Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ortodoxia sfeterisirii

Literatura științifică românească primește o grea lovitură prin suspendarea discountului de 30 de zile din pedeapsă per carte scrisă în pârnaie. 

Doamna ministru Prună are boală pe intelectualii cu vocație penitenciară, așa că o să se prăbușească numărul de lucrări științifice produse de aceștia de la nu mai puțin de 340 în 2015, la zero.

Dar Consiliul Superior al Magistraturii se opune, încercând să mai dea o șansă culturii de zdup. Probabil, din pricină că până și procurorul general a ajuns să fie luat la ochi de DNA, și ce se gândesc judecătorii și procurorii membri CSM aflați cu muscoiul pe căciulă: mâine mă ia și pe mine, poate ajung în pușcărie, nu strică o cărticică.

În ce mă privește, cred și eu că prevederea din lege ar trebui menținută, cu două condiții însă.

Primo: în loc de cărți despre parlamentul european, turism, alianțe matrimoniale, iubirea de Dumnezeu și iubirea de Dinamo, deținuții intelectuali să se exprime în domeniul în care sunt indubitabil experți - teoria și practica ciordelii.

Se poate scoate o colecție a Bibliotecii pentru Hoți cu titlul Cum am furat. Am avea, astfel, prețioase contribuții de specialitate, de pildă: „Datul cu jula – abordare operațională”, „Introducerea membrului superior în caraiman până mai sus de cot”, „Ortodoxia sfeterisirii – hoțul iscusit întâi își face cruce, pe urmă pune mâna”, „Sifonarea – precizări metodologice la peste 10 milioane euro” și un best seller, „Manualul manglitorului”.

Secondo: constatăm că universitarii de la Rahova, înainte de a ajunge în așezământ, n-au produs niciun rând. Tot atâtea și după ce au ieșit de acolo. Înăuntru însă, productivitatea crește la o medie de 3-4 cărți de căciulă. Prin urmare, propun ca pentru fiecare volum publicat, să nu li se mai scadă, să li se adauge 30 de zile la cât au de executat, căci, iată, este în interesul culturii naționale ca acești autori să mediteze cât mai mult la mititica.

P.S. Aud că Biblioteca Națională a deschis o expoziție cu lucrări publicate în detenție, în perioada 2010-2015, ce poate fi vizitată în spațiile Buzunarul 1 și Buzunarul 2. Mi se pare un demers arhivistic folositor științei, așa cum craniile bandiților populari în perioada începutului de secol 20, Niculiță, Cetrică, Gherasim, Ogaru, Șegor, precum și organul lui Terente se află expuse la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Păun - ASE

„Magistrații sunt puși să valideze constituțional o măsură care e împotriva lor. (…) E un conflict de interese evident, care nu știu cum se poate rezolva.” Foto: Facebook Cristian Păun

Citește mai mult

Educatie-

Vă scriu dintre bănci încă pline de firimituri, foi mototolite și carioci fără capac. E liniște acum, copiii sunt la ora de sport, dar am în urechi încă agitația lor de dimineață, cu ghiozdane care se trântesc și întrebări puse pe fugă: „Domnu’, azi citim din poveste?”, „Domnu’, mi s-a rupt creionul, pot să iau altul?”

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult