Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e firesc ca așa să fie

Coș in supermarket

Foto: Profimedia Images

Ca la fiecare final de an, de zeci de ani încoace, și acum se titrează la televiziuni cum materia primă pentru produsele gastronomice aferente Crăciunului și Revelionului, carne de porc, de vită, brânză, ouă, salată de boeuf și așa mai departe sunt mai scumpe decât anul trecut. Nu că de Paște, alt moment de crăpelniță națională, dar pe bază de miel și drob de miel, lucrurile ar sta altfel. O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e normal ca așa să fie.

De regulă, intervievatul de serviciu pentru a întări convingerea telespectatorilor că vor scoate mai mulți bani din buzunar era ani la rând Dragoș Frumosu, un președinte de sindicat din domeniul alimentar, care, atât în vremuri de inflație mică, cât și în cele în care inflația se reinflamează , explica în fața națiunii de ce e implacabil să se scumpească toate ale gurii. Acum lucrurile s-au mai sofisticat un pic. În sensul că se citează din comunicatul INS privind evoluția prețurilor mărfurilor alimentare cu creșterile anuale, sau după caz lunare, ale cărnii de porc, fructelor, legumelor, ouălor, fără a se preciza de exemplu cât au crescut și veniturile în aceeași perioadă. Ce anume se urmărește prin această importantă omisiune? Nu văd alt motiv decât ca telespectatorii să-și plângă de milă, deși este ridicol, atât timp cât, pe medie, veniturile au crescut în aceeași perioadă, peste inflație, deci peste creșterea medie a prețurilor, ceea ce înseamnă, ce să vezi, o creștere a puterii de cumpărare.   

Există însă, din păcate, consecințe negative ale acestei abordări jurnalistice, cu efecte adverse asupra inflației viitoare. Să enumerăm câteva. Prima se referă la așa numitele anticipații inflaționiste, sau mai pe înțeles așteptări ale publicului privind creșterea viitoare a prețurilor. Dacă percepția este aceea că prețurile sunt mari și în creștere, atunci dinamica lor viitoare va fi influențată în aceeași direcție, și nu numai în ce privește mărfurile alimentare. O alta, și mai gravă, este că, fie că urmăresc asta sau nu, astfel de știri pot genera o reacție antieconomică a politicilor guvernamentale, care să amplifice o spirală prețuri-salarii, care se manifestă deja. Adică o creștere peste inflație a salariilor bugetarilor, de exemplu, care la rândul ei să genereze noi presiuni de creștere a prețurilor și tarifelor, un cerc vicios în care veniturile și prețurile se antrenează reciproc. De altminteri, nu este hazardat să spunem că actuala situație macroeconomică gravă, cu deficite mari, creștere economică anemică și mare parte din inflație a fost rezultatul unei politici generic numită wage-led growth. Adică fix o stimulare a cererii mult peste capacitatea economiei de a o satisface, mult peste inflație și creșterea economică, cu afectarea tuturor echilibrelor inclusiv cele care țin de stabilitatea prețului la carnea de porc.

Credeți sau nu, plafonarea prețurilor la unele produse alimentare de bază, o altă măsură potrivnică economiei de piață, a generat efecte colaterale inflaționiste căci așa se-ntâmplă în economia de piață. E ca plastilina, o strângi în pumn, îți iese printre degete. Un exemplu cât se poate de elocvent, dar nu singurul, este evoluția absolut peste ”așteptări” a prețului la detergenți, de departe campionul inflației anuale. Nu am auzit de vreo criză a detergenților. Aceeași imagine cu plastilina este însă valabilă și la scară macroeconomică, dar în alt mod. Cererea umflată nejustificat, peste capacitatea producției interne de a o satisface, a ieșit printre degete, cu deficit bugetar, de cont curent (prin importuri mult peste exporturi) și inflație.

Dar, ca să revin la titlu, da, așa este prețurile cresc și așa este și normal să fie. Important este ca dinamica lpr să fie domolită. Și la anul, și peste 2 ani și de 35 de ani încoace, prețurile mesei de Crăciun au fost și o să mai fie mai mari decât în anul precedent. Fie din cauza costurilor în creștere, fie din cea a ofertei slabe, fie a unei combinații dintre acestea. Plus că o creștere a prețurilor în jur de 2 la sută în medie, este considerate optimă, dar tot o creștere e. Nu e cazul și nici nu mi-am propus să fac o analiză a factorilor care pot conduce la un preț mai mic sau mai mare al cărnii de porc. A fost o vreme când prețul acesteia era fix, dar porcul îl găseai doar la țară și nici pe acolo. Atenție, nu însemnă să ne mutăm toți la țară, să trăim lucrând pământul și să ne cumpărăm cal și să vânăm pufuleți. Nu vorbim de apă, hrană, energie și fotosinteză, da?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    În care univers ați văzut creșterea salariilor PESTE inflație? Mai lăsați teoria, cărțile, INS-ul și plimbați-vă prin economia REALĂ!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult