Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Nuțu nu are o problemă. Noi avem o problemă

Nuțu Cămătaru

Foto: Facebook Codin Maticiuc

Știți care e problema cu volumul despre viața lui Nuțu Cămătaru? (Codin Maticiuc - „Dresor de lei și de fraieri - Viața lui Nuțu Cămătaru”)

Nu e că a vândut 15.000 de exemplare în două zile. Nu e nici măcar faptul că e o carte despre un interlop. Codin Maticiuc sau Nuțu Cămătaru pot să fie ce vor ei dacă scriu bine.

Problema e că unii care n-au habar de literatura contemporană se erijează în apărătorii autorului de zici că l-au descoperit pe noul Bukowski. Și, de fapt, problema e că aceiași indivizi, în apărarea lui Nuțu, scot pe gură clișee de genul „oricum n-avem autori”, „oricum literatura contemporană e varză”. 

Să știți de la mine că unul care vine și spune asta n-a deschis în viața lui un volum de proză sau poezie scris de un autor român contemporan. Pentru el, literatura română se oprește la „Ion”, că așa l-a învățat pe el în liceu profa lui amorezată de Rebreanu.

Problema cu volumul despre Nuțu e că 15.000 de exemplare în două zile înseamnă un record absolut pentru un autor român contemporan. Problema cu volumul despre Nuțu e că singurele două volume care i-ar putea face concurență la vânzări sunt „Suge-o, Ramona” și „Fluturi”.

În realitate, Nuțu n-are o problemă. Noi avem o problemă. Iar problema asta se numește comoditate intelectuală. Că, efectiv, trebuie să ai un creier foarte odihnit ca să-ți imaginezi că literatura română n-a mai dat nimic notabil de la Marin Preda încoace.

Deci, cumpărați-l pe Nuțu. Presupun că e amuzantă cartea.

Și „50 Shades of Grey” e printre cele mai vândute cărți ale unui autor britanic și e normal să fie așa. Diferența e că și „Rămășițele zilei” a lui Ishiguro e pe undeva în topul ăla. Faptul că topul nostru e format exclusiv din Nuțu, „Fluturi” și „Suge-o, Ramona”, asta e adevărata problemă.

Și nu e a autorilor, ci a ălora catre strâmbă din nas la literatura română contemporană de parcă au citit-o pe toată, dar fac apoplexie dacă îi pui să-ți spună numele a trei autori români în viață.

PS. În România, un autor român bine vândut se poate lăuda cu 2000 de exemplare. În Bulgaria, în schimb, un autor bulgar bine vândut e tipărit în 4000 de exemplare. Evident, luăm în calcul un an întreg, nu două zile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Asa e, problema e cu romanul. Cu romanul care cumpara carti despre acest Nutu. A auzit el oare, romanul asta neaos, cel mai probabil mitocan prin educatie (de fapt, mai corect spus, prin lipsa educatiei), lipsit de respect si ignorant, despre scriitori ca Mircea Cartarescu, Florin Iaru, Gabriela Adamesteanu, Radu Parachivescu, ca sa nu mai vorbim de Ana Blandiana? Oameni care au scris lucruri ce merita citite.... Sincer, pe Nutu nu l-as publica - l-as impusca..... pacat ca drepturile omului se aplica si la astfel de bestii, pe care unii se incapataneaza sa le confere titlul de oameni.
    • Like 0
  • Nume check icon
    De acord pana la un punct. Mai exista si un element foarte important si anume media din Romania care in goana de trafic publica orice. Deasemenea si Dvs. prin faptul ca ati scris acest articol - chiar daca nu laudativ - sustineti acest eveniment de inalta tinuta culturala si artistica scris de un corifeu al vietii mondene din Romania despre un romantic calaret al lumii interlope bucurestene. Faptul ca faceti comparatii referitor la vanzari arata ca ati petrecut mult, mult prea mult timp pe acest subiect. Si de fapt si eu scriind acest comentariu, care cu siguranta cred ca va fi singurul.
    P.S. Vad ca s-a organizat o conferință de presa. Banuiesc ca mult PR noise. O editura care a publicat cartea. Cineva care a citit-o si a spus ca prin publicarea ei ne vom imbogatii cultural. Sunt multe persoane educate care sunt implicate in acest mare act de cultura. Faptul ca au dorit sa faca parte din acest "proiect" spune mult sau chiar adevarul despre ei. Money, money and just f**ing money. Si atat.
    • Like 0
    • @ Nume
      AdiC check icon
      Pentru că, se știe (sau se știe!), ăștia cu cultura lor trebuie să fie săraci, deci cinstiți, ce e aia să facă bani? La fel și muzicanții, fă, băi nene, muzică cultă, nu te prostitua (!?) pentru bani că așa se cunosc artiștii adevărați...

      Câtă ipocrizie, nenică!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult