Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ortodoxia sfeterisirii

Literatura științifică românească primește o grea lovitură prin suspendarea discountului de 30 de zile din pedeapsă per carte scrisă în pârnaie. 

Doamna ministru Prună are boală pe intelectualii cu vocație penitenciară, așa că o să se prăbușească numărul de lucrări științifice produse de aceștia de la nu mai puțin de 340 în 2015, la zero.

Dar Consiliul Superior al Magistraturii se opune, încercând să mai dea o șansă culturii de zdup. Probabil, din pricină că până și procurorul general a ajuns să fie luat la ochi de DNA, și ce se gândesc judecătorii și procurorii membri CSM aflați cu muscoiul pe căciulă: mâine mă ia și pe mine, poate ajung în pușcărie, nu strică o cărticică.

În ce mă privește, cred și eu că prevederea din lege ar trebui menținută, cu două condiții însă.

Primo: în loc de cărți despre parlamentul european, turism, alianțe matrimoniale, iubirea de Dumnezeu și iubirea de Dinamo, deținuții intelectuali să se exprime în domeniul în care sunt indubitabil experți - teoria și practica ciordelii.

Se poate scoate o colecție a Bibliotecii pentru Hoți cu titlul Cum am furat. Am avea, astfel, prețioase contribuții de specialitate, de pildă: „Datul cu jula – abordare operațională”, „Introducerea membrului superior în caraiman până mai sus de cot”, „Ortodoxia sfeterisirii – hoțul iscusit întâi își face cruce, pe urmă pune mâna”, „Sifonarea – precizări metodologice la peste 10 milioane euro” și un best seller, „Manualul manglitorului”.

Secondo: constatăm că universitarii de la Rahova, înainte de a ajunge în așezământ, n-au produs niciun rând. Tot atâtea și după ce au ieșit de acolo. Înăuntru însă, productivitatea crește la o medie de 3-4 cărți de căciulă. Prin urmare, propun ca pentru fiecare volum publicat, să nu li se mai scadă, să li se adauge 30 de zile la cât au de executat, căci, iată, este în interesul culturii naționale ca acești autori să mediteze cât mai mult la mititica.

P.S. Aud că Biblioteca Națională a deschis o expoziție cu lucrări publicate în detenție, în perioada 2010-2015, ce poate fi vizitată în spațiile Buzunarul 1 și Buzunarul 2. Mi se pare un demers arhivistic folositor științei, așa cum craniile bandiților populari în perioada începutului de secol 20, Niculiță, Cetrică, Gherasim, Ogaru, Șegor, precum și organul lui Terente se află expuse la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult