O familie din România are nevoie de peste 165.000 de lei în plus ca să aleagă, nu doar să se trateze

Foto: Profimedia

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată.

Într-o zi, un control de rutină a schimbat totul. Investigațiile au confirmat o afecțiune gravă. Au urmat consultații, emoții și multe întrebări. Medicul le-a recomandat să solicite și o a doua opinie medicală, iar apoi au discutat despre posibilitatea tratamentului într-un centru de excelență din străinătate, dacă aceasta va fi cea mai bună opțiune.

Pentru familie, adevărata provocare, lăsând la o parte diagnosticul, este faptul că trebuie să ia rapid decizii care îi pot influența viitorul, fără să fie obligată să aleagă între ceea ce este mai bun din punct de vedere medical și ceea ce își permite financiar.

Asigurarea pe care o au cei doi soți le oferă însă acces la o a doua opinie medicală și la posibilitatea de a-și organiza traseul terapeutic inclusiv în afara țării, dacă recomandările medicale indică acest lucru. În loc să caute soluții financiare în plină criză, se pot concentra asupra deciziilor medicale.

Dilema lor este una pe care mulți pacienți o descoperă atunci când se confruntă cu o boală gravă: prevenția nu înseamnă doar să depistezi din timp o afecțiune, ci și să fii pregătit să alegi cea mai bună soluție atunci când apare.

Liniștea financiară înseamnă libertatea de a decide în momentele dificile

În cazul unei boli grave, presiunea nu vine doar din diagnosticul în sine. Ea este amplificată de întrebările care apar imediat: unde mă tratez, cât costă, cât durează și ce alternative am?

Codruța Furtună, director general adjunct cu responsabilități în aria de vânzări și distribuție la Allianz-Țiriac, spune că aceasta este, de fapt, definiția liniștii financiare.

„Din perspectiva industriei de asigurări, liniștea financiară nu înseamnă absența problemelor sau eliminarea completă a riscurilor. Înseamnă capacitatea unei persoane sau a unei familii de a traversa momente dificile fără ca întreaga lor stabilitate financiară și emoțională să fie pusă în pericol.”

Cele mai dificile situații sunt cele în care o problemă medicală produce simultan două tipuri de presiune: una emoțională și una financiară.

„Cele mai mari vulnerabilități apar atunci când o problemă medicală, un accident sau un eveniment neprevăzut generează simultan presiune emoțională și presiune financiară. Iar de foarte multe ori, oamenii descoperă că impactul financiar al unui astfel de moment este mult mai mare decât anticipau”, explică reprezentantul Allianz-Țiriac.

Percepția românilor confirmă această vulnerabilitate. Potrivit unei cercetări realizate online de Allianz-Țiriac pe un eșantion de 1.036 de respondenți la nivel național, 57% dintre români consideră că este riscant să trăiești neasigurat, iar 90% spun că se simt vulnerabili în fața unor situații neprevăzute precum un accident, o problemă de sănătate, pierderea veniturilor sau decesul unei persoane din familie.

Mai mult, patru din cinci respondenți recunosc că un astfel de eveniment le-ar afecta serios situația financiară, chiar dacă aproape jumătate spun că au reușit să pună bani deoparte.

Deficitul de protecție este vizibil și atunci când oamenii estimează costurile unor astfel de situații. Aproape două treimi dintre respondenți spun că ar avea nevoie de cel puțin 5.000 de lei pentru cheltuieli neprevăzute, iar un sfert estimează că suma necesară s-ar situa între 50.000 și peste 150.000 de lei.

La nivelul întregii piețe, o analiză UNSAR arată că o familie din România ar avea nevoie, în medie, de peste 165.000 de lei în plus față de resursele financiare disponibile pentru a traversa o astfel de perioadă fără dificultăți și pentru a-și păstra nivelul de trai.

În opinia Codruței Furtună, toate aceste cifre descriu aceeași realitate.

„România neasigurată este o Românie vulnerabilă, iar deficitul de protecție în fața unor riscuri care se pot întâmpla oricui arată, de fapt, starea de sănătate financiară a oamenilor.”

El subliniază că rolul asigurărilor este de a prelua povara financiară a unor astfel de evenimente și de a permite familiilor să își păstreze echilibrul într-o perioadă în care atenția ar trebui să fie îndreptată către recuperare.

De ce prevenția înseamnă mai mult decât controale și analize

Ani la rând, prevenția a fost asociată aproape exclusiv cu consultațiile periodice și depistarea precoce a bolilor.

Pentru Zahal Levy, președintele MediHelp, această definiție este astăzi incompletă.

„Cred că prevenția este unul dintre conceptele care s-au schimbat cel mai mult în ultimii ani. Mult timp am asociat prevenția exclusiv cu analize periodice, controale medicale și diagnostic precoce. Toate acestea rămân esențiale, desigur. Dar astăzi începem să înțelegem că există și o componentă de prevenție financiară și emoțională.”

Această perspectivă este susținută și de psihoterapeutul integrativ Livia Maria Butac, care consideră că prevenția înseamnă și pregătirea psihologică pentru situații neprevăzute.

„Pregătirea rezonabilă pentru a face faţă cu succes situațiilor neprevăzute reduce nivelul de anxietate generală, le dă oamenilor o doză de încredere în sine şi le permite să ia decizii mai corecte în situații de criză”, explică Livia Maria Butac.

Președintele MediHelp spune că numeroși pacienți nu amână investigațiile sau tratamentele doar din lipsă de timp.

„În realitate, foarte mulți oameni amână investigații, tratamente sau decizii medicale nu doar din lipsă de timp, ci și din cauza presiunii financiare sau a incertitudinii legate de costuri. În astfel de situații, lipsa unei protecții financiare poate deveni ea însăși un factor de risc.”

Astfel, explică Zahal Levy, o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională nu reprezintă doar un instrument financiar, ci și unul care poate influența comportamentul pacientului.

„O asigurare de sănătate poate fi privită și ca un instrument de prevenție: îți oferă acces mai rapid la investigații, te încurajează să mergi mai devreme la medic și îți permite să iei decizii medicale fără blocajul financiar care apare adesea în momente dificile.”

În plus, efectele unui diagnostic grav depășesc aproape întotdeauna persoana bolnavă.

„O problemă medicală severă poate afecta nu doar sănătatea unei persoane, ci și economiile, planurile și echilibrul emoțional al întregii familii. Din această perspectivă, prevenția modernă înseamnă să creezi din timp condițiile pentru a putea reacționa calm, rapid și lucid atunci când apare o problemă.”

Iar concluzia, spune el, este că „uneori, libertatea de a alege fără panică este una dintre cele mai importante forme de protecție”.

 Calmul poate face diferența dintre o reacție de panică și o decizie bună

Un diagnostic sever vine aproape întotdeauna cu teamă, incertitudine și senzația că fiecare oră contează. În astfel de momente, presiunea financiară poate influența nu doar starea emoțională, ci și calitatea deciziilor medicale.

Potrivit psihologilor, stresul afectează direct modul în care oamenii analizează opțiunile și iau decizii într-o situație de criză.

„În orice fel de situație de criză, stresul conduce la limitarea capacității de decizie. De multe ori se apelează la soluții simple, standard, care dau impresia că simplifică problema, deşi în anumite situații - mai ales cele medicale - sunt mai utile soluțiile nuanțate, particularizate”, spune Livia Maria Butac.

Această idee este confirmată și din perspectiva asigurărilor, spune Codruța Furtună, care consideră că tocmai aici apare una dintre valorile mai puțin vizibile ale unei asigurări private de sănătate.

„Calmul este esențial pentru calitatea oricărei decizii importante. În business, în investiții sau în viața personală, oamenii iau cele mai bune decizii atunci când au timp, claritate și acces la informații relevante.”

Același principiu este valabil și în sănătate, unde deciziile sunt luate, de cele mai multe ori, într-un context emoțional extrem de dificil.

„Un diagnostic sever sau o suspiciune medicală serioasă pot genera teamă, anxietate și senzația de urgență permanentă. În astfel de momente, capacitatea de a rămâne calm influențează foarte mult felul în care pacientul și familia aleg opțiunile medicale disponibile.”

