Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu e o lebădă neagră. O soluție de supraviețuire la criza care va veni: „Întinde-te cât ți-e plapuma”

criza - masti la uscat - YAMIL LAGE / AFP / Profimedia

Foto Yamil Lage/ AFP / Profimedia

Cine nu a auzit de Nassim Taleb poate că folosește măcar una dintre expresiile favorite ale acestuia, devenite titluri de cărți de succes -Black Swan (Lebăda neagră) sau Skin In The Game (Când pielea ta e în joc). Ce are a face regnul animal cu ideile acestui trader libanezo-american, devenit celebru după câștigurile obținute din crizele economice ce s-au succedat după 2000? Începând cu poetul latin Juvenal, exista proverbul că un om bun e atât de rar precum o lebădă neagră, pornind de la certitudinea că „toate lebedele sunt albe”. O inducție logică răsturnată de descoperirea în Australia a lebedelor negre, ceea ce a repus pe masă vechea problemă a limitelor cunoașterii umane. Extrapolând, o lebădă neagră a devenit simbolul unui eveniment considerat imposibil, dar care, totuși, are loc.

De ce criza care va veni (unii spun că deja a venit) nu este o lebădă neagră:

  • Ciclicitatea recesiunilor economice. Chiar dacă în ultimii 20 de ani ele se produc mai des, totuși din observarea unor anumite tipare se poate prezice că urmează o cădere, chiar și fără a stăpâni încurcatul jargon financiar; or, presupoziția de bază pentru a categorisi un eveniment ca „lebădă neagră” este acela ca el să fi fost considerat imposibil a se produce.
  • Pandemia nu reprezintă un element de noutate. Dintotdeauna în istorie crizele sanitare majore au fost asociate sau urmate de o criză economică, variind în intensitate în funcție de întindere, durată și intensitate, pe de-o parte, dar și de gradul de dezvoltare economică pe de altă parte. Or, o pandemie care atinge întreg mapamondul în momentul de maximă dezvoltare economică din întreaga istorie a umanității nu poate să genereze decât o criză mai intensă decât tot ce a fost până acum.
  • Inerența recesiunilor. Există în spațiul public ideea progresului perpetuu, indusă din nevoia umană de aspirație către mai bine, potențată și de iluzia unor agenți economici de a se considera too big to fail, indiferent de ce ar face pe piață și care se așteaptă să fie salvați de către societate. Recesiunile reprezintă necesara readucere cu picioarele pe pământ, precum și ocazia reclădirii afacerii pe o bază solidă. E bun un duș rece, indiferent de anotimp.

Stabilind că această criză nu este o lebădă neagră, deci putea fi prevăzută de către o persoană cu o minimă pregătire economică, dar și istorică, rămâne întrebarea de bază – cum se navighează cu bine prin această criză. Deși în mod cert nu poate exista un răspuns exhaustiv și final la o asemenea întrebare, din pricina imensului număr de situații posibile, dar și a variației factorilor implicați, o posibilă indicație o găsim tot la Taleb care propune robustețea ca o stare de pregătire perpetuă, încapsulată în înțelepciunea populară de proverbul „întinde-te cât ți-e plapuma”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Este totuși o lebădă neagră. Imposibil a se produce ori probabilitate infimă dar neglijată, unde-i diferența? Iar consecințele sunt aceleași. Unii vizionari că Bill Gates au prevăzut-o. Numai că oamenii nu au capacitatea lui de prevedere. Si aici aș adăuga, nici capacitatea de a nu se întinde mai mult decât le e plapuma. Bogații de aia sunt bogați fiindcă la inceput nu-s deloc risipitori ci economi, iar ce economisesc investesc cu cap și viziune.
    Omenirea n-a fost pregătită. S-a bazat pe faptul că vor putea folosi la infinit produsele chinezești, extrem de ieftine din cauza folosirii forței de muncă ieftine. Nimeni nu și-a pus problema cum trăiesc chinezii, cum se face de acea forță de muncă e atât de ieftină. Au mers pe varianta minimei rezistențe. Si când faci așa mult timp e posibil să se rupă ceva. Ața subțire se rupe.
    Aproape nici o țară nu a fost pregătită de recesiune, să investească o grămadă de bani pentru salvarea propriei economii. Totuși sunt și exemple pozitive: Cehia, care are producție proprie de materiale sanitare. Germania cea prudentă, care a dat cu bazooka de bani fiindcă are mari rezerve. Țările asiatice de sud fiindcă sunt mereu în stare de alertă fiindcă în China se prăsește mereu câte un virus. Se pot trage învățăminte valoroase. Țările la limită, ori profund nesociale că India ori Brazilia, sunt in cea mai rea poziție. Nu că Bolsonaro ar fi putut schimba ceva dar îi dă înainte cu răceala ușoară în timp ce amarâții din favellas mor pe capete. A și aprobat, în disperare de cauză, testarea unui vaccin pe oameni ( fază de altfel indispensabilă). Țările în care lupta pentru putere își pune amprenta pe gestionarea pandemiei au o evoluție nesigură căci partidele flămânde de putere fac totul pentru a le submina pe celelalte în detrimentul apărării sănătății și vieții.
    Sigur există o ciclicitate dar recesiunea actuală ESTE evident determinată de pandemie.
    Singurul lucru important e ca lebedele negre există. Și trebuie să fim pregătiți pentru ele.
    • Like 0
    • @ Delia MC
      Parerist check icon
      Bill Gates nu-i vizionar, ci doar asculta pe cei care știu despre ce vorbesc. O pandemie era prezisa de mult si am și avut destule semnale de alarma (sars mers, ebola etc).
      Însă omenirea nu e condusa nici de experți și din păcate nici de oameni rezonabili care sa-i asculte. Asa ca n-o sa fim pregătiți nici la următoarea criza.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Cred ca este un principiul valabil in permanenta. Cred ca aceste recesiuni apar tocmai pentru ca multi se intind mai mult decat plapuma sau risca. Unii castiga, dar cei mai multi nu.
    • Like 1
    • @ Nume
      Problema nu e ca unii castiga, ci faptul ca ei sunt mereu aceiasi: big pharma sau marea finanta ! Exista anumite indicii care duc spre concluzia ca totul e doar un plan de reducere a populatiei. Si unii, asa numitul "sistem", vor castiga mereu. Noi vedem doar gainariile pe bani multi, gen contracte doar pentru unii, bani sifonati etc. Sforile sunt insa mult mai groase pe masura ce incepi sa tragi.
      • Like 0
    • @ Mihai Stanila
      Delia MC Delia MC check icon
      O, nu! Nu teorii de conspirație din nou!
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult