Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e firesc ca așa să fie

Coș in supermarket

Foto: Profimedia Images

Ca la fiecare final de an, de zeci de ani încoace, și acum se titrează la televiziuni cum materia primă pentru produsele gastronomice aferente Crăciunului și Revelionului, carne de porc, de vită, brânză, ouă, salată de boeuf și așa mai departe sunt mai scumpe decât anul trecut. Nu că de Paște, alt moment de crăpelniță națională, dar pe bază de miel și drob de miel, lucrurile ar sta altfel. O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e normal ca așa să fie.

De regulă, intervievatul de serviciu pentru a întări convingerea telespectatorilor că vor scoate mai mulți bani din buzunar era ani la rând Dragoș Frumosu, un președinte de sindicat din domeniul alimentar, care, atât în vremuri de inflație mică, cât și în cele în care inflația se reinflamează , explica în fața națiunii de ce e implacabil să se scumpească toate ale gurii. Acum lucrurile s-au mai sofisticat un pic. În sensul că se citează din comunicatul INS privind evoluția prețurilor mărfurilor alimentare cu creșterile anuale, sau după caz lunare, ale cărnii de porc, fructelor, legumelor, ouălor, fără a se preciza de exemplu cât au crescut și veniturile în aceeași perioadă. Ce anume se urmărește prin această importantă omisiune? Nu văd alt motiv decât ca telespectatorii să-și plângă de milă, deși este ridicol, atât timp cât, pe medie, veniturile au crescut în aceeași perioadă, peste inflație, deci peste creșterea medie a prețurilor, ceea ce înseamnă, ce să vezi, o creștere a puterii de cumpărare.   

Există însă, din păcate, consecințe negative ale acestei abordări jurnalistice, cu efecte adverse asupra inflației viitoare. Să enumerăm câteva. Prima se referă la așa numitele anticipații inflaționiste, sau mai pe înțeles așteptări ale publicului privind creșterea viitoare a prețurilor. Dacă percepția este aceea că prețurile sunt mari și în creștere, atunci dinamica lor viitoare va fi influențată în aceeași direcție, și nu numai în ce privește mărfurile alimentare. O alta, și mai gravă, este că, fie că urmăresc asta sau nu, astfel de știri pot genera o reacție antieconomică a politicilor guvernamentale, care să amplifice o spirală prețuri-salarii, care se manifestă deja. Adică o creștere peste inflație a salariilor bugetarilor, de exemplu, care la rândul ei să genereze noi presiuni de creștere a prețurilor și tarifelor, un cerc vicios în care veniturile și prețurile se antrenează reciproc. De altminteri, nu este hazardat să spunem că actuala situație macroeconomică gravă, cu deficite mari, creștere economică anemică și mare parte din inflație a fost rezultatul unei politici generic numită wage-led growth. Adică fix o stimulare a cererii mult peste capacitatea economiei de a o satisface, mult peste inflație și creșterea economică, cu afectarea tuturor echilibrelor inclusiv cele care țin de stabilitatea prețului la carnea de porc.

Credeți sau nu, plafonarea prețurilor la unele produse alimentare de bază, o altă măsură potrivnică economiei de piață, a generat efecte colaterale inflaționiste căci așa se-ntâmplă în economia de piață. E ca plastilina, o strângi în pumn, îți iese printre degete. Un exemplu cât se poate de elocvent, dar nu singurul, este evoluția absolut peste ”așteptări” a prețului la detergenți, de departe campionul inflației anuale. Nu am auzit de vreo criză a detergenților. Aceeași imagine cu plastilina este însă valabilă și la scară macroeconomică, dar în alt mod. Cererea umflată nejustificat, peste capacitatea producției interne de a o satisface, a ieșit printre degete, cu deficit bugetar, de cont curent (prin importuri mult peste exporturi) și inflație.

Dar, ca să revin la titlu, da, așa este prețurile cresc și așa este și normal să fie. Important este ca dinamica lpr să fie domolită. Și la anul, și peste 2 ani și de 35 de ani încoace, prețurile mesei de Crăciun au fost și o să mai fie mai mari decât în anul precedent. Fie din cauza costurilor în creștere, fie din cea a ofertei slabe, fie a unei combinații dintre acestea. Plus că o creștere a prețurilor în jur de 2 la sută în medie, este considerate optimă, dar tot o creștere e. Nu e cazul și nici nu mi-am propus să fac o analiză a factorilor care pot conduce la un preț mai mic sau mai mare al cărnii de porc. A fost o vreme când prețul acesteia era fix, dar porcul îl găseai doar la țară și nici pe acolo. Atenție, nu însemnă să ne mutăm toți la țară, să trăim lucrând pământul și să ne cumpărăm cal și să vânăm pufuleți. Nu vorbim de apă, hrană, energie și fotosinteză, da?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    În care univers ați văzut creșterea salariilor PESTE inflație? Mai lăsați teoria, cărțile, INS-ul și plimbați-vă prin economia REALĂ!
    • Like 0


Îți recomandăm

Adina Cuturela si fiul

Sunt mai puțin de două săptămâni până la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și, ca părinte, simți presiunea din aer. Creștem numărul orelor de meditații, calculăm note și medii, facem scenarii. Copiii învață până târziu și toți aleargă spre un finish line al cărui sens nu e întotdeauna clar pentru ei. foto: arhiva personala Adina Cuturela

Citește mai mult

Eugen Tomac

Vă propun să ne oprim puțin din toată nebunia care se desfășoară pe scena politică și să încercăm să ne imaginăm România în postura unui om capabil să-și sacrifice propria bunăstare de dragul unui frate aflat în nevoie. A unui om dispus să-și ardă propria mână, poate chiar și un picior, ca să-și scoată fratele din foc și să trăiască restul vieții cu cicatrici, dar cu satisfacția că a făcut o faptă bună și că, poate, generațiile viitoare vor trăi mai bine... împreună. foto: Profimedia

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Terminasem anul I de facultate când “poporul” ne-a trimis să construim, patriotic, Canalul Dunăre- Marea Neagră, toată vara anului 1979. În colonia unde ne duceam existenţa erau multe categorii de oameni; unii erau mai certăreţi şi aveau un “je ne sais quoi” împotriva studenţilor din aceeaşi tabără. Aşa că profesorul care ne însoţea avea, printre altele, misiunea de a aplana un conflict mocnit între “noi” şi “ei”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Campionatul Mondial 2026 / sursa foto: Profimedia

Cupa Mondială organizată în SUA, Canada și Mexic în câteva zile poate genera o activitate economică de peste 30 de miliarde de dolari, au estimat analiștii FIFA, care se bazează pe valul de turiști cu venituri ridicate. Totuși, în realitate, este posibil ca cifrele să zugrăvească un alt tip de tablou, având în vedere actuala situație economică. foto: Profimedia

Citește mai mult

Oana Gheorghiu / sursa foto: Facebook

Vice-premierul Oana Gheorghiu a postat un mesaj pe Facebook, un așa-numit „autodenunț”, după ce Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru judecători, a inclus-o într-un document, ca exemplu al modului în care „a fost construit discursul denigrator (n.a. la adresa instituției), de la cel mai înalt nivel politic al coaliţiei de guvernare”.

Citește mai mult