Potrivit reprezentantului Allianz-Țiriac, protecția financiară reduce o parte din această presiune.

„Una dintre valorile reale ale unei asigurări bune este că reduce presiunea decizională. Atunci când oamenii știu că au acces la investigații rapide, la second opinion, la tratamente sau la rețele medicale internaționale, nivelul de anxietate scade.” De aceea, spune Codruța Furtună, adevărata valoare a unei asigurări nu se rezumă la plata unor facturi medicale.

„Practic, protecția financiară creează spațiu mental pentru decizii mai bune. Iar în sănătate, acest

lucru este extrem de important. Cred că, în multe situații, adevărata valoare a unei asigurări nu constă doar în acoperirea costurilor, ci în faptul că îi permite pacientului să ia decizii medicale într-o stare de mai mult control și mai puțină panică.”

Nu mai este suficient să fii acoperit. Contează dacă poți ajunge la cea mai bună soluție medicală

Această căutare de control se traduce, în practică, prin noi așteptări din partea pacienților.

Dacă în trecut întrebările vizau mai ales serviciile incluse într-o poliță și limitele de despăgubire, astăzi oamenii vor să știe dacă vor putea avea acces la cea mai bună soluție disponibilă atunci când se confruntă cu o afecțiune gravă.

Zahal Levy spune că aceasta este una dintre cele mai importante schimbări din modul în care oamenii privesc asigurările private de sănătate: „În trecut, discuția era foarte tehnică: ce este inclus, ce plafon există, ce proceduri sunt acoperite. Astăzi, întrebarea devine mult mai personală și mai strategică: «Într-un moment critic, pot accesa cea mai bună opțiune disponibilă pentru mine și familia mea?».”

Această nevoie de a avea opțiuni are și o explicație psihologică. „Posibilitatea de a afla ce tratamente poate urma şi a decide între mai multe alternative oferă pacientului un anumit control al situației, care îi reduce stresul, îl face să aibă încredere în tratament şi îi ameliorează capacitatea de vindecare”, spune Livia Maria Butac, psihoterapeut integrativ.

În opinia lui Zahal Levy, pacienții caută astăzi mai mult decât o simplă acoperire financiară.

„Vedem că oamenii nu mai caută doar acoperire financiară minimală, ci acces real la soluții medicale performante, la expertiză și la libertate de alegere. În special în cazul afecțiunilor grave sau complexe, diferența dintre «un tratament disponibil» și «cea mai bună opțiune posibilă» poate fi foarte importantă.”

Zahal Levy a explicat că asigurările private de sănătate cu acoperire internațională schimbă perspectiva asupra protecției.

„Aici intervin produse precum My Global Health, care mută conversația de la simpla rambursare a unor costuri la accesul efectiv la ecosisteme medicale internaționale, second opinion, centre de excelență și tratamente avansate.”

Cu alte cuvinte, nu mai este vorba doar despre cine plătește tratamentul, ci despre posibilitatea pacientului de a urma recomandarea medicală pe care o consideră cea mai potrivită.

„Practic, oamenii nu își mai doresc doar să fie «acoperiți». Își doresc libertatea de a spune: «dacă apare o problemă serioasă, pot merge acolo unde consider că am cele mai bune șanse».”

Pentru Zahal Levy, această schimbare redefinește inclusiv rolul unei asigurări private de sănătate.

„Nu mai vorbim doar despre un produs financiar, ci despre un mecanism care extinde opțiunile pacientului exact într-un moment în care opțiunile contează cel mai mult.”

Pentru tot mai multe familii, prevenția înseamnă mult mai mult decât depistarea timpurie a bolii. Înseamnă și pregătirea pentru momentul în care cel mai important lucru nu este dacă există un tratament, ci dacă ai posibilitatea să alegi cea mai bună opțiune.

Pentru Andreea și Mihnea, care aveau o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională,

diagnosticul nu s-a schimbat, dar s-a schimbat felul în care au putut lua deciziile. Au avut timp să ceară o a doua opinie, să analizeze variantele și să aleagă traseul terapeutic recomandat de specialiști, fără ca primul criteriu să fie costul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp