Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O revenire a impozitului forfetar ar pune în genunchi 20% din firmele active din România

Multinaționale.

Foto: Getty Images

Circulă acum această variantă, foarte serios analizată, că toate firmele active în România să plătească impozit minimum de 0,5% din cifra de afaceri, indiferent dacă au pierderi sau profit mic. Măsura este promovată de PSD și eu o văd în felul următor - are atât părți bune (pentru firmele foarte mari), cât și foarte proaste (pentru multe companii mici). Explic mai jos, recomandarea mea este ca pragul să fie aplicat doar pentru companiile cu venituri peste 1 milion de euro.

- Pragul de 0,5% este mai potrivit pentru companiile foarte mari, cum sunt cele cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro care astăzi plătesc impozit minim echivalent 1% din cifra de afaceri (echivalent 6,25% profit brut), un prag foarte ridicat pentru multe companii din retail, distribuție, trading care tradițional NU au cum să obțină astfel de profituri. Deja companiile mari cu venituri peste 50 milioane euro (1.064 firme, majoritatea multinaționale) plătesc 15 miliarde lei impozit profit în 2024, aproape 40% din impozitul plătit de toate companiile active în România (apropos de acuzațiile nefondate și generalizate despre marile companii care nu plătesc impozit în România)

- Pragul de 0,5% va afecta negativ 124.645 firme cu venituri sub 1 milion euro (marcate cu galben în tabelul 1), care vor plăti un impozit majorat cu 231 milioane lei, în creștere cu 4% vs cât au plătit în 2024. Problema este că sunt multe companii afectate (aproape 20% din firmele active în România) pentru un impact foarte mic la buget (231 milioane lei = 0,01% din PIB sau doar 15% din impactul total al impunerii acestui prag). Dacă se aplică doar pentru companiile cu venituri peste 1 milion euro, avem numai 13.646 firme afectate (marcate cu verde în tabelul 1) care vor plăti +1,2 mld lei în plus, în creștere cu 9% față de anul trecut.

Deci, dacă se insistă pentru această măsură, evident ar trebui aplicată doar pentru firmele cu venituri peste 1 milion euro. Se reglează presiunea nejustificată pentru unele companii foarte mari (trading, distribuție, retail), și se evită impactul negativ pentru foarte multe companii mici cu impact marginal la buget: scandal și deranj mare în societate, pentru puțini bani la buget.

 O revenire stupidă a impozitului forfetar care ar pune în genunchi 20% din firmele active în România. De ce?


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro plătesc impozit MINIM echivalent cu 1% din cifra de afaceri datorită Legii 296/2023. Pentru că în lipsa acestei legi, ar avea grijă să "optimizeze" profiturile astfel încât să tindă spre ZERO, profituri la care să se aplice cei 16% impozit.
    Înțeleg că dl Guda e loial firmelor de peste hotare, dar să o lase mai moale cu reducerea acestui prag care nu face altceva decât să minimizeze hoțiile transnaționale.
    Pe de altă parte, pentru firmele cu cifră mai mică de afaceri, observațiile din articol sunt cât se poate de corecte.
    • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Problema e că și cu acest impozit pe cifra de afaceri mare lucru nu se rezolvă, decât eventual o optimizare definitivă a firmelor pe piața de la noi. Impozitul pe cifra de afaceri este o inepție fără limite pe care numai o minte scrântită c a lui Ciolacu o putea gândi. Oricum firmele multinaționale trebuie să facă optimizări, pentru că altfel riscă să plătească impozit pe pierdere. Acum probabil ca se pune iar de un forfetar care va împinge și mai multă activitate economică la negru, exact cum fac pragurile de CAsS și toată lumea ajunge să piardă, de la clienți până la stat.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Eu nu aș plânge de mila multinaționalelor care au cifră de afaceri peste 50 milioane de euro. Nu rămâneau ei aici dacă nu obțineau profituri grase. Sunt de acord că impozit pe cifra de afaceri e o inepție dacă toți operatorii economici ar fi corecți. Dar ei ce fac? Din profit zic ei că investesc în tot felul de elucubrații (în general servicii de audit, prognoze, cercetări de piață, studii și altele asemenea), pe bani foarte grei (a se citi "strigător la cer") evident prestate de firma mamă sau de sateliții ei. Atunci nu mai putem vorbi de o inepție ci de o contramăsură justificată.
      Enel este un exemplu de companie care a constatat că nu mai e profitabil să rămână în România. Oamenii au zis că avem consum prea mic (sic!) și că nu obțin profiturile așteptate. Așadar, cine nu obține profituri pe bune, face ce a făcut Enel. De asta zic să nu-i căinăm.
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Să nu căinăm multinaționalele dar ce facem cu angajații? Nu de alta dar uită cum încep să dea afară peste tot, de bine ce le e la noi. Toată lumea asta se bate ca veste firme să vină să investească la ei în țară, să ofere locuri de muncă, să educe oamenii și să dezvolte mentalități. Numai noi ne-am găsit să le ostracizam, evident noi ăștia “suveraniștii”, ăștia care analfabeții funcționali, ăștia iubitori de Ceaușescu. Numai bine, în ritmul ăsta acolo se va ajunge, cum a fost în anii ‘90. Dacă firmele astea pleacă vor fi repercusiuni în economie de ne va lua dracu. Și așa urmează să pice imobiliarele pentru că sunt niște bule incredibile, și așa în HORECA e dezastru, și așa fabricile și serviciile concediază iar de industria auto nu are rost să mai discutăm.
      Așa, ca fapt divers, ai urmărit bilanțurile multinaționalelor? La cele cotate pe burse sunt disponibile. Ai văzut acolo indicatorii, EBIT sau ROI de exemplu? Sigur că au loc optimizări pentru că profitul trebuie calculat la sediu, altfel plătești impozit pe pierdere, cum îi place statului român să taxeze. În plus, asta este regula UE, se taxează la sediul firmei. Crezi că lor le convine să plătească mai mult?
      Asta cu serviciile de audit, care sunt necesare pentru certificări, cu tot felul de cursuri care sunt necesare pentru angajați, studii și prognoze care sunt necesare pentru planificare acțiunilor viitoare, toate fac parte din modul lor de gândire, nu pompieristic, ca la noi. A venit Ciolacu cu așa ceva când a mărit taxele și a crescut cheltuielile? Adică ceva la o firmă prestigioasă, nu astea de stat cu tot felul de angajați pe pile.
      Oricum, se încasează la greu de la firmele aste taxele pe salarizare, 45% din fondul de salarii iar din ce rămâne, TVA, taxe locale, accize și așa mai departe. Dacă facem calcule, partea cu profitul este infimă iar unde sunt probleme, la bănci și retail, ăia vor crește prețul că și așa avem nevoie de inflație mai multă. În schimb lovim în industrie pe care o vor toți, inclusiv americanii.
      Dacă cade totul, pleacă o grămadă afară și rămân incompetenții, pe post de suveraniști de nevoie, pensionarii, asistații sociali și specialii, care nu au decât să se descurce cu fructe de pădure și apă de izvor, atât. Eventual și ceea ce produce industria calului din belșug.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Să înțeleg că trebuie să le zicem mulțumesc multinaționalelor, doar pentru că au angajat forța de muncă? Sunt niște îngerași căzuți din cer... Mai ales atunci când dau afară nu câțiva angajați, ci închid câte un departament întreg, cum a fost cazul CSD-ului (Customer Service Dept.), nu mai spun al cărui mare operator telecom. Au mare grijă de angajați... până să se debaraseze de ei.
      Și, oricum, nu înțeleg revolta asta a ta, dacă nu le convenea regimul fiscal, ar fi făcut ce a făcut Enel. Dar uite că le merge bine și rămân în continuare aici, să aibă grijă de angajații lor :)) Ce repede a apărut PPC în peisaj după ce Enel și-a luat tălpășița!
      Oamenii ăia au venit aici să facă bani, nu caritate. Și e ok așa. Dar nu e ok să spună că fac profit 2 lei.
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Cam da, pentru că am văzut pe propria piele unde eram in anii ‘90 când astfel de actori economici nu existau in piața. Patronul român făcea cât putea la negru și își trata angajații mult mai rău decât aceste companii, fiind celebra zicala că sunt o grămadă la ușă pentru 100$ salariu cât plâteau ăștia atunci. Dacă nu veneau multinaționalele, nu avem nici creșteri salariale, nici creșteri economice pe orizontală, nici personal instruit și taxe și contribuții plătite la salariul efectiv.
      Nu sunt îngerași dar sunt necesare, asta dacă mai vrem să avem o țară. Vei vedea ce profit nu va face PPC-ul că le fug clienții ca dracu de tămâie. Dacă înțelegi economie ar trebui să știi că ai ani pe plus și ani pe minus iar guvernul vrea să impoziteze pierderea, ceea ce e aberant. Apoi, la bani ei nu renunță, ci pur și simplu îi vor recupera din fondul de salarii iar rezultatele se văd. Plus că vor optimiza operațiunile și le vor muta altundeva unde se comportă guvernanții mai bine cu ele. Și atunci într-adevăr, să vezi atunci concedieri, nu doar ajustările actuale legate de scăderile din piață.
      Desigur, dacă judeci cu mintea lui Ciolacu, ți se pare că faci bine, că nu ai lăsat în urmă niciun dezastru și oricum trebui bani pentru clientela politică. Dacă se ia cineva de aia, de abia atunci e dezastru.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Nu încerc să discut în contradictoriu, pentru că nu poate fi negat rolul pozitiv al multinaționalelor. La fel, am scris că impozitul pe cifra de afaceri e o inepție, dar asta într-o lume corectă. Cine mai pune impozit pe cifra de afaceri? Vreo țară din Africa, poate. Și cine se mai îndoiește de dezastrul lăsat de guvernarea Ciolacu?
      Deci sunt de acord - în mare parte - cu ce scrii (ca o paranteză, și eu o să migrez de la PPC la un competitor cu prețuri mai omenești, pentru că asta e economia de piață).
      Dar îmi păstrez opinia că multinaționalele trebuie să renunțe la scoaterea profitului din țară. Și care dintre ele a mers vreun an pe pierdere, în sectoare precum energia, retail-ul, industria auto, producția de țigări? Astea sunt sectoare care nu au cum să meargă pe pierdere.
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Mihai check icon
      Industria auto este în mare parte germană și franceză iar acum este pe butuci. Vezi cum a fluctuat datoria celor de la VW sau Renault de exemplu, cum crește an de an. Când se întâmplă așa ceva nu poți să plătești impozit pe profit, pentru că înseamnă că nu ai. Iar măsurile astea lovesc în industrie mai mult decât în bănci unde ar fi probabil o problemă mult mai mare.
      Nu există profit în vreo țară pentru multinaționale, asta fiind o chestiune de bază. Dacă produci o cutie de viteze în România cu ingineria mecanică făcută în Germania și electronica în China, cum calculezi profitul? De unde știi că s-a transferat profit și nu s-au acoperit costuri? Care este punctul de la care poți spune că nu este optimizare ci este transfer de profit? Pentru că în justiție trebuie cifre, cum s-a cerut în cazul abuzului în serviciu unde trebuia legiferat un prag.
      Oricum în UE profitul se plătește în țara unde are sediul multinaționala respectivă, deci nu se plătea nimic local, cum de altfel companiile românești plătesc aici. Noi acum în loc să profităm de problemele firmelor care ar putea ajunge în România ca să reducă costuri, le gonim. Și încă pentru ce? Pentru clientela politică, sporul de antenă, PNDL sau mai bine zis bani pentru primarii P$D și așa mai departe.
      Nu e vorba de a discuta în contradictoriu, pentru că nimeni nu spune să nu plătească ceva, dar problema este să poți spune cât, iar asta e cam greu, fiind o problemă la nivel mondial. Unii au decis să vină cu măsuri fanteziste iar alții să nu facă nimic. Ca de-obicei, unde își bagă guvernul coada, iese rău, nu degeaba au stat belgienii ani buni fără guvern iar economia a mers bine că nu au interveni unii și alții să își arate hărnicia și dragostea față de unele categorii.
      • Like 2
    • @ Mihai
      Ok, suntem de acord că nu e o problemă ușoară.
      • Like 1
  • Mihai check icon
    Cum de ce? Pentru că P$D! Le trebuie și ultimul bănuț pentru a mai salva niște sinecuriști, niște posturi de bugetari și așa mai departe. Nu firmele românilor contează, ci clientela politică a P$D.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult