Foto: Guliver/ Getty Images
Decizia agenției Standard&Poor's de a modifica perspectiva rating-ului României de la stabilă la negativă pare că a luat prin surprindere. Explicația agenției cred că a fost suficient de limpede ca să nu lase loc la speculații: cheltuielile excesive ("large spending deviations") ale guvernului anterior vor fi dificil de corectat de actualul guvern în contextul alegerilor care urmează.
Este o știre importantă deoarece o astfel de decizie prevestește o schimbare a rating-ului dacă nu se iau măsuri de corecție pentru derapajele anterioare. Miza este mare deoarece România se află deja la limita inferioară (BBB-) a intervalului "investment grade" (recomandat investițiilor), ceea ce înseamnă că ieșirea din această categorie ar putea avea un impact major asupra apetitului investitorilor de a mai finanța bugetul României prin titluri de stat. Multe fonduri de investiții și pensii au această limitare, și anume ca obligațiunile achiziționate să fie "investment grade". Odată pierdută această etichetă, ele sunt obligate să își vândă deținerile.
Privind în presă la reacțiile experților văd opinii care, urmând teoria, anticipează că "România se va împrumuta la dobânzi mai mari" ca urmare a schimbării perspectivei României. Teoretic e corect, practic mai trebuie să te uiți și la context și tendințe. Iar eu, punând decizia în context, anticipez că nu vor crește costurile de finanțare a României. Explicația o aveți în graficul de mai jos care arată evoluția randamentelor euroobligațiunilor românești la 7 ani (linia albastră) în comparație cu media obligațiunilor cu un rating similar (linia roșie), adică BBB-.
Având în vedere că media obligațiunilor BBB- furnizate de Bloomberg include atât obligațiunile suverane cât și cele corporative, e posibil că divergența față de alți emitenți suverani sa fie chiar subestimată.
Se observă că România se împrumută de ceva timp mai scump decât emitenții cu un rating similar, iar această divergență a început la mijlocul anului 2018, suprinzand îngrijorarea crescândă a investitorilor în legătură cu derapajele fiscale ale României. Cu alte cuvinte, chiar dacă agențiile de rating nu și-au ajustat în această perioadă opiniile legate de România, investitorii au făcut-o înaintea lor, mărind prima de risc pe care România trebuie să o plătească. Din acest motiv, putem suspecta ca schimbarea de perspectivă anunțata de S&P este deja reflectată de costurile de finanțare ale României, ajustări suplimentare nemaifiind necesare. Cu alte cuvinte, această decizie a agenției probabil că nu va fi suficientă pentru ca România să se împrumute la dobânzi mai mari.
Făcând o comparație similară cu randamentele obligațiunilor cu rating BB+ (linia verde), adică imediat inferioare categoriei "investment grade", observăm ca investitorii nu anticipează încă o cădere a României în această categorie, costurile de finanțare ale României fiind mai mici. În același timp, diferența existentă între randamente anticipează creșterea costurilor de finanțare pe care o astfel de scădere a rating-ului ar produce-o, situație care trebuie evitată cu orice chip.
Din păcate, semnalele pe care le văd sunt îngrijorătoare și arată că pericolele nu sunt înțelese, iar greșelile trecute sunt ignorate. La această concluzie mă duce continuarea inițiativelor populiste de tăiere de taxe, impozite sau accize sau de angrenare de noi și noi cheltuieli bugetare fără a avea asigurată finanțarea lor. Iar confruntați cu o astfel de perspectivă, după cum s-a văzut până acum, investitorii nu vor aștepta o scădere de rating pentru a începe sa ocolească obligațiunile românești.
Oare doar o nouă criză și prezența FMI ne mai pot aduce cu picioarele pe pământ?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
România e ca o fată bătrână dar trecută şi care încearcă să pună prea mult machiaj ca să nu se vadă ce e dedesupt. A avut un trecut zbuciumat care se vede pe faţa ei ultra-fardată. Un trecut din care ea nu a învățat mai nimic. Un trecut în care, la început, ea a avut un amorez comunist, pe care încă îl mai iubește în secret. Și recent, are un amorez nou, occidental, pe care încearcă să-l fenteze la tot pasul crezând că-l poate manipula dacă-l va ridiculiza: „O ai mică? nu e bine! eu aşi fi vrut să o ai mare!” Numai investiţii mega-mari dorim pe-aici! Nu fleacuri mici de firmuliţe de familie, cabinete la parterul blocurilor - nu ne trebuie d-astea, e prea multă bătaie de cap! „Vreau investiţii imense, cu bani mulţi şi repede!", îi spune ea noului amorez.
România e ca o fată care a rămas bătrână, dar care încă își mai permite să fie fudulă şi fiţoasă. Și care are copii din prima dragoste - prea mulți copii prost crescuţi, oligofreni şi rămaşi dependenţi de mămica lor. Ca să nu facă gălăgie și să-i strice noile ei aranjamente, ea este nevoită să le dea copiilor salarii mărite din pix şi pensii speciale.
Dacă vrei să ai o relație cu o astfel de cucoană, trebuie obligatoriu să-i accepți termenii ei și mai ales copiii prost crescuţi, îngâmfaţi și răzgâiaţi. Și faptul că relația cu mămica poate fi încheiată oricând unilateral de mămica, în baza unor legi și pretenții noi inventate peste noapte numai de ea.
Dar, de la un timp, ce să vezi? Mămica a devenit o damă pe centură şi care face cu ochiul la şoferii de tir-uri. Unii se întreabă dacă nu cumva e transexual, căci vorbeşte prea mult şi e cam instabilă; deobicei era pe partea stângă, acum spune c-ar fi pe partea dreaptă. Şi, acum nu mai întreabă dacă clientul o are mică, sau mare - contează doar dacă ea poate să facă rost de un ban rapid cu care să le cumpere noi privilegii copiilor ei răsfăţaţi.
Deşi între timp copiii ar fi trebuit să se maturizeze, lor încă nu le pasă, nu-i interesează dacă mămica își riscă sănătatea sau viitorul, dacă mămica riscă să ia vreo boală fatală - totul pentru ei.
Uite, iată, incă un client nou! nu e bănos, nu oferă mult, că e criză. Scurtul amor la ceas de noapte trece rapid. Cu puţinii banii obţinuţi, mămica se târăşte până la benzinăria non-stop unde cumpără câteva punguliţe de bomboane şi un mic parfum, cu care speră că poate va mai ademeni pe altcineva nou, pentru încă o scurtă partidă de amor...
Anii trec... În Bucureşti e ceaţă şi frig. Nu e apă caldă și căldură în calorifere. Dacă se taie și lumina va fi recreată din nou atmosfera de acum 30 de ani. Mai lipsea să fie şi nea' Nelu pe buletinele de vot, că ar fi fost votat a 4-a oară sigur, cu drag, de către copiii din prima tinereţe.