De ce oamenii inteligenți și prudenți fac una dintre cele mai riscante alegeri

Imaginați-vă un antreprenor de 44 de ani. Are firmă, contabil, avocat, un portofoliu de investiții bine pus la punct. Își protejează mașina cu RCA și Casco, iar când pleacă în vacanță cu familia nu uită niciodată să cumpere asigurări de călătorie. Știe cât îi produc economiile, urmărește piețele și își calculează atent riscurile financiare.

Există însă un capitol pe care l-a neglijat ani la rând: protejarea propriei sănătăți.

Nu pentru că nu și-ar permite o asigurare de sănătate. Nu pentru că nu ar înțelege valoarea protecției. Ci pentru că, asemenea multor oameni activi și ocupați, a considerat că este o decizie care mai poate aștepta.

Până în ziua în care un diagnostic neașteptat l-a scos din joc.

Omul care susținea afacerea și stabilitatea financiară a familiei s-a trezit, peste noapte, în postura de pacient. În loc să se gândească la următoarea investiție sau la următorul contract, a început să își facă griji pentru tratamente, recuperare și veniturile care nu mai intrau cu aceeași regularitate. Iar familia sa, obișnuită să îl vadă ca pe un punct de sprijin, s-a confruntat cu întrebări pe care nu și le pusese niciodată: cât va dura? cine va prelua responsabilitățile? și ce se întâmplă dacă situația se complică?

Aveau să urmeze aproape șase luni în care viața familiei s-a reorganizat în jurul tratamentelor, recuperării și incertitudinii.

Cazul antreprenorului de mai sus ridică o întrebare legitimă: de ce oameni care își calculează atent riscurile financiare și își protejează activele importante ajung să lase neacoperit tocmai riscul care le poate afecta cel mai mult viața și capacitatea de a produce venituri? Răspunsul ține mai puțin de bani și mai mult de modul în care percepem pericolele. Iar acest comportament nu este o excepție, ci o tendință vizibilă la nivelul întregii societăți.

Comportamentul paradoxal al românului modern

România înregistrează creșteri constante pe piața asigurărilor auto, pe fondul majorării costurilor și al interesului tot mai mare pentru protecție financiară. În paralel, se observă o diversificare a comportamentului de consum financiar: crește interesul pentru investiții individuale, dar și pentru garanții extinse la produse electronice.

Și totuși, protecția sănătății rămâne deocamdată pe ultimul loc, în ciuda creșterilor de la un an la altul. Investim, dar nu în acoperirea riscurilor, mai ales în ceea ce privește sănătatea. Oamenii protejează ceea ce văd- mașina e concretă, prețul ei e știut, accidentul e imaginabil. Pierderea sănătății? Un risc abstract pentru foarte mulți.

De ce se întâmplă asta, mai ales în rândul oamenilor responsabili și educați financiar? De ce amânăm decizii legate de propria sănătate?

Alexandra Dincovici, psiholog cu formare în terapie centrată pe persoană

Alexandra Dincovici, psiholog cu formare în terapie centrată pe persoană, oferă o explicație care merge dincolo de simpla neglijență: „Din perspectivă psihologică, sănătatea ocupă un loc aparte în modul în care evaluăm riscurile. O investiție financiară sau o asigurare auto reprezintă decizii concrete, cu beneficii și consecințe ușor de anticipat. În schimb, sănătatea ne pune față în față cu vulnerabilitatea și cu ideea că nu deținem controlul absolut asupra propriului corp."

Altfel spus, evitarea e de fapt un mecanism de apărare. „Mulți oameni evită aceste decizii nu din lipsă de responsabilitate, ci pentru că investigațiile medicale pot activa anxietatea legată de un posibil diagnostic. În psihologie vorbim despre evitarea experiențelor inconfortabile: pe termen scurt, amânarea reduce stresul, însă pe termen lung poate crește riscurile și poate limita opțiunile de tratament", subliniază psihologul. „Paradoxal, tocmai persoanele foarte ocupate și orientate spre performanță pot cădea în această capcană, deoarece prioritizează ceea ce produce rezultate imediate și lasă sănătatea pe plan secund, cât timp nu există simptome evidente”.

„Mie nu mi se poate întâmpla"

Există un al doilea mecanism psihologic, la fel de răspândit, care explică de ce atât de mulți oameni amână o decizie legată de sănătate, inclusiv achiziția unei polițe de asigurare de sănătate: convingerea că problemele grave li se întâmplă altora.

„Această tendință este explicată prin ceea ce psihologia numește «optimism nerealist» sau «biasul optimismului». Majoritatea oamenilor estimează că sunt mai puțin expuși riscurilor decât cei din jur, chiar și atunci când datele obiective arată contrariul", spune Alexandra Dincovici.

Mecanismul nu e în sine patologic- are chiar un rol adaptativ. „El ne ajută să funcționăm fără să fim permanent copleșiți de anxietatea legată de boală sau de alte evenimente negative. Totuși, atunci când optimismul devine excesiv, poate conduce la subestimarea riscurilor, la amânarea controalelor medicale și la neglijarea măsurilor de prevenție. Echilibrul sănătos nu înseamnă să trăim cu frică, ci să acceptăm că vulnerabilitatea face parte din viață și că prevenția este una dintre puținele forme reale de control pe care le avem", explică psihologul cu formare în terapie centrată pe persoană.

La nivel concret, mecanismele prin care oamenii amână sunt și mai variate. „Cele mai frecvente sunt evitarea, negarea și procrastinarea alimentată de anxietate. În multe situații, oamenii nu evită consultația medicală pentru că nu le pasă de sănătate, ci pentru că se tem de ceea ce ar putea afla. Un alt mecanism este normalizarea simptomelor: oboseala, durerile sau alte modificări sunt puse pe seama stresului sau a lipsei de odihnă, în speranța că vor trece de la sine. La acestea se adaugă iluzia controlului- convingerea că, dacă ne simțim bine, înseamnă că suntem sănătoși. În realitate, numeroase afecțiuni evoluează o perioadă fără simptome evidente, motiv pentru care prevenția și controalele periodice rămân esențiale", subliniază Alexandra Dincovici.

Cât costă, de fapt, liniștea?

România rămâne printre statele europene cu cele mai ridicate cheltuieli directe suportate de pacienți („out-of-pocket”) raportat la nivelul total al cheltuielilor medicale- aproximativ 21% din totalul cheltuielilor de sănătate, față de o medie UE de 15%, potrivit raportului State of Health in the EU.

Costurile reprezintă una dintre principalele cauze pentru care mulți români amână accesul la servicii medicale. Altfel spus, plătim mult din buzunar, exact în momentele în care suntem cel mai vulnerabili.

Întrebarea pe care puțini și-o adresează serios: cât ar trebui să aloce o familie pentru protecția sănătății?

„Nu există un procent universal valabil, pentru că nevoile diferă de la o familie la alta, în funcție de venituri, numărul de membri ai familiei, vârstă, stil de viață sau istoricul medical. Totuși, în general, specialiștii recomandă ca protecția financiară- care include asigurările de viață și de sănătate- să reprezinte între 5% și 10% din venitul lunar al familiei. În interiorul acestui buget, componenta de sănătate devine tot mai importantă. Contează nu doar costul poliței, ci raportul dintre ceea ce plătești și accesul real la servicii medicale rapide și predictibile", spune Codruța Furtună, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac, unul dintre cei mai mari asigurători din piața locală.

Codruța Furtună, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac

Realitatea ultimilor ani arată că accesul rapid la servicii medicale, investigații și tratamente private nu mai este perceput ca un beneficiu „premium”, ci ca o nevoie de bază pentru multe familii active din România. Contextul local, marcat de nivelul ridicat al cheltuielilor suportate direct de pacienți, a accelerat această schimbare de percepție.

Pentru familiile urbane active, cu copii, credite sau dependență de un singur venit principal, o alocare de aproximativ 3–5% din venitul personal poate reprezenta un reper rezonabil, potrivit experților în domeniu. „Nu vorbim doar despre o poliță, ci despre predictibilitate financiară și acces la servicii medicale într-un moment vulnerabil. O asigurare bine construită înseamnă acces la prevenție, consultații, investigații, intervenții și tratamente fără presiunea unor costuri neprevăzute care pot afecta stabilitatea financiară a unei familii", adaugă Codruța Furtună.

Schimbarea de mentalitate se vede și în cifrele pieței. Potrivit celor mai recente date ASF disponibile pentru 2025, asigurările de sănătate au atins prime brute subscrise de 1,2 miliarde de lei- cu 11% peste nivelul din 2024- iar numărul contractelor active a depășit 277.000, față de 246.000 la finalul anului anterior.

Evoluția pieței reflectă și o schimbare mai profundă de mentalitate. Dacă în trecut asigurarea era asociată în primul rând cu o despăgubire financiară, astăzi tot mai mulți clienți evaluează capacitatea unei polițe de a facilita efectiv accesul la servicii medicale, de a reduce timpul de așteptare și de a simplifica parcursul pacientului într-un sistem medical adesea dificil de navigat.

„Tendința confirmă faptul că tot mai mulți români încep să privească sănătatea ca pe o componentă importantă a protecției financiare, nu doar ca pe o cheltuială punctuală. Vedem tot mai clar că oamenii nu mai caută doar o poliță și despăgubirile financiare pe care le asigură, ci liniștea că, într-un moment dificil, pot continua să aibă acces la servicii medicale bune fără să fie condiționați de timp, bani sau acces limitat și fără să își destabilizeze complet bugetul familiei", spune Zahal Levy, președinte MediHelp International, unul dintre cei mai mari furnizori de asigurări private de sănătate din Europa Centrală și de Est.

 Zahal Levy, președinte MediHelp International

Cine trebuie protejat primul: adultul sau copilul?

O întrebare frecventă în familiile care decid, în fine, să ia o asigurare de sănătate: pe cine protejăm mai întâi?

„În realitate, nu cred că vorbim despre o alegere între unii și ceilalți, ci despre un echilibru. O familie funcționează ca un sistem, iar vulnerabilitatea unui singur membru îi poate afecta pe toți. Adulții care susțin financiar familia au, evident, nevoie de protecție solidă, pentru că orice problemă medicală sau eveniment neprevăzut poate avea un impact direct asupra stabilității întregii familii. Din acest motiv, asigurările de viață și sănătate pentru părinți sunt esențiale", spune Codruța Furtună.

În același timp, tot mai mulți părinți sunt preocupați de protecția copiilor, mai ales din perspectiva accesului rapid la servicii medicale, investigații sau tratamente de calitate. „Pentru un părinte, timpul și accesul la soluții medicale bune devin critice atunci când copilul are o problemă de sănătate. Ideal este ca protecția să fie construită integrat, la nivelul întregii familii. Până la urmă, scopul unei asigurări nu este doar să acopere costuri, ci și să reducă anxietatea și incertitudinea într-un moment vulnerabil", continuă directorul general adjunct cu responsabilități în aria vânzări și distribuție la Allianz-Țiriac.

Cum alegi o asigurare. Criteriile pe care puțini le știu

Cei care ajung să caute o asigurare de sănătate se lovesc adesea de o altă problemă: nu știu după ce criterii să aleagă.

„În primul rând, oamenii ar trebui să își evalueze foarte bine stilul de viață și riscurile personale. Vorbim despre vârstă, istoricul medical al familiei, existența copiilor, nivelul veniturilor, profesia, ritmul de viață sau frecvența călătoriilor. Nevoile unui tânăr aflat la început de carieră sunt foarte diferite de cele ale unei familii cu copii sau ale unei persoane care are deja anumite vulnerabilități medicale", spune Zahal Levy, președintele MediHelp International.

Acoperirile contează enorm: prevenție, analize și investigații, spitalizare, intervenții chirurgicale, servicii pentru afecțiuni grave, acces la second opinion sau tratamente în străinătate. În ultimii ani, experții au observat că interesul persoanelor care își achiziționează o poliță de sănătate s-a mutat tot mai mult spre acces și calitate.

„Un alt criteriu foarte important este experiența efectivă a clientului. Într-un moment dificil, oamenii nu își doresc procese complicate, aprobări lente sau lipsă de claritate. Contează enorm dacă există decontare directă cu clinicile, acces digital rapid, programări simple și suport real din partea asigurătorului. Practic, asigurarea trebuie să reducă stresul, nu să îl adauge. La fel de important este și asigurătorul pe care îl alegi- o asigurare este, în fond, o promisiune pe termen lung, iar încrederea, stabilitatea și capacitatea companiei de a răspunde atunci când ai nevoie fac diferența reală", explică reprezentantul MediHelp International.

Medicina modernă cere altfel de protecție

În cazul afecțiunilor complexe, problema nu mai este doar cine plătește tratamentul. La fel de important devine accesul la medicul potrivit, la investigațiile necesare, la centre medicale cu experiență și la viteza cu care pacientul poate ajunge la toate acestea. Diferența dintre un diagnostic confirmat rapid și unul întârziat poate influența decisiv parcursul medical.

Există o schimbare de paradigmă în curs, pe care industria de asigurări o resimte clar: oamenii nu mai caută doar despăgubiri financiare după un eveniment medical. Caută acces rapid și expertiza potrivită.

„Este din ce în ce mai important, pentru că așteptările oamenilor s-au schimbat fundamental. Astăzi, dincolo de siguranță financiară, stabilitatea înseamnă acces la cele mai bune opțiuni medicale disponibile atunci când apare un diagnostic complex", punctează Codruța Furtună, director general adjunct cu responsabilități în aria vânzări și distribuție la Allianz-Țiriac Asigurări.

Unul dintre semnele cele mai clare ale acestei transformări este cererea crescută pentru servicii de second opinion. „Foarte mulți oameni aud termenul, dar nu întotdeauna înțeleg exact ce presupune. Practic, serviciul de second opinion oferă pacientului posibilitatea ca diagnosticul și planul său de tratament să fie analizate și de alți specialiști, de regulă medici sau centre medicale de referință internațională, cu expertiză avansată într-un anumit tip de afecțiune. Acest lucru este important mai ales în cazul diagnosticelor complexe, severe sau rare- oncologie, neurologie, afecțiuni cardiovasculare, boli autoimune sau intervenții chirurgicale majore- unde diferențele de abordare medicală și de tratamente pot influența semnificativ evoluția pacientului", explică Codruța Furtună.

Dimensiunea psihologică a acestui acces contează la fel de mult- și aici perspectiva psihologului completează în mod firesc ce spun specialiștii din asigurări.

„Sentimentul că ai opțiuni și că poți influența parcursul situației este unul dintre cei mai importanți factori psihologici de adaptare. Chiar și atunci când diagnosticul nu poate fi schimbat, faptul că persoana înțelege variantele de tratament, participă la decizii și simte că are un rol activ reduce anxietatea și sentimentul de neputință", spune Alexandra Dincovici. „Controlul perceput nu înseamnă iluzia că putem controla totul, ci convingerea că putem lua decizii informate și putem acționa în direcția cea mai potrivită pentru noi. Cercetările arată că acest sentiment este asociat cu o mai bună aderență la tratament, un nivel mai redus de stres și o capacitate crescută de adaptare în fața bolii. Din acest motiv, prevenția nu înseamnă doar depistare precoce, ci și păstrarea unui număr mai mare de opțiuni și a unei autonomii mai mari în luarea deciziilor privind propria sănătate."

„Atunci când oamenii primesc un diagnostic grav, una dintre cele mai apăsătoare întrebări este: Fac ceea ce trebuie? Aleg tratamentul corect? Accesul la o a doua opinie medicală reduce foarte mult această presiune psihologică. Pacientul simte că ia decizii pe baza unei perspective medicale extinse, nu sub presiunea timpului sau a necunoscutului", completează Zahal Levy, președintele MediHelp International.

La aceasta se adaugă ritmul alert al medicinei moderne. „Apar constant noi protocoale, terapii personalizate și tehnologii medicale avansate, iar accesul la rețele internaționale de specialiști poate însemna acces la expertiză și soluții care poate nu sunt disponibile imediat în proximitatea pacientului. La fel de important este faptul că astfel de servicii contribuie la reducerea timpului până la luarea unei decizii medicale corecte. În multe afecțiuni grave, timpul este esențial, iar posibilitatea de a accesa rapid expertiză suplimentară poate avea un impact real asupra prognosticului și calității vieții pacientului", continuă reprezentantul MediHelp International.

În plus, pentru tot mai mulți oameni, sănătatea nu mai poate fi gândită exclusiv în limitele unei singure țări. Munca în companii internaționale, studiile în străinătate, călătoriile frecvente sau familiile împărțite între mai multe state au schimbat felul în care oamenii se raportează la accesul medical. În multe situații, întrebarea nu mai este doar dacă există tratament, ci unde poate fi găsită cea mai bună expertiză și cât de repede poate fi accesată.

Această realitate a generat și produse noi pe piață. Un exemplu este My Global Health, asigurarea internațională de sănătate lansată de Allianz-Țiriac Asigurări și MediHelp International, care răspunde unei nevoi din ce în ce mai clare: acces la servicii medicale de calitate nu doar local, ci și internațional. Apariția unor astfel de produse reflectă o maturizare a pieței- de la acoperirea situațiilor de urgență, spre un model mai amplu care include prevenție, acces rapid, predictibilitate și libertatea de a lua decizii medicale bune indiferent unde te afli.

„Cred că aceasta este una dintre marile transformări din zona asigurărilor de sănătate: oamenii caută protecție financiară după apariția unei probleme, dar mai ales parteneri care îi ajută să navigheze inteligent și rapid printr-un sistem medical tot mai complex. În fond, stabilitatea modernă înseamnă și să știi că, într-un moment dificil, ai acces la cele mai bune informații, la cele mai bune opțiuni și la capacitatea de a lua decizii medicale cu mai multă siguranță și control", concluzionează Codruța Furtună, directorul general adjunct al Allianz-Țiriac..

Protecția nu înseamnă doar reacție la criză

Schimbarea vine și din educație financiară, dar mai ales din felul în care ne raportăm cultural la vulnerabilitate.

Atâta timp cât sănătatea rămâne un subiect de care ne ocupăm doar după ce apare o problemă, rămânem prinși în același ciclu: reacționăm în loc să prevenim, plătim mai mult în momentele în care avem cel mai puțin control și ne expunem pe noi și pe cei din jurul nostru la o instabilitate care putea fi evitată.

Antreprenorul care a pierdut șase luni știe asta acum. Dar nu e nevoie de un diagnostic ca să înveți lecția.

Poate că adevărata schimbare începe atunci când încetăm să privim sănătatea doar prin prisma fricii de boală și începem să o tratăm ca pe o responsabilitate care merită aceeași atenție pe care o acordăm investițiilor, locuinței sau mașinii. Pentru că protecția nu înseamnă doar reacție la criză, ci și capacitatea de a face alegeri bune înainte să se ivească problemele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp