Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu, domnule ministru. Nu vorbește toată lumea despre Brâncuși. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes

Irina Rimes - Bogdan Gheorghiu - Foto Facebook/Ministerul Culturii

Foto Facebook/Ministerul Culturii

Orice om care lucrează în PR sau marketing știe că unul dintre lucrurile esențiale pe care și le dorește un client este ca o campanie, un eveniment, un produs, etc să devină cunoscut publicului. De aceea, în întreaga lume, de câțiva ani încoace, companiile și agențiile de advertising au apelat la influenceri pentru a-și promova produsele.

În SUA, un influencer cu o bază de peste 25 de milioane de followeri poate să primească și câteva sute de mii de euro pentru o postare.

Și România are influencerii ei, care primesc de la câteva sute la câteva mii de euro pentru o postare sau asocierea cu un brand.

Pentru o colaborare cu un brand, Irina Rimes primește probabil o sumă în euro cu cel puțin 4 zerouri. Dar pentru a promova ziua lui Brâncuși, ea a acceptat să se implice gratis.

Numele ei nu a fost primul la care Ministerul Culturii a încercat să ajungă. Actorul Marius Manole a mărturisit că și el a fost contactat, însă nu a avut timp să se implice, iar Irina Rimes ar fi fost singura, dintre cei contactați, dispusă să facă promovare pro-bono.

Ideea de la care a plecat ministerul, să atragă tinerii către cultură și să apeleze la o persoană apropiată lor, nu este rea. Cu siguranță, cu toții ne-am săturat de aceleași evenimente plictisitoare, simpozioane la care participă profesori, academicieni și discută într-un limbaj de lemn care nu mai atrage pe nimeni.

De altfel, propunerea de a implica un tânăr într-o astfel de campanie vine, culmea, din partea criticului literar Alex Ștefănescu, în vârstă de 72 de ani, numit recent consilier al ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Felul în care această idee a fost aplicată este, însă, principala cauză a declanșării scandalului care a urmat. Fără a exista un plan clar de colaborare între minister și Irina Rimes, fără a pregăti un discurs comun, fără a informa ambasadorul ales despre subiectul discuției, toate aceste lucruri au dus la un linșaj public la adresa unei persoane care, probabil, nu a avut decât intenții bune.

Declarațiile cântăreței despre Brâncuși au stârnit un val uriaș de critici și ironii într-o țară în care, să fim cinstiți, cultura e pe ultimul lor, dar ipocrizia este pe primul. De luat în calcul și faptul că Irina Rimes vine din Republica Moldova și a declarat ea însăși că găsește uneori dificultăți în a se exprima în limba română.

Iar bullyingul la care este supusă Irina Rimes în online nu arată nicidecum că cei care o numesc acum „domnișoara Pogarymes” ar fi mai presus de declarațiile pe care ei le critică. Bullyingul este mai grav decât orice declarație pe care aceasta a dat-o despre Brâncuși.

Și la fel de gravă este concluzia pe care ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a tras-o după acest scandal. Într-un comunicat transmis azi de minister, acesta a spus:

„Ceea ce ne-am propus s-a realizat. Toată lumea vorbește despre evenimentul Brâncuși. Vrem ca tinerii să devină interesați și atrași de cultură. Vrem ca tinerii să devină consumatori de produse culturale. Vrem să colaboram cu modelele tinerilor care se bucură de încrederea și simpatia lor.”

Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii

Nu, domnule ministru. Nimeni nu vorbește despre evenimentul Brâncuși de la MNAR. Nimeni nu vorbește despre valoarea lui Brâncuși și de ce este el un artist uriaș. Toată lumea vorbește despre Irina Rimes. Și nu de bine. Acesta este efectul unei intenții bune, făcute pe genunchi, fără profesioniști implicați.

Iar pe domnul director interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, presupunem că este domn, nu v-am auzit să îl criticați pentru bădărănia pe care a arătat-o în conferința de presă.

Citiți mai multe pe culturaladuba.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu , Dle Negrutiu , gresit , tinta a fost atinsa ! Golaneala si dispretul cu care actuala si viitoarea administratie o are pentru oricare din valorile acestui popor sunt departe de a fi intuite. O sa mai vedem ! Poate ca prin Irina Rimes chiar mai vorbesc si unii tineri despre Brancusi. Important este ceea ce ati punctat in articol .: alegerea nu este rezultatul unei analize care sa aiba ca si rezultat promovarea artistului Brancusi. Alegerea a fost una la plesneala, ca asa vrea muschii dlui ministru . Asa ii place lui , si .... gata. Brancusi ? nici nu conteaza in aceasta formula in care aceasta administratie poate functiona inca 5,6,7, luni semidemisi si semititulari / functii , in acelasi timp.
    • Like 0
  • Nu Irina este sub lupa publicului; sau a ajuns o victima colaterala; problema este cum face ministrul treaba.
    Pentru Irina, numai de bine, mai ales daca s-a angajat voluntar.
    In plus, nu trebuie uitat ca PSD este ahtiat dupa greseli de guvernare, acum, cand se apropie alegerile. Fie anticipate, fie la termen, suntem in an electoral. Nici ca sperau la ceva atit de suculent...
    • Like 1
  • Suntem o natie de hateri. Si acest articol este tot asa.
    Cititi-l pe Mihai Sora de astazi, ca sa vedeti cum se pot spune lucrurile, iubind! Si , mai ales, imprastiind iubire. Asa cum a facut-o Brancusi.
    • Like 1
  • Spuneti ca ideea ministrului este in principiu buna - eu cred ca este stupida; genul asta de "cunoastere" a artei romanesti si internationale, in genul wikipedia,cateva generalitati expuse intr-un limbaj nepotrivit,plus o anecdota eventual picanta, nu inseamna de fapt nimic. Nici nu este de mirare cata vreme presedintele tarii nu a gasit altceva mai bun de facut pe cand se sfla in fata Mesei tacerii decat sa se aseze cu fundul pe un "scaun" !! Pentru a iesi din starea asta de analfabetism cultural ar fi nevoie de eforturi mult mai serioase si care sa inceapa in scoala la o varsta mica. In rest este doar improvizatie amatoristica a unor oameni pentru care cultura incepe cu divertismentul si se incheie tot acolo.
    • Like 0
    • @ Balaban Marius
      S-a pus cu fundul pe ,,scaun". Pai de aia e inventat scaunul,sa- folosești la nevoie.Poti sta și cu picioarele și în mâini și în cap.De asta se spune că unii sunt cu scaun la cap.
      • Like 0
  • Ei da, daca in locul moldovencei era Bobonete..... sau ala... Celentano, sau ala cu cizme si mustata ca re bate tot.....sau Aspirina.....Poate chiar Salamul, SAu prichindelul Minune, Poate chiar Vacuta sau cum dracu ii spune la panarama aia din Vaslui....aaaa Vulpita, sau DIVELE Dragusanu, Cruduta sau alte panarame , altfel se3 vedea treaba. Poate chiar si cu Smaley. Ala cu raftu. Dar chiar cu moldoveanca....Nu avem noi cretinele noastre? Pentru ce trebuia sa ia artista moldoveanca.
    • Like 2
    • @ Florea Paun
      Cei enumerați de tine sunt moldoveni din BLEGESTi?
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult