Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nu ne vaccinăm pentru că...

Vaccin Pfizer

Foto: Profimedia Images

Avem vaccin și avem un nou guvern.

Optimismul începe să dispară când vedem cât de încet e vaccinată populația și scepticismul în ceea ce privește vaccinul însuși. Deși puțin dezamăgită la auzirea veștii că în prima fază vor fi vaccinate cadrele medicale și nu persoanele în vârstă și cele vulnerabile, cum se întâmplă în majoritatea țărilor, am încercat să justific această alegere prin faptul că populația României este foarte sceptică în ceea ce privește vaccinurile și are nevoie de doctori „cobai” ca să prindă încredere sau măcar să pună la îndoială conspirațiile citite pe net.

Totodată prin amânarea vaccinării persoanelor în vârstă ne putem da seama și cam ce valoare au viețile acestora în societatea românească (dacă ne mai trebuia o dovadă în afară de creșterea electorale din pix a pensiilor, în afară de comentariile din social media unde mulți afirmă „n-a murit de la Covid, avea 75 de ani, oricum murea” sau în afară de lipsa culturii caselor de bătrâni care să preia oamenii în vârstă vulnerabili, uitați de copii, săraci sau bolnavi).

Neîncrederea în vaccin vine și din lipsa de educație a populației și lipsa simțului critic, simț care din păcate nu este încurajat în școlile din România. Un simț critic sănătos te-ar face să verifici informațiile cu surse credibile și nu să înghiți prima conspirație aruncată în calea ta. Este fascinant cum cei care pun la îndoială asigurările medicilor din toată lumea care văd în vaccinare drept soluția depășirii acestei crize nu găsesc să se îndoiască și de originea site-urilor pe care citesc păreri și “studii” împotriva acesteia, sau să se îndoiască de pregătirea și interesele influencerilor anti-vaxxeri. Scepticismul lor se oprește cumva la jumătatea drumului. Mulți dintre acești sceptici fiind vaccinați fără probleme în comunism și în anii de după chiar pe băncile școlilor.

Și în timp ce alte țări se mișcă cu o viteză impresionantă în combaterea pandemiei și revenirea la normalitate – Marea Britanie a început vaccinarea din decembrie alarmată de ferocitatea răspândirii tulpinii noi care a făcut ca lucrurile să scape de sub control și are ca target să vaccineze toate persoanele vulnerabile până la mijlocul lunii februarie, Israelul s-a mișcat de asemenea cu o viteză impresionantă- în România problemele noastre nerezolvate timp de 31 de ani – sănătatea, educația – ne vor face să terminăm cursa printre ultimii.

Nu ne vaccinăm pentru că:

  • Suntem sceptici, nu „credem în coronavirus sau în vaccin” – efect al sistemului de educație adus la pământ de toți miniștrii incompetenți care s-au perindat în ultimii 30 de ani.
  • Nu avem infrastructură, nu există centre, spitale suficiente unde să se poată vaccina populația în masă. Nu există acorduri cu farmaciile și alte spații unde se poate administra vaccinul, ca în Marea Britanie, de exemplu- efect al subfinanțării sistemului de sănătate în ultimii 30 de ani.
  • Nu avem personal medical suficient – efect al exodului medicilor către țările din vest unde primele două probleme sunt aproape inexistente.

O licărire de speranța o oferă ONG-urile și fundațiile care reușesc să mai construiască câte un spital cu ajutorul donatorilor. Într-un stat ideal acestea ar trebui să aibe un program lejer sau să strângă bani pentru ajutorarea altor țări sărace pentru că guvernul ar fi capabil să rezolve problemele din societate.

Până la a ajunge un stat ideal să sperăm totuși că vom trece cu bine peste lunile viitoare și nu ni se va interzice să călătorim în Europa pentru că am fi singura țară care mai are încă bolnavi de Covid.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult