Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O criză politică suprapusă peste criza medicală. Ciuma roșie și gripa galbenă au aceeași sursă zero: iresponsabilitatea

Iohannis, Cotroceni, coronavirus

Foto: presidency.ro

Când alegătorii se plictisesc, actorii politici pot anima atmosfera cu jocuri infantile ori imorale. Dar când societatea trăieşte momente dramatice, are nevoie de stabilitate, de lideri care să îi risipească anxietăţile şi să îi ofere imaginea unui „mâine” ordonat şi sigur.

În aceste săptămâni dramatice, premierul italian Conte a avut curajul să semneze din două în două zile decrete care limitau tot mai mult drepturile civile. Ţinea conferinţe de presă la miezul nopţii şi explica pe înţelesul tuturor necesitatea măsurilor pe care le lua, declarând mereu că îşi asumă responsabilitatea politică. Adversarii l-au numit Winston Conte, cu trimitere persiflatoare la încăpăţânarea cu care fostul premier britanic i se opunea lui Hitler, în ciuda tuturor înfrângerilor. Dar figura serioasă şi retorica francă a profesorului de drept i-au convins pe italieni să lase deoparte veşnicele cârcoteli şi să înţeleagă responsabilitatea pe care fiecare o are faţă de comunitate.

Care este, însă, exemplul pe care liderii liberali îl dau românilor înspăimântaţi? Că meschinele jocuri politice nu ţin cont de nimic, că nici epidemiile nu sunt în stare să ne unească şi responsabilizeze, că poţi propune o marionetă pentru funcţia de prim-ministru doar pentru a forţa alegeri anticipate când situaţia excepţională de acum cere stabilitate? Iar atunci când marioneta riscă să ajungă premier, acesta se retrage în ultimul moment să nu îşi supere jupânul? Parcă dovedise mai multă moralitate până şi sulfurosul domn Grindeanu.

Până la deznodământul acestei penibile scenete politice rămâne să ne apere de coronavirus domnul Arafat. Sperăm să nu o facă la fel cum le-a apărat pe victimele „Colectivului” de infecţiile nosocomiale.

Dacă pot candida cetăţeni ai altor state ale Uniunii la funcţii de primari, nu am putea aduce un neamţ adevărat la Palatul Victoria? Sau, mâine-poimâine, la Cotroceni? Acum un secol şi jumătate fusese o alegere câştigătoare.     

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • @ Adrian Stepan Da, domnule! acum e momentul sa dam apa pesedeilor si sa discreditam la maximum un guvern care, ca oricare altul in lume, nu e pregatit pentru asemenea eveniment mondial, ba a mai venit si pe visteria goala si alte "prostioare" pesediste Si noi, care ne asteptam sa fie niste semizei, niste zmei paralei, care sa intreaca pana si Suedia in planuri bine gandite si aplicate! .Nu lasati oamenii sa se increada in astia, sa nu asculte, sa nu aprecieze! trimiteti-i la politicieni seriosi, cum ar fi: (astept sa enumarati)
    • Like 0
  • Care o fi fost alegerea castigatoare de acum un secol si jumatate? Ça nu se umple capul cu prostiile unei istorii de casa, departe de realitate!
    • Like 0
  • Corina check icon
    O mișcare firească și responsabilă. Cum să mai câștige liberalii următoarele alegeri și ce credibilitate de șef de partid și viitor prim-ministru ar avea Orban dacă ar rămâne pe margine, ca simplu observator până atunci, cu asemenea provocări în societate? Câțu e profesionist, dar nu lider politic.
    • Like 2
  • Parerist check icon
    Nici nemții nu-s deocamdată atât de nemți cum credem în gestionarea crizei. Și guvernul lor o lalaie în indecizie.
    • Like 1


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult