Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De unde a pornit toată tevatura cu sculptorul Constantin Brâncuși și cântăreața Irina Rimes: „Am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor”

Irina Rimes - Brancusi - colaj Felix Roncea

Foto: colaj /Facebook Felix Roncea

Cântăreața Irina Rimes a fost prezentată joi, în cadrul unei conferințe de presă organizată la Muzeul Național de Artă al României, drept ambasadorul zilei Brâncuși, care va avea loc pe 19 februarie 2020, când se vor împlini 144 de ani de la nașterea celui mai important artist pe care România l-a dat lumii.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a susținut că a apelat la Irina Rimes pentru a aduce tinerii mai aproape de cultură, iar cântăreața i-a propus ministrului, chiar în timpul conferinței, să îi invite la discuții și pe cei de la 5 Gang, pentru a atrage un public și mai tânăr decât cel pe care îl are ea.

Întrebată cum se va implica, mai exact, Irina Rimes a spus: „Probabil o să postez despre asta. O să vorbesc cu oamenii de pe conturile mele printr-o postare.”

Cântăreața din Republica Moldova a povestit și ce știe ea despre Constantin Brâncuși.

„Eu sunt mai mainstream. De mică am știut de Coloana Infinitului și m-a fascinat.

Am fost la Târgu Jiu, am vizitat unele dintre lucrările domnului sculptor.”

Irina Rimes, cântăreață

„N-am avut mereu tangență foarte foarte mare cu cultura, cu cultura ne-contemporană pentru că am fost și eu copil, am crescut la țară. În momentul când am început să-l descopăr pe Brâncuși, m-au fascinat lucrările lui că nu reprezentau neapărat cum se numesc. Se numește Poarta Sărutului, dar parcă nu înțelegeam de ce se numește așa.”, a povestit Irina Rimes.

Despre Coloana Infinitului, aceasta a zis:

„Nu știam ce reprezintă, nu înțelegeam această abordare și când am văzut Coloana Infinitului pentru prima oară am avut impresia că mă întâlnesc cu ceva care nu era din lumea mea, dar parcă mereu a fost prezent în lumea mea.”

La rândul său directorul interimar al MNAR, Liviu Constantinescu, a spus:

„Domnișoara Rimes, bănuiesc că sunteți domnișoară, mulțumesc pentru prezență pentru că Muzeul Național de Artă al României, iată, este gazda unui eveniment pe care îl dorim important pentru memoria lui Brâncuși.”

Liviu Constantinescu, director interimar al MNAR

Declarațiile Irinei Rimes și alegerea făcută de Ministerul Culturii au stârnit un val de critici și ironii la adresa cântăreței și a ministerului.

Actorul Marius Manole a sărit în apărarea Irinei:

Ministerul Culturii va celebra Ziua Brâncuși la MNAR, cu o proiecție care a costat aproximativ 40.000 de euro. Iată programul complet:

„Muzeul Național de Artă al României (Palatul Regal) va găzdui un spectacol high-tech de proiecții în cadrul căruia publicul va putea viziona holograme ale sculptorului și ale lucrărilor sale consacrate.

Mai mult, Muzeul Național de Artă al României oferă acces gratuit vizitatorilor pe parcursul întregii zile de 19 februarie și organizarează trei tururi ghidate în sala Brâncuși din Galeria Națională.

Tot cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși 2020, la Târgu Jiu se va inaugura Muzeul Național Constantin Brâncuși. Muzeul Național Constantin Brâncuși își va deschide porțile în casa Barbu Gănescu, casă în care Constantin Brâncuși a locuit în perioada efectuării lucrărilor Ansamblului monumental Calea Eroilor, format din Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana infinitului. În cadrul evenimentului inaugural va fi vernisată o expoziție de fotografie alcătuită din 10 fotografii donate de către Centrul Pompidou Paris și alte 33 de fotografii document realizate la ridicarea Coloanei fără sfârșit.

Am pus în aplicare ceea ce ne-am propus, așa cum spune Brâncuși <<lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face>>. Astfel, am reușit într-un timp foarte scurt să oferim publicului acces către ceea ce înseamnă o parte din viața și opera marelui artist, chiar în nou înființatul Muzeu Național Constantin Brâncuși”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.

Menționăm că evenimentele organizate de Ministerul Culturii cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși sunt realizate numai din sponsorizări.” – comunicatul Ministerului Culturii

Citiți mai multe pe culturaladuba.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • .Se spune ca intr-una dintre vizitele sale in Romania, Constantin Brancusi le-ar fi spus unor rude: “V-am lasat saraci si prosti, va gasesc si mai saraci si mai prosti”. Stie cineva daca afirmatia este reala? A mai revenit Brancusi, vreodata, in Romania?
    • Like 0
    • @ Liliana Agler
      După unele surse, ”zicerea” s-ar fi produs după ce guvernanții (din perioada intenției cu donația operelor către România) s-ar fi exprimat printr-un refuz total ! Dar nu am dovezi....
      • Like 0
  • A trecut neobservata afirmatia Irinei Remes ca "astia" ne iau Rosia Montana, petrolul, aurul, bogatiile terestre, lemnul, padurile", dar nu ne pot lua cultura. Daca pentru ea Brancusi nu e "din lumea ei" dupa propria marturisire, s-ar parea ca Vadim este.
    • Like 0
  • O aiureală. Sunt surprins că o nulitate, a carei singură calitate e că este de dîncolo de Prut, este la modă falsul patriotism și falsa fraternitate cu acei localnici, filoruși, a ajuns să peroreze despre Brâncuși. E clar, de la contestatul Dan Hăulică, nimeni, în tara asta nu este capabil să discite despre Brâncuși. Așa cum nu a fost înțeles și acceptat în viață la fel a rămas și acum. Este inadmisibil să pui o "nevinovată", o nulitate să vorbească, în general, darămite despre Brâncuși. Pentru asta ministrul culturii ar trebui să se ascundă pe veci. E dubios că o râme (s) ajunge imediat ce se pripășește pe meleagurile noastre să jurizeze " talente", alături de smailei și alți închipuiți "artiști". Colac peste pupăză acum și despre Brâncuși! Ca mâine vom asculta cu gura căscată și perorații despre Eminescu și alți, putini din nefericire, titani ai neamului.
    • Like 2
  • As zice ca un ministru al culturii care gaseste vreo apropiere intre Brîncuși si cantareata Râmeș(numele real, probabil ii este rusine cu el) arata incompetenta fara limite a celor ce fac politica si ajung sa "conduca" tara. Fata asta e nevinovata, exact ca dancila, ea nu-si da seama de cat de limitata este si toarna prostii despre orice, nu-si da seama cand se scalda-n ridicol. "Glume pe seama Irinei"? Mor de ras! E draguta, da, si asta sterge toate prostiile pe care le articuleaza gratis?
    • Like 5
  • Pe Irina Rimes ('prostuta inculta') lucrarile respective au transportat-o undeva in afara cotidianului frust si intesat de 'oameni de cultura' carora le pute gura.
    • Like 2
    • @ Valentin Stütz
      Probabil ca si lui Brancusi ii putzea gura......tragea din pipa ...destul de mult.....
      • Like 2
    • @ Vall Dinn
      Cam da, dar, nu cred ca priza rahat.
      • Like 0
    • @ Valentin Stütz
      Nu stiu de ce `o numiti asa...Eu cred-chiar stiu- ca generatiile actuale sunt mai inculte decat si-ar dori chiar cei care si-o doresc...Asta-i trendul. Atunci, sa-l ingropam definitiv pe Brancusi? Sau sa-l facem mai accesibil si mai cunoscut?
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult