Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e firesc ca așa să fie

Coș in supermarket

Foto: Profimedia Images

Ca la fiecare final de an, de zeci de ani încoace, și acum se titrează la televiziuni cum materia primă pentru produsele gastronomice aferente Crăciunului și Revelionului, carne de porc, de vită, brânză, ouă, salată de boeuf și așa mai departe sunt mai scumpe decât anul trecut. Nu că de Paște, alt moment de crăpelniță națională, dar pe bază de miel și drob de miel, lucrurile ar sta altfel. O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e normal ca așa să fie.

De regulă, intervievatul de serviciu pentru a întări convingerea telespectatorilor că vor scoate mai mulți bani din buzunar era ani la rând Dragoș Frumosu, un președinte de sindicat din domeniul alimentar, care, atât în vremuri de inflație mică, cât și în cele în care inflația se reinflamează , explica în fața națiunii de ce e implacabil să se scumpească toate ale gurii. Acum lucrurile s-au mai sofisticat un pic. În sensul că se citează din comunicatul INS privind evoluția prețurilor mărfurilor alimentare cu creșterile anuale, sau după caz lunare, ale cărnii de porc, fructelor, legumelor, ouălor, fără a se preciza de exemplu cât au crescut și veniturile în aceeași perioadă. Ce anume se urmărește prin această importantă omisiune? Nu văd alt motiv decât ca telespectatorii să-și plângă de milă, deși este ridicol, atât timp cât, pe medie, veniturile au crescut în aceeași perioadă, peste inflație, deci peste creșterea medie a prețurilor, ceea ce înseamnă, ce să vezi, o creștere a puterii de cumpărare.   

Există însă, din păcate, consecințe negative ale acestei abordări jurnalistice, cu efecte adverse asupra inflației viitoare. Să enumerăm câteva. Prima se referă la așa numitele anticipații inflaționiste, sau mai pe înțeles așteptări ale publicului privind creșterea viitoare a prețurilor. Dacă percepția este aceea că prețurile sunt mari și în creștere, atunci dinamica lor viitoare va fi influențată în aceeași direcție, și nu numai în ce privește mărfurile alimentare. O alta, și mai gravă, este că, fie că urmăresc asta sau nu, astfel de știri pot genera o reacție antieconomică a politicilor guvernamentale, care să amplifice o spirală prețuri-salarii, care se manifestă deja. Adică o creștere peste inflație a salariilor bugetarilor, de exemplu, care la rândul ei să genereze noi presiuni de creștere a prețurilor și tarifelor, un cerc vicios în care veniturile și prețurile se antrenează reciproc. De altminteri, nu este hazardat să spunem că actuala situație macroeconomică gravă, cu deficite mari, creștere economică anemică și mare parte din inflație a fost rezultatul unei politici generic numită wage-led growth. Adică fix o stimulare a cererii mult peste capacitatea economiei de a o satisface, mult peste inflație și creșterea economică, cu afectarea tuturor echilibrelor inclusiv cele care țin de stabilitatea prețului la carnea de porc.

Credeți sau nu, plafonarea prețurilor la unele produse alimentare de bază, o altă măsură potrivnică economiei de piață, a generat efecte colaterale inflaționiste căci așa se-ntâmplă în economia de piață. E ca plastilina, o strângi în pumn, îți iese printre degete. Un exemplu cât se poate de elocvent, dar nu singurul, este evoluția absolut peste ”așteptări” a prețului la detergenți, de departe campionul inflației anuale. Nu am auzit de vreo criză a detergenților. Aceeași imagine cu plastilina este însă valabilă și la scară macroeconomică, dar în alt mod. Cererea umflată nejustificat, peste capacitatea producției interne de a o satisface, a ieșit printre degete, cu deficit bugetar, de cont curent (prin importuri mult peste exporturi) și inflație.

Dar, ca să revin la titlu, da, așa este prețurile cresc și așa este și normal să fie. Important este ca dinamica lpr să fie domolită. Și la anul, și peste 2 ani și de 35 de ani încoace, prețurile mesei de Crăciun au fost și o să mai fie mai mari decât în anul precedent. Fie din cauza costurilor în creștere, fie din cea a ofertei slabe, fie a unei combinații dintre acestea. Plus că o creștere a prețurilor în jur de 2 la sută în medie, este considerate optimă, dar tot o creștere e. Nu e cazul și nici nu mi-am propus să fac o analiză a factorilor care pot conduce la un preț mai mic sau mai mare al cărnii de porc. A fost o vreme când prețul acesteia era fix, dar porcul îl găseai doar la țară și nici pe acolo. Atenție, nu însemnă să ne mutăm toți la țară, să trăim lucrând pământul și să ne cumpărăm cal și să vânăm pufuleți. Nu vorbim de apă, hrană, energie și fotosinteză, da?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    În care univers ați văzut creșterea salariilor PESTE inflație? Mai lăsați teoria, cărțile, INS-ul și plimbați-vă prin economia REALĂ!
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult