Foto: Guliver Getty Images
După atacurile din ianuarie 2015 asupra revistei de satiră Charlie Hebdo a urmat un val de solidaritate manifestat, printre altele, cu #JeSuisCharlie. Oamenii susțineau libertatea de exprimare și dreptul de a comenta orice subiect așa cum consideri de cuviință, fără să te îngrijorezi că la un moment dat e posibil să fii aruncat în aer.
În paralel, un alt tip de argumentare ieșea la suprafață. „Nu sunt de acord cu terorismul, dar…”. Dar parcă și ei au căutat-o cu lumânarea. Dar știau deja situația tensionată. Dar nu e în regulă să batjocorești credințele altcuiva. Dar erau niște islamofobi, la ce se așteptau?
Se pare că, atâta timp cât precizezi înainte că nu ești de acord cu terorismul, poți să treci apoi la o tiradă de justificări pentru un masacru făcut de niște oameni în numele religiei.
Tipul ăsta de discurs se poate duce lejer pe o pantă periculoasă. Putem să luăm exemplul cel mai la îndemână zilele astea.
„Nu sunt de acord cu hărțuirea sexuală, dar…”. Dar cum să mergi îmbrăcată așa pe stradă? Dar ce căuta la el în cameră? Dar de ce s-a dus la el în mașină? Dar de ce era într-o relație cu un asemenea om? Dar de ce a spus abia acum? De ce nu s-a dus la poliție? Dar și ea era destul de băută. Dar și ea și-a căutat-o.
Dar cum să mergi îmbrăcată așa pe stradă?
Argumentarea de genul ăsta nu poate fi mai departe de realitate. Toate studiile efectuate arată că felul în care se comportă sau îmbrăcămintea victimei nu au vreo influență asupra agresorului. Violul vine din dorința de a-ți exercita puterea și dominația asupra altei persoane, nu dintr-un apetit sexual pe care nu poți să-l stăpânești. Victimele sunt atât de variate, încât să faci o conexiune între felul în care arată victima și motivul agresiunii e complet inutil.
Dar ce căuta la el în cameră? De ce s-a dus la el în mașină?
Fractura de logică vine aici din ideea că doar pentru că cineva a acceptat o invitație înseamnă automat că va face sex cu cealaltă persoană. Indiferent de situația socială sau locul în care te afli, ai același drept de a spune NU. Nu poți muta responsabilitatea de la agresor la victimă doar pentru că s-a schimbat contextul. Drepturile nu sunt fluide, sunt valabile oriunde și oricând.
Dar și ea era destul de băută
Faptul că cineva e sub influența alcoolului sau a drogurilor nu e în niciun caz o invitație pentru a face sex. Tot ce faci e să profiți de cineva vulnerabil.
Dar ce căuta într-o relație cu un asemenea om?
Aici intervine și mitul că nu poate fi considerat viol dacă agresorul e soțul sau prietenul victimei. Statisticile arată, totuși, că majoritatea violurilor sunt făcute de cineva cunoscut. În multe cazuri, e actualul sau fostul iubit. Doar pentru că ești într-o relație cu cineva, nu înseamnă că dintr-odată drepturile ceilalalte persoane au dispărut și e proprietatea ta, care va face sex cu tine oricând dorești. Sexul trebuie să fie ceva cu care să fie de acord ambele persoane, chiar dacă e vorba de doi oameni aflați într-o relație.
Dar de ce a spus abia acum? De ce nu s-a dus la poliție?
Din multe motive. Să vorbești despre faptul că ai fost agresată sexual e unul dintre cele mai dificile lucruri pe care le poți face. E rușinos și poți să te aștepți ca lumea să nu te ia în serios sau chiar să râdă de tine. În plus, faptul că povestești, în detaliu, ce s-a întâmplat, te poate face să retrăiești starea din acele momente. Ca să nu mai vorbesc de frica față de agresor, care ar putea fi periculos sau, mai rău, cineva într-o poziție de putere. Sunt aproape infinite felurile în care s-ar putea răzbuna. Oricum, în multe cazuri, o să apară “dar-urile” de mai sus și până la urmă se va concluziona că “ți-ai căutat-o”. Iar poliția are tendința să nu ia în serios astfel de cazuri. Campanii de genul #metoo sunt eficiente tocmai pentru că oferă o oportunitate multor femei sau bărbați să povestească prin ce au trecut pentru că pot să vadă că nu sunt singuri și lumea ia în serios ce spun.
De ce gândim așa?
Ne ducem în direcția asta pentru că, în adâncul nostru, nu vrem să credem că lucruri rele se pot întâmpla unor oameni buni. Așa că acuzăm victimele pentru a înțelege un univers care aparent lucrează la întâmplare. E clasicul “mie nu mi se poate întâmpla”. Nu se poate ca totul să fie un haos neregulat, trebuie să existe un motiv. E un mod mai confortabil de a-ți trăi viața. Atâta vreme cât respecți anumite reguli, totul o să fie bine.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Fractura de logică vine aici din ideea că doar pentru că cineva a acceptat o invitație înseamnă automat că va face sex cu cealaltă persoană. "
Nu e nici o fractura de logica aici.
Pe de-o parte, acceptarea invitatiei face parte din dansul nuptial, asa cum il inteleg mai toti, echivaleaza cu o mica promisiune.
Dar, mult mai important, asemenea acceptare inseamna pentru victima asumarea riscului unei situatii echivoce si imprevizibile.
Sansele sa fii abuzata in circumstante intime sunt evident mult mai mari decat daca accepti o invitatie la o cafea in locuri publice, unde poti sa-ti cunosti omul, mai intai.
Aproape fiecare din argumentatiile autorului poate fi combatuta dar o sa ma marginesc la una:
"Dar ce căuta la el în cameră? [..]
Fractura de logică vine aici din ideea că doar pentru că cineva a acceptat o invitație înseamnă automat că va face sex cu cealaltă persoană. Indiferent de [..] locul în care te afli, ai același drept de a spune NU."
Serios ? Germanii au un proverb: Diavolul se ascunde in detalii
SI haideti sa ve prezint un caz care se incadreaza sub paragraful de mai sus al autorului:
- violul pentru care a fost condamnat boxerul Mike Tyson la vreo 5-6 de puscarie.
Ca Tyson este un fel de bruta semi-retarda cu IQ-ul unui pusti de vreo 14 ani asta se stie.
Dar in cazul cu pricina sa vedem detaliile: Duduia respectiva (sa-i spunem "victima") accepta sa iasa la un "date" cu Tyson. Se imbraca sexy, merg la restaurant, dupa care merg la disco, night-club whatever unde petrec bine mersi pana catre miezul noptii, ea dansand lasciv si provocator in bratele "abuzatorului" Tyson. Dupa care el o invita la el in camera de hotel si duduia merge desigur cu el.
A doua zi "victima" noastra reclama violul, el face puscarie, iar "victima" mai ia si vreo 1-2 miliioane de pe el drept compensation.
Si atunci va intreb eu aici cine este de fapt victima aici ? duduia sau fraierul de Tyson ?
Cate ocazii de a spune NU a avut asa-zisa "victima" pana sa ajunga in camera de hotal ? A folosit vreuna dintre ocazii ? Nu.
Unii ca autorul ar putea raspunde ca chiar si odata aflata in camera de hotel, inca poate zice NU.
Dar odata invitata in camera de hotel, dupa restaurant, dupa night-club, ea de ce a crezut ca e invitata acolo ? pentru o seara de recitat poezii de Eminescu ? chiar nu stia de ce e invitata ?
In concluzie, ce as vrea sa inteleaga autorul (si altii ca el politically correct feministi), este ca detaliile sunt importante. Hartuirea sexuala nu poate fi abordata asa superficial si heirupist.
Recita tu in continuare textele luate de pe wikipedia - in lumea reala insa fiecare om trebuie sa se protejeze si sa aiba grija de propria sa siguranta.
Ce comod este sa traiesti o viata in care orice ai face, oricat de stupid, tu esti doar o victima si societatea trebuie sa te despagubeasca.
Daca mergi in casa unui strain ai un risc crescut de viol/omor/etc - de ce sa faci prostia asta ? Si cat de penibil esti sa dai asemenea sfaturi unor tinere naive.
Asa cum un om cu capul pe umeri nu se urca in masina unui sofer beat-pulbere, o femeie ar trebui sa se gindeasca bine inainte sa bea fara masura si sa urmeze un (cvasi)necunoscut la el acasa pentru ca e ilegal sa i se intimple ceva rau.
Sa ne imaginam si cum ar fi aparut "extrema" solutiei finale a lui Hitler fara Mein Kampf ?
Tot asa "extrema" islamista nu aparea fara Coran.
Sa citim de cate ori apare in cartea sfanta a mahomedanilor indemnul la jihad si la pedepsirea "infidelilor" si de cate ori apare cuvantul iubire.
NU exista extreme in "imponderabilitate" extremele sunt bine ancorate in ceva - ideologie, religie, teorii pseudostiintifice, acest "ceva" este la fel de rau pentru ca poate genera intr-un moment favorabil crima "extremistilor".
Da, s-au petrecut SI in tari islamice, pentru ca sunt considerati necredinciosi/de religie diferita cei care interpreteaza coranul in mod diferit (conflictele dintre suniti si siiti).
Nu, americanii nu au lansat bomba atomica din motive religioase, Nu, Hitler si Stalin nu au fost motivati de ateism (nici nu aveau cum, ateismul nu e o idelogie; e pur si simplu refuzul de a venera o zeitate din lipsa de dovezi ale existentei zeitatii respective - in rest nu spune nimic despre cum sa te comporti, pe cine sa omori/sa nu omori etc.). Nu, analogia nu tine. Atacurile teroriste azi, la nivel mondial, sunt in mare parte motivate religios. Si daca tot aruncam un ochi in istorie, cum era cu Imperiul Otoman?
Explicatia e fix in carte, cu subiect si predicat.
Sa ne plecam in fata prostiei musulmane ca sa nu-i frustram ? Sau mai asteptam rationalitatea mahomedana pana ce Europa va umbla cu batic pe cap si Iranul va da cu bombita nucleara ? Ca pana acum n-au dat ca nu o aveau nu din "rationalitate".
Nu-i mai simplu sa se mizeze pe solutia aplicata acum peste 60 de ani pentru "linistirea" unor fanatici ? Dupa "tratamentul american" vad ca fostii fanatici, nemti sau japonezi sunt pacifisti, harnici si democrati.
Dacă-i așa, de ce atât de mulți teroriști au fost/sunt ingineri (de profesie)?
Vezi aici:
http://www.slate.com/articles/health_and_science/science/2009/12/buildabomber.html