Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nimicul, la rang de politică de stat

MEHID Galați

Nu se construiește aproape nimic, nu se reabilitează, nu avem autostrăzi, aeroporturi, centuri ocolitoare, monumente istorice restaurate. În schimb, lansăm, contractăm, comandăm proiecte, expertize, studii, strategii. Motivul îl cunoaștem. Discutăm despre sifonarea banilor publici, prin firmele de casă, fără să răspundă cineva în final. 

Doar se cheltuie, fără niciun rezultat. 

Totul se finalizează cu „expertiza/studiul a arătat că...". Și nu se întâmplă nimic. 2-3 ani, după care se comandă un alt studiu, și tot așa. Zac prăfuite în niște sertare, timp în care nu ne modernizăm, nu ne dezvoltăm, circulăm pe aceleași șosele înguste și obosite, pierdem timpul traversând, într-un trafic infernal, localități de la un capăt la altul. Clădirile istorice cad peste noi, cu excepția unor orașe, majoritatea rămânând încremenite în anii '90, invadate de construcții haotice, fără să se respecte vreo regulă de urbanism.

În anii preelectorali se practică „heirupismul”, se încep tot felul de lucrări, cu un zel de fațadă, bun numai să smulgă voturi.

Deodată apare și transparența, suntem ținuți la curent cu toate, apar fake-news-uri (că tot e la modă) și fotografii cu 4-5 muncitori lângă un utilaj cu descrierea „se lucrează intens”. Iar după poză dispar toți din peisaj. Îngrijorător este că foarte mulți sunt creduli, nu realizează și încurajează astfel de practici prin neștiința și naivitatea lor. 

Cu alte cuvinte, se practică prosteala pe față. Nu învățăm nimic din trecut, uităm repede, suntem superficiali și ușor de manipulat. Ne mulțumim cu puțin și ni se induce mereu „că nu se poate mai mult”. Că toți sunt la fel. Că toți fură, dar unii mai fac și ceva pentru comunitate. Complet greșit și anormal! Că nu putem avea pretenții, că legislația este stufoasă și nu ajută, că birocrația este prea mare. De parcă noi am legifera, noi am încărca organigramele, noi am angaja tot felul de incompetenți în loc de specialiști. Și nu ei.

Poate că aș fi de acord, dacă peste tot ar fi la fel. Dar când observi cu ochiul liber că există orașe unde s-a reușit, orașe pe care le percepi vii, înfloritoare, unde se întâmplă ceva, nu mai ești dispus să crezi ce ți se livrează. Acestea reprezintă exemplul clar că se poate. Cu toate piedicile întâmpinate.

Din păcate, sunt doar excepții, iar discrepanțele de dezvoltare sunt foarte mari. Inadmisibil de mari. Sunt zone unde proiectele prind aripi, ce se promite se face, și zone unde doar se promite și de fiecare dată dintr-o dată, ca printr-o minune, apar tot felul de motive pentru a nu fi transpuse în realitate proiectele propuse. Și începe victimizarea, se caută vinovații. Se arată mereu în altă parte.

Unde nu apare o diferență majoră este capitolul infrastructură rutieră, deficitară la nivel național. Într-adevăr, se înregistrează un minus în Moldova, aceasta fiind total deconectată de restul țării, aici nu există nici măcar un drum expres care să străbată toată regiunea istorică. În Ardeal sunt doar segmente de autostradă, iar despre Comarnic-Brașov, ce să mai vorbim. Apare și dispare odată cu instalarea unui nou guvern.

Suntem subdezvoltați, asta este clar. Deși unii se laudă cu realizări mărețe. De fapt, doar cu promisiuni. Mi-aș dori o desfășurare de forțe în ceea ce privește lucrările, în același ritm în care apar - precum ciupercile după ploaie - studiile, strategiile și proiectele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine că ați specificat,totuși,că sunt câteva orașe în care se mai face câte ceva.
    Am norocul să trăiesc în Oradea,unde nu se mai termină cu șantierele:când nu e reabilitare de clădiri(nu numai cele Art Nouveau),e înlocuire de rețea apă-canal-încălzire asezonată cu construcție de parcare,când nu e centură undeva în marginea orașului,e amenajare de piațetă ptr.recreere la pachet cu un pasaj de trafic rutier subteran etc.
    În principal,pe bani europeni.
    • Like 1
  • Nume check icon
    Mai deunazii aveam o discutie cu un coleg care imi explica de noi nu putem sa fim la vesticii sau nordicii in ceea ce facem. Explicatia principala a fost ca incepand din timpuri stravechi noi am fost calcati de toti si de aceea noi nu am putut sa dezvoltam ca natie pentru ca eram preocupati sa ne descurcam pana maine si dupa aceea vom vedea.
    Nu sunt neaparat de acord, dar exista un sambure de adevar. Eu cred ca am ajuns aici pentru ca noi nu ne-am definit proiectul de natiune in 1918 si nu ne-am stabilit nici o strategie ca tara. Deasemean nu cred ca suntem un popor cu abilitati strategice prin cele exprimate mai sus. Noi toti tindem sa dam vina catre altii care nu ne lasa in pace, avem mania persecutiei si ne dam loviti imediat. In interior avem doua Romanii, avem statul paralel - adica adminstratia publica, organele de stat, parlamentul, guvernele, presedintia, etc. - dar in final cred ca vina ne este atribuita tutoror. Nu ne intereseaza viitorul, decat la nivel declarativ, vrem gratificari instante fara neaparat sa dam ceva in schimb. Avem o problema generala de natiune, carcacter, cooperarare intre noi si interesul comunitatii inainte de cel personal.
    Astazi am citit un articol referitor la nationala de fotbal a Romaniei. Sunt doua citate pe care doresc sa le adaug care completeaza cele de mai sus:
    - "Noi nu avem "co*ie"
    - *Noi minţim tot timpul. Credem că o să găsim tot timpul o şmecherie. Dar şmecheria nu ţine aproape niciodată, deşi noi credem altfel. Suntem campioni mondiali la lucruri superficiale"
    ...spuse de Ladislau Boloni
    Sa speram ca generatia tanara va schimba ceva...sa nu uitam totusi ca noi suntem antrenorii lor...
    • Like 4


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult