesare de protecție, precum crearea taberelor de refugiați, reglementarea accesului gratuit la servicii medicale, educaționale și de transport, precum și la piața muncii. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a remarcat atitudinea de extraordinară compasiune și solidaritate ale poporului român cu poporul ucrainean, reflectată și prin volumul consistent al ajutoarelor umanitare livrate în Ucraina. Premierul a subliniat că România și-a asumat și un rol de intermediar în transferul ajutoarelor internaționale către Ucraina, prin intermediul hub-ului umanitar înființat la Suceava la 9 martie 2022, care a fost tranzitat până acum de 32 de convoaie umanitare cu 163 de camioane.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a analizat împreună cu oficialii ucraineni noi posibilități de sprijin pentru Ucraina.

Astfel, a fost examinată diminuarea efectelor negative ale războiului asupra economiei ucrainene, în particular în ce privește posibilitățile de realizare a exporturilor de cereale și produse de origine animală. Printre altele, premierul Ciucă a menționat, ca măsură concretă de sprijin, liberalizarea temporară de către România pe teritoriul național a transportului rutier de marfă efectuat de operatorii ucraineni începând cu 5 aprilie 2022, începerea reabilitării unei căi ferate cu ecartament larg în portul Galaţi pentru facilitarea accesului direct al garniturilor feroviare din Ucraina şi Republica Moldova şi scurtarea timpului de transbordare a mărfurilor, analizarea posibilității creșterii capacităților de tranzit prin punctele de trecere a frontierei comune și facilitarea extinsă a controlului sanitar-veterinar la aceste puncte, extinderea capacităților de preluare de mărfuri din Ucraina prin portul Constanța.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Si romanii la spartul targului ca intotdeauna, tinandu-si popoul in doua luntrii cat mai mult posibil. Sa vedem unde va sta popoul cand Basarabia e atacata, ca deocamdata e tacere de mormant la Cotroceni. Probabil dulapul e ocupat cu planurile de concediu.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult