Ce vrei să te faci când o să fii mare? Cu siguranță ți s-a adresat această întrebare în copilărie și, cel mai probabil, dădeai un răspuns de complezență, pentru că nu știai cu exactitate. Și era bine că nu știai. Intuiai poate că posibilitățile sunt multiple și ar fi fost bine să rămâi la acest principiu și mai târziu, când ți-ai ales facultatea. Pentru că aproape sigur nu ai luat în calcul că poți încerca să dai la mai multe facultăți, iar în cazul în care nu ai fost mulțumit de alegerea făcută, ai continuat din inerție sau de gura lumii.
Astăzi întrebarea nu se mai aude atât de des. Și poate nu ar fi rău să nu se mai audă deloc. Dacă nu ai un talent anume care să te conducă spre o meserie de vocație, prin învățare și muncă poți ajunge la un nivel de performanță satisfăcător în aproape orice domeniu. Iată de ce în alegerea unei facultăți nu ar trebui să se țină cont neapărat de profilul ales pentru liceu, mai ales dacă s-a făcut în baza unei judecăți de tipul „mă duc la uman, pentru că nu sunt bun la mate”, și ar trebui avută în vedere multiplicarea perspectivelor, cu atât mai mult cu cât acestea depășesc astăzi granițele țării.
„Eu cred și îi rog pe toți să nu știm ce o să facem când o să fim mari. E bine să nu știi ce vrei să fii cu desăvârșire. Există o teorie în management potrivit căreia sunt într-adevăr niște oameni care au clar o chemare și fac totul pentru a ajunge acolo, dar sunt foarte puțini. Majoritatea oamenilor nu au un talent anume și sunt duși de viață cu ancora care reprezintă decizia luată deja, în loc să taie sfoara și să meargă pe autostrada care li se deschide în față. Și își spun, de exemplu: „Am dat deja la Istorie. Dar ce să fac, să renunț în anul 2? Nu pot. Termin, fac și un master, deși o urăsc”.
Apoi, lumea se schimbă cu o viteză halucinantă. Ceea ce se întâmplă anul acesta cu Inteligența Artificială duce la o disrupție în ceea ce privește destinul oamenilor legat de muncă și profesie, mai mare decât crizele financiare, apariția internetului sau pandemia. IA scrie cod, face cercetare științifică, traduce. E bine să nu te hotărăști definitiv ce o să te faci când o să fii mare, pentru că lucrurile se schimbă și, de asemenea, e posibil să fi luat decizii greșite. Cred că trebuie să te gândești că mai poate exista o opțiune și la 20, și 40 și la 60 de ani”, spune Radu Atanasiu, decan asociat al Bucharest International School of Management, care din 2022 oferă programe de licență în parteneriat cu Abertay University din Scoția, pentru cei care vor să facă studii superioare în cadrul unei facultăți britanice fără să plece din România.
În 2023, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2023.
„Your teacher might be wrong, learn to think for yourself”
Profesorul tău s-ar putea să greșească. Învață să gândești cu capul propriu. Acesta este îndemnul care stă scris deasupra tablei în multe școli britanice și invitația pe care Radu Atanasiu o adresează celor care participă la cursurile și workshop-urile sale de gândire critică, de la elevi de liceu, până la manageri. Pentru că dezvoltarea acestei abilități te poate ajuta să iei decizii mai bune indiferent că trebuie să-ți alegi liceul, facultatea sau atunci când conduci un departament sau o companie.
„A gândi critic înseamnă să gândești limpede sau sănătos ca să iei decizii mai bune. Gândirea critică te ajută să nu cazi în niște capcane, un lucru care se întâmplă destul de des. Îndemnul de a gândi cu capul propriu este o componentă importantă din gândirea critică în educație și, din fericire, sunt mulți profesori care gândesc așa, iar astfel de profesori îi cresc pe copii și studenți ca oameni. Eu încerc la cursurile mele să declanșez un automatism de tip Cocoșilă, care întreba tot timpul „Pe ce te bazezi?” despre propriile convingeri, planuri de business sau decizia de a merge la o facultate sau la un liceu. Dacă începi să te întrebi asta, reușești să-ți structurezi informațiile.
Gândirea critică este foarte importantă pentru că, de multe ori, avem tendința de a lua decizii fără argumente, doar din intuiție. Dacă ai făcut un an de facultate și îi dai seama că nu ți se potrivește, dar nu renunți, atunci gândirea critică nu se manifestă, pentru că îți arunci viața la gunoi”, spune Atanasiu.
În ultimii doi ani, atât el cât și colegi de-ai săi au stat de vorbă cu mii de liceeni din întreaga țară ca parte a demersului de a oferi programe de licență din UK, și au putut vedea în egală măsură tineri maturi, care știu să-și ia deciziile în mod corect, dar și tineri care își aleg facultatea fără să facă apel la gândirea critică și care, de cele mai multe ori, au numai o singură variantă pentru a-și continua studiile.
Cum să (nu) îți alegi facultatea
Radu Atanasiu spune că această decizie trebuie luată împreună cu părinții, și nu de către părinți. Este un aspect atât de important încât BISM a dezvoltat împreună cu mai mulți specialiști un ghid pentru părinți gratuit care să structureze discuția care ar trebui să conducă către luarea deciziei.
O altă greșeală care se face des este intrarea într-o paradigmă de tipul „nu sunt bun la matematică, sunt bun la română”, care funcționează de multe ori și în cazul alegerii profilului liceului.
„Nu e bine să gândești așa. Aceasta este diferența dintre growth mindset și fixed mindset. Fixed mindset îți dictează credințe de tipul « eu sunt într-un fel, eu nu pot să vorbesc în public, nu pot să fiu atlet, nu pot să fiu un bun manager ». Growth mindset înseamnă o gândire de tipul « probabil că mă pricep mai bine la literatură decât la matematică, dar dacă muncesc mult, s-ar putea să devin la fel de bun ». Apoi, majoritatea oamenilor văd în opoziție științele umaniste și pe cele exacte. În realitate, există o intersecție mare între ele și nu se poate una fără cealaltă. Există poezie în matematică la fel cum există matematică în poezie. Dacă gândești așa, asta îți îngrădește jumătate din opțiuni, ceea ce e dăunător”, spune Atanasiu.
Alegerea unui liceu sau a unei facultăți în baza opțiunii unor prieteni, a unor coincidențe sau întâmplări accidentale este, de asemenea, un comportament care arată lipsa gândirii critice.
Dincolo de evitarea acestor greșeli, atunci când alegi facultatea este important să pornești de la premisa că există mai multe variante și că poți identifica soluții pentru a aduce împreună domenii sau situații care aparent se exclud.
„Facultatea e un câmp deschis cu multe posibilități și, în mod absurd, suntem înclinați să nu ne uităm la ele. Mai mult de jumătate dintre copiii cu care am stat de vorbă au o singură opțiune pentru facultate. Nici măcar nu le-a trecut prin cap să aibă încă o variantă, așa-zisul plan B. În general, în viață, când iei decizii importante, îți cumperi o casă sau o mașină, ies mai bine dacă ai 2-3 variante pe masă. În cadrul evenimentelor, le prezentăm principiile punctuale de luarea a deciziilor folosind studiul de caz cu decizia de a alege o facultate”, spune Radu Atanasiu.
Un alt sfat pe care îl dă liceenilor este să meargă să testeze alegerea făcută ca să nu ajungă, de exemplu, în situația de a da la Drept doar pentru că le-a plăcut Suits, și după un an să-și dea seama că nu le place. Testarea se poate face stând de vorbă cu studenți și cu profesori de la facultatea respectivă, mergând la ziua porților deschise sau chiar participând la cursuri. Cea mai bună variantă este să găsești o companie în domeniul de care ești interesat și să faci un internship sau să urmezi un program în care să poți vedea exact cum arată realitatea.
„Îmi place designul, dar și zona de business. Trebuie să aleg”
De fapt nu trebuie. Radu Atanasiu spune că de multe ori oamenii cad în această capcană în care ar trebui să folosească „și” în loc de „sau”. Una dintre tinerele cu care a stat de vorbă era atrasă în egală măsură de design și de business și credea că se află în fața unei decizii de excludere. A găsit însă un program de licență care acoperă ambele zone de interes, iar astfel „sau” a devenit „și”. Aceeași falsă problemă o pot avea și cei care ar vrea să studieze la o facultate din străinătate, dar nu vor să plece din România.
Și este tipul de dilemă pe care o adresează programele de licență oferite de BISM, în parteneriat cu Abertay University. Admiterea se face în baza unei aplicații pe model britanic: scrisoare de motivare, interviu și ulterior atestarea nivelului de limbă engleză și nota de la bacalaureat. Toate cursurile sunt în limba engleză și urmează curricula universității din Scoția, iar la finalul celor trei ani de studiu, absolvenții au o diplomă emisă de o universitate din UK.
„Pentru tot mai multe companii mari, diploma în sine contează mai puțin. Sunt create sisteme prin care se testează ce știe să facă absolventul sau ce a făcut în facultate. De aceea, noi avem integrate programe de internship. Pentru că astfel de abordări valorează de 10 ori mai mult decât cum se numește facultatea sau numele programului. Dincolo de diplomă, contează ceea ce știi să faci. Știm că învățarea experiențială este cea mai bună, doar că este scumpă și ca timp, și ca bani, și ca efort. Ce încercăm noi să facem e să asigurăm un laborator de greșeli, de practică, de pus mâna. Pentru că dacă greșești, greșeala nu se implementează direct în compania ta și nu e nicio tragedie. E doar o lecție”, conchide Radu Atanasiu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Atâția oameni îți atrag atenția ce greșeli fatale poți face ca părinte că îți vine să nu mai deschizi gura în fața copilului. O lași în plata domnului de experiență de viață și îl lași pe cont propriu, să nu cumva să îl defectezi. Parentingul ăsta are un succes extraordinar.
Interviul e chiar interesant, nu ideea din titlu este linia directoare.