Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu, domnule ministru. Nu vorbește toată lumea despre Brâncuși. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes

Irina Rimes - Bogdan Gheorghiu - Foto Facebook/Ministerul Culturii

Foto Facebook/Ministerul Culturii

Orice om care lucrează în PR sau marketing știe că unul dintre lucrurile esențiale pe care și le dorește un client este ca o campanie, un eveniment, un produs, etc să devină cunoscut publicului. De aceea, în întreaga lume, de câțiva ani încoace, companiile și agențiile de advertising au apelat la influenceri pentru a-și promova produsele.

În SUA, un influencer cu o bază de peste 25 de milioane de followeri poate să primească și câteva sute de mii de euro pentru o postare.

Și România are influencerii ei, care primesc de la câteva sute la câteva mii de euro pentru o postare sau asocierea cu un brand.

Pentru o colaborare cu un brand, Irina Rimes primește probabil o sumă în euro cu cel puțin 4 zerouri. Dar pentru a promova ziua lui Brâncuși, ea a acceptat să se implice gratis.

Numele ei nu a fost primul la care Ministerul Culturii a încercat să ajungă. Actorul Marius Manole a mărturisit că și el a fost contactat, însă nu a avut timp să se implice, iar Irina Rimes ar fi fost singura, dintre cei contactați, dispusă să facă promovare pro-bono.

Ideea de la care a plecat ministerul, să atragă tinerii către cultură și să apeleze la o persoană apropiată lor, nu este rea. Cu siguranță, cu toții ne-am săturat de aceleași evenimente plictisitoare, simpozioane la care participă profesori, academicieni și discută într-un limbaj de lemn care nu mai atrage pe nimeni.

De altfel, propunerea de a implica un tânăr într-o astfel de campanie vine, culmea, din partea criticului literar Alex Ștefănescu, în vârstă de 72 de ani, numit recent consilier al ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Felul în care această idee a fost aplicată este, însă, principala cauză a declanșării scandalului care a urmat. Fără a exista un plan clar de colaborare între minister și Irina Rimes, fără a pregăti un discurs comun, fără a informa ambasadorul ales despre subiectul discuției, toate aceste lucruri au dus la un linșaj public la adresa unei persoane care, probabil, nu a avut decât intenții bune.

Declarațiile cântăreței despre Brâncuși au stârnit un val uriaș de critici și ironii într-o țară în care, să fim cinstiți, cultura e pe ultimul lor, dar ipocrizia este pe primul. De luat în calcul și faptul că Irina Rimes vine din Republica Moldova și a declarat ea însăși că găsește uneori dificultăți în a se exprima în limba română.

Îți recomandăm

Iar bullyingul la care este supusă Irina Rimes în online nu arată nicidecum că cei care o numesc acum „domnișoara Pogarymes” ar fi mai presus de declarațiile pe care ei le critică. Bullyingul este mai grav decât orice declarație pe care aceasta a dat-o despre Brâncuși.

Și la fel de gravă este concluzia pe care ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a tras-o după acest scandal. Într-un comunicat transmis azi de minister, acesta a spus:

„Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Nu, domnule ministru. Nimeni nu vorbește despre evenimentul Brâncuși de la MNAR. Nimeni nu vorbește despre valoarea lui Brâncuși și de ce este el un artist uriaș. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes. Și nu de bine. Acesta este efectul unei intenții bune, făcute pe genunchi, fără profesioniști implicați.

Iar pe domnul director interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, presupunem că este domn, nu v-am auzit să îl criticați pentru bădărănia pe care a arătat-o în conferința de presă.

Citiți mai multe pe culturaladuba.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu , Dle Negrutiu , gresit , tinta a fost atinsa ! Golaneala si dispretul cu care actuala si viitoarea administratie o are pentru oricare din valorile acestui popor sunt departe de a fi intuite. O sa mai vedem ! Poate ca prin Irina Rimes chiar mai vorbesc si unii tineri despre Brancusi. Important este ceea ce ati punctat in articol .: alegerea nu este rezultatul unei analize care sa aiba ca si rezultat promovarea artistului Brancusi. Alegerea a fost una la plesneala, ca asa vrea muschii dlui ministru . Asa ii place lui , si .... gata. Brancusi ? nici nu conteaza in aceasta formula in care aceasta administratie poate functiona inca 5,6,7, luni semidemisi si semititulari / functii , in acelasi timp.
    • Like 0
  • Nu Irina este sub lupa publicului; sau a ajuns o victima colaterala; problema este cum face ministrul treaba.
    Pentru Irina, numai de bine, mai ales daca s-a angajat voluntar.
    In plus, nu trebuie uitat ca PSD este ahtiat dupa greseli de guvernare, acum, cand se apropie alegerile. Fie anticipate, fie la termen, suntem in an electoral. Nici ca sperau la ceva atit de suculent...
    • Like 1
  • Suntem o natie de hateri. Si acest articol este tot asa.
    Cititi-l pe Mihai Sora de astazi, ca sa vedeti cum se pot spune lucrurile, iubind! Si , mai ales, imprastiind iubire. Asa cum a facut-o Brancusi.
    • Like 1
  • Spuneti ca ideea ministrului este in principiu buna - eu cred ca este stupida; genul asta de "cunoastere" a artei romanesti si internationale, in genul wikipedia,cateva generalitati expuse intr-un limbaj nepotrivit,plus o anecdota eventual picanta, nu inseamna de fapt nimic. Nici nu este de mirare cata vreme presedintele tarii nu a gasit altceva mai bun de facut pe cand se sfla in fata Mesei tacerii decat sa se aseze cu fundul pe un "scaun" !! Pentru a iesi din starea asta de analfabetism cultural ar fi nevoie de eforturi mult mai serioase si care sa inceapa in scoala la o varsta mica. In rest este doar improvizatie amatoristica a unor oameni pentru care cultura incepe cu divertismentul si se incheie tot acolo.
    • Like 0
    • @ Balaban Marius
      S-a pus cu fundul pe ,,scaun". Pai de aia e inventat scaunul,sa- folosești la nevoie.Poti sta și cu picioarele și în mâini și în cap.De asta se spune că unii sunt cu scaun la cap.
      • Like 0
  • Ei da, daca in locul moldovencei era Bobonete..... sau ala... Celentano, sau ala cu cizme si mustata ca re bate tot.....sau Aspirina.....Poate chiar Salamul, SAu prichindelul Minune, Poate chiar Vacuta sau cum dracu ii spune la panarama aia din Vaslui....aaaa Vulpita, sau DIVELE Dragusanu, Cruduta sau alte panarame , altfel se3 vedea treaba. Poate chiar si cu Smaley. Ala cu raftu. Dar chiar cu moldoveanca....Nu avem noi cretinele noastre? Pentru ce trebuia sa ia artista moldoveanca.
    • Like 2
    • @ Florea Paun
      Cei enumerați de tine sunt moldoveni din BLEGESTi?
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro